Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Cea mai bună mișcare politică pentru România ar fi să schimbe portofoliul din Comisia Europeană cu cel al Ungariei

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Cea mai bună mișcare politică pentru România în privința desemnării unui comisar european ar fi reprezentată de schimbarea portofoliului ”transporturi” cu cel pentru ”vecinătate și extindere” alocat Ungariei, este de părere eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE din Comisia pentru transport a Parlamentului European.

În cadrul unei întâlniri cu un grup de jurnaliști români la Bruxelles, Marinescu a explicat procedura prin care comisarii desemnați sunt evaluați în comisiile de resort ale Parlamentului și a precizat că o eventuală înlocuire a portofoliului transporturi nu ar fi un rezultat negativ.

”Mie nu mi-ar părea rău” ca România să nu mai aibă portofoliul transporturi, a afirmat Marinescu, precizând că ”transporturile nu sunt un domeniu extraordinar”.

Cea mai bună mișcare politică pentru România ar fi să schimbe portofoliul cu Ungaria. Portofoliul este extraordinar de important. Politica de vecinătate este extraordinar de importantă în viitoarea Comisie Europeană. Și domnul Orban a fost foarte inteligent. Uitându-mă la relația lui Orban cu Putin, nu văd bine Republica Moldova, Ucraina și Georgia”, a declarat Marian-Jean Marinescu.

Candidații inițiali ai României și Ungariei, Rovana Plumb (portofoliul transporturi) și Laszlo Trocsanyi (portofoliul vecinătate și extindere) pentru funcția de membru al Comisiei Europene au fost declarați incompatibili, de două ori, de membrii Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European din motive de integritate.

Drept urmare, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut guvernelor de la București și Budapesta înlocuirea candidaților din partea României și Ungariei.

În acest context, premierul maghiar Viktor Orban l-a propus pe diplomatul Oliver Varhelyi, reprezentantul permanent al țării la UE, în locul lui Laszlo Trocsanyi, iar premierul român Viorica Dăncilă pe europarlamentarul Dan Nica și, ca opțiune de rezervă, pe secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, Melania Gabriela Ciot.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Comisia Europeană răspunde unei întrebări adresate de eurodeputatul Nicolae Ștefănuță: Bruxelles-ul avertizează România că legea care permite vânarea ursului brun nu respectă directivele europene

Published

on

Comisia Europeană avertizează că România ar putea să transpună incorect în legislație directiva Habitate a Uniunii Europene, într-o scrisoare în care răspunde unei întrebări formulate de eurodeputatul Nicolae Ștefănuță (USR, Renew Europe) cu privire la măsurile pe care executivul european le-ar putea lua în problema ursului brun, având în vedere proiectul de lege adoptat recent de Senatul României prin care s-ar permite vânarea fără restricții în următorii 5 ani.

Răspunsul Comisiei confirmă că proiectul Senatului României nu respectă directivele europene și transmite că va contacta autoritățile pentru a le reaminti de obligațiile juridice ale acestora. Adoptarea acestui proiect de lege ar putea duce la o transpunere incorectă a directivei”, scrie eurodeputatul Nicolae Ștefănuță, pe pagina sa de Facebook.

 

Amendamentul votat în Senatul României nu este fundamentat și nici nu se referă la cauza problemei, anume, frecvența crescută a atacurilor urșilor, ci propune măsuri de combatere a efectelor prin ridicarea regimului de protecție a ursului brun, mai precizează sursa citată

Reducerea semnificativă a habitatului ursului brun, prin defrișări și activitatea umană din ce în ce mai intensivă în aceste zone, lipsa zonelor de liniște a modificat comportamentul urșilor în principal prin pierderea fricii față de om. Nu putem trata un simptom fără a trata cauzele. Vânătoarea e promovată ca principală metodă de prevenire a conflictelor om-urs, în condițiile în care aceasta este o măsură reactivă, nu preventivă”, mai spune Ștefănuță.

Senatul a adoptat în luna septembrie o propunere legislativă pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 prin care ursul a fost inclus, pentru o perioadă de 5 ani, pe lista animalelor sălbatice pentru care vânarea este permisă în anumite perioade ale anului.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari de la PSD, a fost aprobată de Senat cu 68 de voturi pentru şi 13 abţineri. Potrivit unui amendament adoptat de plen, ursul a fost eliminat de pe lista cu animale pentru care vânarea este interzisă şi inclus, pe o perioadă de cinci ani, pe lista cu animale care pot fi vânate în anumite perioade.

Comisia Europeană subliniază că ursul brun este inclus în Anexa IV a speciilor strict protejate din Directiva Habitate, iar ”uciderea indivizilor din specia urs brun este interzisă prin Articolul 12 al aceleiași directive”.

Potrivit Comisiei Europene, statele membre pot aplica derogări de la prevederile acestui articol ”doar dacă sunt întrunite condițiile de la articolul 16”.

Conform WWF Romania, derogările în această situație se pot obține cu condiția ca acestea să nu afecteze negativ menținerea stării favorabile de conservare a populațiilor speciilor respective în arealul lor natural și în măsura în care nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL): PPE, așteptări pozitive privind reconfirmarea mandatului președintelui Iohannis pentru consolidarea direcției europene a României

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Partidul Popular European (PPE) are așteptări pozitive privind reconfirmarea mandatului președintelui Iohannis pentru consolidarea direcției europene a României în următorii cinci ani, este declarația făcută de eurodeputatul Cristian Bușoi pentru corespondentul caleaeuropeană, la Congresul PPE de la Zagreb.

Întrebat despre primirea făcută de popularii europeni delegației liberale din România, la congresul de la Zagreb, eurodeputatul Cristian Bușoi a declarat că ,,a fost primită foarte bine, este una dintre cele mai mari și influente delegații din PPE, dar și foarte bine reprezentată la nivel politic, prin intermediul președintelui Klaus Iohannis, al premierului Ludovic Orban și al comisarului european pentru transporturi, Adina Vălean, precum și de toți europarlamentarii PNL”. De asemenea, a spus acesta, ,,fiecare dintre noi profităm de fiecare oportunitate pentru a promova interesele, proiectele și imaginea României în interiorul familiei populare europene”. 

Întrebat care sunt așteptările membrilor PPE privind cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerie prezidențiale din România, Cristian Bușoi a răspuns că toți cei cu care s-au interesectat atât cu șeful statului, cât și cu premierul Orban, au ,,așteptări pozitive privind reconfirmarea unui al doilea mandat la Cotroceni al președintelui Iohannis prin care să continue munca bună pentru România și consolidarea direcției europene în următorii cinci ani”. 

,,Aceste așteptări pozitive țin de rezultatele din turul I, de sondajele de opinie, de excelenta prestație a președintelui Iohannis în ultimele zile, în România, inclusiv la dezbaterea cu jurnaliștii și fomatorii de opinie”, a explicat Cristian Bușoi. 

,,Cred că în orice bătălie politică trebuie mobilizare maximă până în ultimul moment pentru ca românii să confirme așteptările din sondaje, însă sperăm la o victorie”, a adăugat eurodeputatul.

 

Continue Reading

PPE

Popularii europeni și-au ales liderii cu care vor să conducă destinul Europei: Românul Siegfried Mureșan, între cei zece vicepreședinți aflați sub bagheta lui Donald Tusk, primul est-european președinte al PPE

Published

on

© EPP/ Flickr

Partidul Popular European și-a ales joi, la Congresul său statutar de la Zagreb, noua conducere pentru următorii trei ani, din care face parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan. După ce miercuri, în prima zi a Congresului, popularii europeni l-au ales pe Donald Tusk în funcția de președinte, devenind primul est-european în această poziție, cea mai mare familie politică european și-a completat echipa de conducere joi prin alegerea celor zece vicepreședinți, a secretarului general și a trezorierului.

Conform procedurii, secretarul general a fost desemnat de noul președinte al PPE, Donald Tusk, fiind păstrat în această poziție Antonio Lopez Isturiz.

Au fost aleși zece vicepreședinți: Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria – 442 de voturi), David McAllister (CDU, Germania – 440 de voturi), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda – 430 de voturi), Johannes Hahn (OVP, Austria – 383 voturi), Esther de Lange (CDA, Olanda – 355 de voturi), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia – 354 de voturi), Siegfried Mureșan (PNL, România – 331 de voturi), Franck Proust (Republicanii, Franța – 298 de voturi), Paulo Rangel (PSD, Portugalia – 294 de voturi) și Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda – 278 de voturi).

Trezorierul formațiunii a fost realeas Christian Schmidt (CSU, Germania).

Mandatul de preşedinte al PPE atribuit miercuri seară lui Donald Tusk este unul de trei ani, dar poate fi prelungit pe termen nedefinit. Această funcţie a fost ocupată de altfel timp de 23 de ani de belgianul Wilfried Martens (1990-2013), căruia i-a succedat francezul Joseph Daul. De la crearea formaţiunii în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi, doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).

În ciclul instituțional al Uniunii Europene pentru perioada 2019-2014, PPE-ul deține cel mai mare număr de mandate în Parlamentul European (182), funcția de președinte al Comisiei Europene (prin Ursula von der Leyen), precum și cel mai mare număr de comisari europeni – zece membri ai Comisiei Europene.

Aproximativ 2.000 de persoane din 40 de țări, dintre care 719 delegați cu drept de vot, au fost prezenți miercuri și joi la lucrările Congresului PPE de la Zagreb. De asemenea, a fost pentru prima dată în ultimii șapte ani când România a fost reprezentată la nivel de președinte și prim-ministru de lideri cu aceeași apartenență politică. Miercuri, la Zagreb, s-a aflat și președintele Klaus Iohannis, care a luat parte la summitul liderilor PPE, iar prim-ministru Ludovic Orban a avut miercuri mai multe întrevederi bilaterale și a susținut joi în discurs în cadrul Congresului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending