Coordonarea la nivelul ministerelor din România pentru noi strategii în toate domeniile este necesară pentru aplicarea viitoarelor reglementări ale Pactului Ecologic, în contextul în care autoritățile trebuie să aibă în vedere impactul acestora asupra locurilor de muncă, a atenționat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), cu prilejul intervenției în cadrul evenimentului online pe tema Green Deal organizat la 3 martie de AHK Romania-Camera de Comerț Româno-Germană.
Deși Green Deal (Pactul Ecologic) a devenit pentru unii o religie, aș vrea să reamintesc faptul că deocamdata nu este…
Posted by Marian-Jean Marinescu on Wednesday, 3 March 2021
„Deși Green Deal (Pactul Ecologic) a devenit pentru unii o religie, aș vrea să reamintesc faptul că deocamdata nu este decât o comunicare a Comisiei Europene. Și eu doresc să eliminăm efectele schimbărilor climatice, însă totul trebuie să fie bazat pe studii de impact cu privire la climă, competitivitate economică și locuri de muncă. Cum am mai spus-o nu o dată chiar și în grupul #PPE, eu nu văd nici o diferență între a muri de foame (din lipsa unui loc de muncă) sau de poluare”, a precizat eurodeputatul român, coordonator din partea grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European.
Marinescu a mai precizat că în Parlamentul European este dificil în acest moment să fie menținută o abordare rațională, în condițiile în care majoritatea este un pic spre stânga și foarte populistă în ceea ce privește schimbările climatice. „Toți doresc țintă de 60-70 % reducere de CO2, dar nu au răspunsuri la întrebarea: cum?”, a punctat eurodeputatul.
De asemenea, politicianul PPE a mai atras atenția că pachetul de dosare legislative asociat Green Deal va veni din trimestrul al doilea al acestui an și va avea consecințe „foarte importante pentru toate economiile statelor membre UE, însă diferențiat”. „În statele din vest consecințele aplicării Green Deal vor fi diferite față de cele din est, pentru că aceste transformări nu ne găsesc pe toți în același punct”, a explicat Marinescu.
În context, eurodeputatul a subliniat următoarele aspecte:
1. Ținta de decarbonizare trebuie să fie clară iar costurile suportabile pentru toate statele membre și pentru cetățeni- la final, costurile pentru aceste transformări vor fi suportate de oameni.
„Dacă citim studiul de impact al CE pentru ținta de decarbonizare de 55%, constatăm că nu prezintă decât dorințe. Nu se vorbește suficient despre locurile de muncă- câte se pierd și cu ce le înlocuim.”
2. Primul act legislativ din pachetul privind Green Deal este Taxonomia (un act delegat), prin care se cataloghează activitățile economice după aportul la schimbările climatice. Această catalogare va avea consecințe dramatice asupra eligibilității finanțării unor activități economice. Parlamentul European nu poate modifica acest text, ci doar să îl aprobe sau să il respingă.
„Sper ca în urma consultărilor cu comisarii de resort care au loc în acestă perioadă prevederile bizare din acest act delegat vor dispărea.”
3. Transportul este unul dintre domeniile aflate sub cea mai mare presiune. În Taxonomie, pentru industria de autovehicule se ia în considerare doar nivelul de emisii la țeava de eșapament, și nu din întregul proces de fabricație și pe durata de viață a unui produs.
„Noi am prezentat în PPE un document de poziție privind transportul. Există voci care doresc să se oprească transportul aerian, dacă s-ar putea de mâine. Există așa numitul Shift2Rail, o deviză, un plan de a trece parte din transportul rutier si aerian pe șină. Dar din păcate, șina nu este la nivelul operațional la care s-ar dori să fie. Apoi, ce investiții ar trebui să facem în calea ferata, și ce ar însemna un program Rabla în aviație, pentru înlocuirea avioanelor actuale, poluatoare, cu unele moderne, cu emisii scăzute? S-ar putea să ajungem la concluzia că este mai eficient să înlocuim avioanele, asta neînsemnând că abandonăm calea ferată.”
4. Foaia de parcurs pentru fiecare industrie și coordonarea din partea Comisiei Europene reprezintă o necesitate.
„Trebuie să se ia măsuri echilibrate care să permita transportul în orice fel de condiții (mai ales transportul rutier de marfă). Avem nevoie de foi de parcurs pentru fiecare domeniu în parte, așa cum am făcut noi în PPE pentru transport, iar aici, societățile economice trebuie să se implice. Asociațiile industriale trebuie să fie mai active și să se unească pentru a coagula un punct de vedere comun.”
5. În România avem nevoie de coordonare la nivelul ministerelor în ceea ce privește aplicarea viitoarelor reglementări în primul rând pe energie, în condițiile în care nu este sigură încă acceptarea gazului drept combustibil de tranziție, fapt negativ pentru România.
„Trebuie să avem strategii foarte clare in toate domeniile, să știm ce se intâmplă cu domeniul respectiv, ce se poate prevedea ca număr de locuri de muncă pierdute, pentru că este clar că se vor pierde, și unde vom duce acele locuri de muncă. Este absolută nevoie de două autostrăzi care să lege România de vest, pentru atragerea investitorilor: autostrada Craiova-Lugoj și autostrada Iași-Târgu-Mureș.”