Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

În cadrul conferinței de presă a Biroului Parlamentului European în România ce a avut ca subiect principal de dezbatere certificatul UE COVID-19, deputatul european Marian-Jean Marinescu a oferit clarificări cu privire la acordul Legislativului și Consiliului privind acest certificat, a precizat noutățile aduse de textul final adoptat în această săptămână de deputații europeni la Strasbourg, dar nu în ultimul rând, acesta a salutat eforturile depuse la nivelul statelor membre și instituțiilor UE pentru procesul decizional rapid.

„Să discutăm despre bani nu este cel mai bun lucru din acest certificat. Cel mai bun lucru este că există și că, în sfârșit, în sănătate există o situație comună acceptată de toate statele membre pentru că e greu în sănătate, nefiind politică comună, să ajungi la aceeași concluzie, mai ales în pandemie. Prin acest certificat e un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate. Acesta este cel mai important lucru: Există un mijloc comun european de a facilita deplasarea. Nu discriminează în niciun fel și sub nicio formă”, a subliniat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu.

Referitor la ajutorul financiar propus și promis de Comisia Europeană pentru statele membre în vederea achiziționării de teste pentru a emite certificate digitale ale UE privind COVID, deputatul european Marian-Jean Marinescu a explicat că suma nu va fi distribuită egal pentru că e vorba de populație și de condițiile sociale din fiecare stat: „Fiecare va stabili direcțiile de finanțare și utilizare a acestor sume, nu sunt sume mari dar vor ajuta acest proces de testare. E bine că sunt acești bani și vom urmări cum sunt distribuiți în fiecare stat membru”, a precizat acesta.

Întrebat de jurnalistul CaleaEuropeană de ce acest certificat nu a putut fi operațional cu o lună mai devreme, Marian-Jean Marinescu a specificat exact care a fost principalul obstacol: „Faptul că nu a fost gata la 1 iunie se datorează noilor cerințe ale Parlamentului European. Una dintre ele fiind această gratuitate a tuturor statelor. Este important însă că a apărut și într-un timp foarte scurt.”

Citiți și: Oficial – Parlamentul European dă undă verde Certificatului digital UE COVID-19. Acesta se va aplica de la 1 iulie pe un termen de 12 luni

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, face apel la statele membre să dea dovadă de ambiție pentru a crea o nouă arhitectură a spațiului aerian

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul Parlamentul European pentru Cerul Unic European și președinte al Integrului Cer și Spațiu, face apel la statele membre să fie ambițioase pentru crea o nouă arhitectură a spațiului aerian bazată pe eficiență și nu pe frontiere.

”Arhitectura actuală a spațiului aerian se fundamentează pe frontierele naționale. Acest lucru duce la zboruri mai lungi, la mai multe întârzieri, la emisii ridicate și la costuri suplimentare pentru pasageri, ceea ce înseamnă că naționalismul provoacă mai multă poluare. Printr-un veritabil Cer Unic European și printr-o gestionare europeană unificată a traficului aerian am putea crea o arhitectură a spațiului aerian bazată pe eficiență și nu pe frontiere. Din păcate, recenta poziție adoptată de Consiliul Uniunii Europene este una naționalistă. Prin urmare, îndemnăm statele membre să își stabilească ținte înalte pentru a soluționa problema costurilor, a fragmentării și a emisiilor”, a precizat Marian-Jean Marinescu înainte de un vot în Comisia pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European care consfințește poziția acesteia cu privire la Cerul Unic European.

Astfel, eurodeputații acestei comisii, printre care se numără și Marian-Jean Marinescu, vor vota astăzi în favoarea unei abordări mai europene a managementului traficului aerian, pentru a-l face mai sigur și mai eficient din punct de vedere al costurilor și zborurilor.

Pentru a fi posibil acest lucru, europarlamentarii vor solicita crearea unui organism independent de evaluare a performanțelor sub umbrela administrativă a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranță a Aviației (AESA).

De asemenea, eurodeputații vor sublinia că Cerul Unic European ar trebui să contribuie cu până la 10% la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aducând astfel neutralitatea climatică a UE mai aproape de realitate.

Amintim că statele membre au convenit la 3 iunie asupra poziției lor  referitoare la reforma Cerului Unic European (SES).

Scopul reformei este de a îmbunătăți sistemul de management al spațiului aerian european și de servicii de navigație aeriană, în vederea sporirii capacității, a creșterii eficienței din punctul de vedere al costurilor și a sporirii posibilităților sistemului de a se adapta la variațiile traficului, încercându-se totodată reducerea amprentei de CO2 a aviației.

Pachetul constă într-o propunere modificată de reformare a Regulamentului privind Cerul unic european (SES 2+) și o propunere de regulament de modificare a regulamentului de bază al Agenției UE pentru Siguranța Aviației (AESA).

Comisia a lansat în 1999 inițiativa Cerul unic european pentru a îmbunătăți performanța managementului traficului aerian și a serviciilor de navigație aeriană printr-o mai bună integrare a spațiului aerian european. Ultima inițiativă legislativă majoră din cadrul SES, și anume SES 2, a fost încheiată în 2009.

Actuala propunere modificată datând din septembrie 2020 vine ca urmare a unei actualizări intermediare a normelor SES, denumită SES 2+, care a fost propusă de Comisie în 2013, dar nu a fost niciodată finalizată.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Administrația Biden va însemna pentru România o cooperare mai extinsă cu NATO

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Administrația Biden va însemna pentru România o cooperare mai extinsă cu Alianța Nord-Atlantică, a declarat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu în cadrul unei emisiuni la France 24, realizată în contextul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg și înaintea summitului NATO de la Bruxelles.

Am spus în cadrul dezbaterii de la FRANCE 24 că, în opinia mea, administrația Biden va însemna pentru România și o cooperare mai extinsă cu NATO“, a spus Marinescu, într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, este normal ca NATO să dorească extinderea cooperării cu România, pentru că țara noastră se află la frontiera de est a UE.

Această poziție geo-strategică ne-a arătat de-a lungul istoriei că trebuie să avem o abordare precaută față de Rusia, ceea ce ne diferențiază de statele din Vestul Europei“, a mai afirmat europarlamentarul român.

 

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, la finalul summitului NATO de la Bruxelles, că, prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată, subliniind că această reuniune decizională a fost una a deciziilor vizionare.

Iohannis a precizat că rezultatele summitului, de interes pentru obiectivele de securitate ale României, vizează consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, reconfirmarea importanței strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, avansarea și aprofundarea relației NATO cu Uniunea Europeană, dar și creșterea sprijinului pentru partenerii din vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova.

De asemenea, înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București a fost salutată în Declarația Finală a Summitului

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu: Fondul Social European Plus de 88 de miliarde de euro, o nouă dovadă că UE acordă sprijin celor mai vulnerabili cetățeni ai săi pentru a face față efectelor crizei COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu consideră că sprijinul pentru cei mai vulnerabili cetățeni ai săi este o obligație a Uniunii Europene cu atât mai mult cu cât întreaga presiune a pandemiei de COVID-19, dar și a transformărilor impuse de o economie europeană digitală și verde, se răsfrâng în primul rând asupra oamenilor.

Acesta este unul dintre motivele pentru care europarlamentarul român a sprijinit în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentului European organizate la Strasbourg de la începutul pandemiei Fondul Social European Plus (FSE+), prin care Uniunea Europeană va investi 88 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 pentru a îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor europeni.

”Am susținut prin votul meu acest raport deoarece efectele crizei economice generate de pandemia Covid-19 sunt resimțite din ce în ce mai puternic de către cetățeni. În plus, tranziția digitală și alinierea la țintele de mediu stabilite prin Pactul Ecologic vor cauza noi presiuni economice și sociale”, a transmis Marinescu.

Acesta a argumentat că Fondul Social European Plus devine în acest context ” un instrument foarte important prin care Uniunea vine în sprijinul cetățenilor, prin fonduri alocate special pentru nevoile specifice ale fiecărei categorii sociale, având ca obiective creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și a  nivelului de pregătire profesională, precum și o protecție socială cât mai corectă”.

Marian-Jean Marinescu a detaliat cum vor fi distribuite fondurile din acest instrument în perioada 2021-2027: statele membre vor trebui să aloce cel puțin 25% din fonduri pentru promovarea incluziunii sociale și sprijinirea celor mai afectate grupuri sociale ca urmare a pierderii locurilor de muncă și a diminuării veniturilor; investiții substanțiale trebuie alocate pentru sprijinirea tinerilor pentru găsirea unui loc de muncă; sărăcia în rândul copiilor este o altă prioritate iar statele care au un nivel crescut de sărăcie a copiilor trebuie să investească cel puțin 5% din fondurile FES ce le revin; pentru a reduce sărăcia extremă sunt alocate alte trei procente care permit statelor membre să le ofere acestor oameni alimente și bunuri de strictă necesitate.

Parlamentul European a dat verde la 8 iunie Fondului Social European Plus, instrument prin care Uniunea Europeană urmărește să sprijine statele membre să facă față crizei cauzate de pandemia de COVID-19, să atingă niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă și o protecție socială echitabilă, precum și să dezvolte o forță de muncă rezilientă și calificată, pregătită pentru tranziția către o economie verde și digitală.

Fondul Social European Plus, al cărui buget se ridică la 88 de miliarde de euro, va juca un rol important în implementarea Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și în combaterea efectelor socio-economice ale pandemiei. 

FSE+ vine în sprijinul agendei abițioase a Comisiei Europene pentru realizarea unei Europe sociale puternice, axate pe locuri de muncă și competențe adaptate exigențelor viitorului, și deschide calea către o redresare socioeconomică echitabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii.

Pentru atingerea acestui deziderat, Executivul european a prezentat la începutul lunii martie Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, care detaliază acțiunile concrete în vederea implementării în continuare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, ca efort comun al statelor membre și al UE, cu implicarea activă a partenerilor sociali și a societății civile. 

Planul propune, de asemenea, obiective principale în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de protecție socială, pe care UE va trebui să le îndeplinească până în 2030:

  1. cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă;
  2. cel puțin 60% dintre adulți să participe anual la cursuri de formare;
  3. numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să fie redus cu cel puțin 15 milioane.

Angajamentul față de punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale a fost reiterat de liderii celor 27 de țări membre UE, reuniți la 7 mai la Porto. 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, atrage atenția că ”blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19” au afectat bolnavii de cancer: România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului

POLITICĂ3 hours ago

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

ROMÂNIA3 hours ago

Eurobarometru: România, spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID

CONSILIUL UE4 hours ago

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

U.E.5 hours ago

Eurostat: Rata anuală a inflației a crescut în luna mai până la 2,3% în UE. România, printre statele cu cea mai ridicată rată

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Estoniei au discutat despre îmbunătățirea conectivității europene nord-sud prin proiectele Rail2Sea și Via Carpathia

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis

U.E.7 hours ago

Cel mai curat aer din Europa se respiră în două orașe din Suedia și Finlanda. Bucureștiul, pe locul 263 din 323 de orașe în care a fost evaluată calitatea aerului

NATO7 hours ago

România trimite 45 de militari în Africa sub egida unei misiuni europene conduse de Franța. Ministrul francez al apărării mulțumește “prietenilor români”

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea lucrărilor în construcții

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO4 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

Team2Share

Trending