Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, convins că va reuși să coaguleze o majoritate în PE pentru ”a vota descărcarea bugetară” pentru un proiect-pilot care cercetează obținerea energiei prin fuziune

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Energia obținută prin fuziune reprezintă o modalitate de producție nepoluantă, care poate rezolva problema necesarului foarte mare de energie, consideră eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

Acesta a fost desemnat ”raportor al Grupului PPE în Comisia pentru control bugetar pentru  întreprinderile de cercetare, public-private ale UE, iar unul dintre ele – ITER derulează” un proiect-pilot în Franța,  finanțat de UE și de unele state membre, plus SUA, Japonia, Rusia, Coreea de Sud, ce vizează cercetarea obținerii energiei prin fuziune.

Din această calitatea, europarlamentarul a avut o întâlnire cu directorul agenției care se ocupă de proiect și de la care a primit cele mai recente informații.

”Daca se va dovedi viabil, acest proiect poate fi replicat la nivel mondial, în sectorul industrial. Acest tip de producere a energiei electrice poate rezolva problema necesarului foarte mare de energie electrică. Primele rezultate vor fi după 2030, cu un prim rezultat intermediar în 2025. Fiind un proiect complex, finanțarea acestuia a crescut de la an la an și din această cauză este vehement criticat.  Și anul acesta mă aștept ca proiectul să fie foarte criticat fără argumente solide”, anticipează Marinescu.

Acesta s-a arătat nedumerirea cu privire la opoziția față de ”energia nucleară, față de acest proiect în condițiile în care spunem că vrem să reducem emisiile. Asta ar însemna ca toată energia de care economia și cetățenii au nevoie să fie generată doar de vânt, soare și apă – ceea ce după părerea mea nu este posibil. Propunerile trebuie bazate pe realitate, nu doar pe ambiția de a fii foarte verde, așa cum se întâmplă în cazul unor colegi”, subliniază europarlamentarul.

Marinescu apreciază că este nevoie ”să acordăm atenție mai multor surse de producere a energiei electrice”, în contextul în care, în viziunea Comisiei Europene, ”energia electrică va fi principalul furnizor de energie în 2030, pentru toate domeniile economice și pentru cetățeni, ceea ce implică un necesar foarte mare pentru acest tip de energie.”

”Sunt convins că până la urmă voi reuși să am o majoritate pentru a vota descărcarea bugetară pentru acest proiect care, în opinia mea este unul extrem de important”, conchide Marian-Jean Marinescu.

România a susținut în cadrul reuniunii miniștrilor de finanțe din UE, care au discutat, printre altele despre prețurile crescute la energie, că este necesară includerea energiei nucleare în actul delegat privind taxonomia.

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite.

Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

În contextul în care această criză a prețurilor la energie s-a suprapus peste propunerile care pregătesc politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării pentru a reduce emisiile de CO2 cu 55% până în 2030, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea energiei nucleare pe lista energiilor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

O parte dintre țări, printre care și România, au semnalat încă din luna martie rolul energiei nucleare în combaterea schimbărilor climatice.

Citiți și:
Premierul Florin Cîțu, scrisoare către Comisia Europeană alături de Emmanuel Macron și alți lideri UE pentru a apăra rolul energiei nucleare în Europa

Franța, țară membră UE care își obține peste 70% din energia electrică din centrale nucleare, o cifră pe care vrea să o reducă la 50% până în 2035, a fost vârful de lance al unui demers mai recent la care s-a alăturat și țara noastră, apărut în contextul creșterii prețurilor la energie.

Citiți și:
Criza prețurilor la energie: România propune, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe 5 piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivel european

În pofida acestor apeluri, președintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, Pascal Canfin, care a condus delegația instituției legislative europene la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26), a transmis că energia nucleară și gazul pot fi introduse în taxonomia UE, dar în condiții stricte și nu ca energii verzi, ci în categoria de tranziție

În cadrul summitului Consiliului European care a avut loc în perioada 21-22 octombrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Țara noastră face deja pași în această direcție. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie a anului trecut  care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, în contextul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE. lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Noul Bauhaus european: Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ca proiectele să se alinieze cu politicile cheie ale UE, ”să creeze noi locuri de muncă și oportunități de afaceri”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a solicitat în Parlamentul European ca proiectele din Noul Bauhaus european să se alinieze cu Pactul Verde European, ”să creeze noi locuri de muncă și oportunități de afaceri și să îmbunătățească accesibilitatea”, fiind în același timp inclusive.

Într-o explicație pentru CaleaEuropeană.ro privind votul asupra raportului referitor la Noul Bauhaus european, acesta a detaliat că ”Noua construcție europeană (cum ar putea fi traducerea în românește a New European Bauhaus – NEB) este mai mult decât un set de reguli europene”.

”Este o mișcare culturală paneuropeană cu efecte în multiple planuri ale societății, de la spațiile în care trăim, la felul în care vom trăi în aceste spații. Rezultatele vor depinde de criteriile de selecție a proiectelor”, a menționat Marinescu.

Eurodeputatul este de părere că Noul Bauhaus european ”trebuie să se concentreze în primul rând pe oameni, prin îmbunătățirea calității vieții acestora, prin crearea de spații de locuit sănătoase și accesibile, inclusiv în zonele mai puțin dezvoltate, suburbane și îndepărtate, abordând segregarea spațială și excluderea istorică a grupurilor sociale”.

Mai mult, Noul Bauhaus european ”trebuie să protejeze cetățenii împotriva dezastrelor naturale și legate de climă”, consideră Marinescu.

”Banii nu sunt de ajuns”, a semnat eurodeputatul, care a spus că Parlamentul European a solicitat  ”500 de milioane de euro, bani proaspeți din programul de cercetare și inovare Horizon Europe, bani care vor trebui incluși la revizuirea bugetului european din 2023”.

Prin raportul adoptat la 14 septembrie cu 466 de voturi pentru, 83 împotrivă și 55 de abțineri, Parlamentul European insistă asupra unor criterii concrete de selecție a proiectelor și inițiativelor din cadrul Noului Bauhaus European, care vor fi finanțate cu bani europeni.

Mai mult, eurodeputații cer Comisieica, pentru următorul Cadru Financiar Multianual de după 2027, să propună un nou program independent ”New European Bauhaus”, fără a reduce finanțarea programelor Europa creativă, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, care sunt deja subfinanțate.

Noul Bauhaus european aduce o dimensiune culturală și creativă Pactului verde european, cu scopul de a demonstra modul în care inovarea durabilă oferă experiențe concrete și pozitive în viața noastră de zi cu zi.

În ceea ce privește finanțarea, în perioada 2021-2022 vor fi alocate aproximativ 85 de milioane de euro proiectelor legate de noul Bauhaus european din cadrul programelor UE. Multe alte programe ale UE vor integra noul Bauhaus european ca element de context sau ca prioritate, fără un buget specific predefinit.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Energiile regenerabile, una dintre soluții pentru eliminarea dependenței energetice a UE, nu doar de Rusia, dar de orice altă țară cu regim nedemocratic

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Energiile regenerabile sunt una dintre soluțiile pentru reducerea și eliminarea în timp a dependenței energetice a UE, nu doar de Rusia, dar de oricare altă țară cu regim nedemocratic, consideră eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

Într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro, acesta a anunțat că a susținut, prin votul său, în plenul reunit al Parlamentului European, creșterea la 45% până în 2030 a ponderii energiei regenerabile din totalul consumului la nivelul UE, prevedere propusă prin revizuirea Directivei pentru energie regenerabilă (RED III).

”Deja, prin schimbarea de paradigmă impusă de agresiunea neprovocată a Rusiei în Ucraina, UE s-a reconfigurat: la ora la care vorbim, dependența de Rusia a scăzut la 15 % (față de 30% cât era înainte de război), iar Rusia nu mai este furnizorul principal de gaz, ci furnizorul cu numărul 4. De aceea, am susținut creșterea la 45% până în 2030 a ponderii energiei regenerabile din totalul consumului la nivelul UE, prevedere propusă prin revizuirea Directivei pentru energie regenerabilă (RED III). Acest lucru se traduce și printr-o o creștere corespunzătoare a finanțării acestor tipuri de proiecte, iar banii vor veni din Bugetul UE 2021-2027, Mecanismul de Redresare și Reziliență, Fondurile pentru Inovare și Modernizare EU ETS și noul instrument REPowerEU”, a subliniat Marinescu în declarația mai sus amintită.

Eurodeputatul a detaliat că ”fiecare sector economic (transporturile, clădirile, încălzirea și răcirea centralizată, etc.) are, potrivit documentului adoptat de Parlament, obiective specifice”.

De exemplu, în transport, utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile va conduce la scăderea cu 16% a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar asta prin utilizarea din ce în ce mai mult a biocombustibililor de ultimă generație sau a hidrogenului. Fiecare stat membru va trebui să dezvolte două proiecte transfrontaliere pentru extinderea energiei electrice verzi, o oportunitate excelentă ca relațiile României cu Moldova să primească un nou impuls de dezvoltare viitoare. Documentul mai prevede că statele membre cu un consum anual de energie electrică de peste 100 TWh vor trebui să dezvolte un al treilea proiect de acest gen până în 2030”, au fost detaliile suplimentare oferite de Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European.

Textul la care face trimitere europarlamentarul a fost adoptat săptămâna trecută cu 418 voturi pentru, 109 împotrivă și 111 abțineri.

Legislația prin care se revizuiește Directiva privind energia din surse regenerabile definește obiective separate pentru sectoare precum transporturile, clădirile și încălzirea și răcirea centralizată. În sectorul transporturilor, utilizarea surselor regenerabile de energie ar trebui să conducă la o reducere cu 16% a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea unor ponderi mai mari de biocombustibili avansați și a unei cote mai ambițioase pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, cum ar fi hidrogenul.

Industria ar trebui să intensifice utilizarea surselor regenerabile de energie cu 1,9 puncte procentuale pe an, iar a rețelelor de termoficare cu 2,3 puncte procentuale.

Fiecare stat membru va trebui să dezvolte două proiecte transfrontaliere pentru extinderea energiei electrice verzi. Statele membre cu un consum anual de energie electrică de peste 100 TWh vor trebui să dezvolte un al treilea proiect de acest gen până în 2030.

Eurodeputații au adoptat, de asemenea, amendamente care solicită reducerea treptată a ponderii biomasei lemnoase primare considerată ca energie din surse regenerabile.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu: Stabilirea salariului minim trebuie să pornească de la costurile unei vieți decente, urmărind astfel combaterea sărăciei și creșterea nivelul de trai

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a sprijinit prin votul său adoptarea în plenul Parlamentului European a primei directive care stabilește regulile care vor sta la baza formării salariului minim în statele membre UE.

„În această perioadă dificilă pentru cetățenii europeni, componenta socială a politicilor Uniunii devine tot mai importantă și fiecare măsură care sporește siguranța unui nivel de trai decent pentru cât mai mulți cetățeni trebuie sprijinită”, a transmis eurodeputatul într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit deputatului european, stabilirea salariului minim trebuie să pornească de la costurile unei vieți decente în fiecare țară în care muncitorii își desfășoară activitatea, urmărind astfel combaterea sărăciei și creșterea nivelul de trai.

De asemenea, acesta a subliniat că, alături de criterii precum rata șomajului, productivitate și competitivitate, „coșul de bunuri și servicii” este un alt instrument care trebuie inclus în stabilirea salariului minim.

„Iar acest coș de bunuri și servicii la prețuri reale la nivel național, include pe lângă necesitățile materiale precum hrana, îmbrăcămintea și locuința și necesitatea participării la activități culturale, educaționale și sociale. În plus, în cazul în care nu au loc indexări ale salariului minim, pot avea loc renegocieri colective la fiecare doi ani, cu implicarea partenerilor sociali”, a explicat Marian-Jean Marinescu. 

Cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri, Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE.

Legislația UE, convenită cu Consiliul în iunie, urmărește să amelioreze condițiile de viață și de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum și să promoveze progresul economic și social. În acest scop, ea stabilește cerințe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislația națională și/sau de acordurile colective și ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim.

Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Țările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme și nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN30 mins ago

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

ENGLISH11 hours ago

MEP Vasile Blaga: EPP Group adopted a position paper on solutions to fight inflation and rising energy prices

ROMÂNIA13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Victorie diplomatică a SUA în fața Rusiei, la București: O americancă a fost aleasă secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, poziție deținută în ultimii opt ani de China

ENGLISH15 hours ago

CoR: Newly elected chair of COTER Commission, Emil Boc will focus his mandate on efficient use of EU budget and cohesion funds

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR15 hours ago

Emil Boc a fost ales președinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

ROMÂNIA16 hours ago

Ministerul Sănătății a declanșat Mecanismul UE de protecție civilă pentru asigurarea tratamentului pacienților diagnosticați cu variola maimuței

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Grupul PPE a adoptat un document de poziție privind soluțiile pentru combaterea inflației și a creșterii prețurilor la energie

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Socialiștii europeni: Parlamentul European va cere suspendarea negocierilor de aderare a Serbiei la UE

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.7 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA7 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending