Pandemia de COVID-19 a scos la iveală nevoia unei politici comune în domeniile sănătății și educației, a transmis eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) în cadrul evenimentului intitulat ”Solidaritatea UE în vremuri dificile. Decidem viitorul împreună”, organizat de Biroul Parlamentului European în România cu ocazia Zilei Europei.

”Bineînțeles că a însemnat foarte mult aspectul financiar în această pandemie. Să nu uităm că cercetarea pentru vaccin a fost finanțată de Uniunea Europeană, fiind prima entitate care a dat bani pentru asta și Pfizer este produsul acestei solidarități. Pe lângă banii care au fost alocați din buget, am utilizat foarte mulți bani pentru că UE a permis utilizarea banilor pe care, din păcate, nu i-am cheltuit până la acea dată. Cred că pandemia a arătat că avem nevoie de o politică comună de sănătate. E păcat că un domeniu în care sunt implicați toți cetățenii nu are parte de o asemenea politică comună. S-a văzut acest lucru și măsurile luate care, la început, nu au fost eficiente pentru că Uniunea nu are competențe în acest domeniu și cu atât mai mult este lăudabilă activitatea pe care a avut-o Comisia în această perioadă. Singura noastră șansă de a trăi mai bine este de a fi parte din această entitate, din UE”, a detaliat Marinescu într-un răspuns la o întrebare legată de avantajele apartenenței țării noastre la UE în această perioadă de criză.

Eurodeputatul român și-a exprimat, în egală măsură, speranța că solidaritatea se va manifesta și pe viitor, la fel cum s-a întâmplat și până acum, mai ales în contextul în care acum se dezvoltă ”toate politicile aferente Pactului Ecologic”.

”Aici cred că avem nevoie de foarte multă solidaritate pentru că populismul a crescut foarte mult peste tot în Europa. Sunt unele decizii care pot diviza UE și acest lucru poate fi rezolvat și prin solidaritate. Sunt decizii care pot afecta economiile statelor membre și viața cetățenilor. Cred că acum putem milita pentru o politică comună în sănătate, poate și pentru o politică comună în educație”, a explicat Marian-Jean Marinescu.

Întrebat ce ar trebui să facă Uniunea Europeană pentru a explica cât mai bine avantajele constructului european, în contextul în care vocile populiștilor s-au înmulțit în această perioadă, Marian-Jean Marinescu a punctat că ”cea mai importantă armă” împotriva acestui curent ”de care nu vom scăpa curând” este ”conținutul activității noastre”.

”Este o mare problemă. Cred că și în Parlamentul European avem această problemă. Cel mai bun exemplu este votul pe reducerea emisiilor, ținta pentru anul 2030 care, din Parlamentul European a ieșit 60%, finalul este de 55%. A fost un vot foarte strâns și, din păcate, au fost și colegi care au votat doar pentru a fi în trend cu această țintă. Suntem într-o perioadă extrem de importantă. Trebuie să fim foarte atenți la aceea ce vom elabora și aproba în următoarea perioadă pentru a nu lăsa pe cineva în urmă. Se spune foarte mult acest lucru, dar deocamdată există propuneri care nu sunt în aceeași direcție cu această declarație. UE și-a intensificat partea de comunicare, dar totdeauna comunicarea este eficientă dacă conținutul, ce este în spatele comunicării, este adevărat și corect. Populismul înseamnă și foarte multă imagine, foarte multă activitate pe Facebook, dar în spate, câteodată, nu este absolut nimic. Cred că Uniunea fără statele membre nu va reuși să câștige această bătălie a comunicării. Statele membre trebuie să intre în această acțiune importantă și să existe o comunicare comună”, a detaliat eurodeputatul.

În încheiere, acesta a subliniat că este foarte important ”ce vom face în perioada următoare ca să nu punem pe masă lucruri care pot fi arme pentru populiști. Ceea ce facem acum și anul viitor în instituțiile europene este extrem de important pentru viitorul Europei”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

Despre viitorul Europei vor discuta și președinții celor trei instituții ale UE cu cetățenii europeni în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, care va debuta la Strasbourg, pe 9 mai, de Ziua Europei, la care va lua parte și președintele Franței, Emmanuel Macron. 

Pentru a le permite cetățenilor să contribuie la lucrările acestei conferințe, Comitetul executiv a aprobat la 8 aprilie platforma digitală multilingvă.

Datorită acestei noi platforme digitale multilingve, cetățenii din întreaga Europă au posibilitatea, începând cu 19 aprilie, să își exprime opiniile cu privire la orice subiect pe care îl consideră important pentru viitorul UE.

Acest lucru le permite – pentru prima dată la nivel european – să își prezinte ideile, să comenteze ideile altor persoane, să creeze și să participe la evenimente.

Platforma este reperul central al conferinței, un loc în care toate contribuțiile vor fi reunite și partajate, inclusiv evenimentele, grupurile de dezbatere și sesiunile plenare ale conferinței.

Un mecanism de feedback specializat analizează aspectele-cheie aduse în discuție, astfel încât acestea să poată fi luate în considerare în cadrul grupurilor de dezbatere și al sesiunilor plenare ale conferinței.

Platforma oferă, de asemenea, informații privind structura și activitățile conferinței, precum și resurse pentru organizatorii de evenimente, inclusiv un catalog al principalelor evenimente prin care vor putea fi promovate inițiativele la nivel local, regional, național și european. 

Acest lucru a fost posibil datorită semnării, de către președintele Parlamentului European, David Sassoli, prim-ministrul Portugaliei, Antonio Costa, în numele președinției Consiliului Uniunii Europene, și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a Declarației comune referitoare la Conferința privind viitorul Europei, pregătind astfel terenul pentru lansarea seriei de dezbateri și discuții care le vor permite cetățenilor din toate colțurile Europei în vederea conturării viitorului acesteia. 

Fragmentarea națională în domeniul înzestrării militare aduce anual pierderi estimate între 25 și 100 miliarde euro. Aceasta este cea mai importantă motivație a creării unui Fond european pentru apărare, alături de nevoia strategică de a asigura autonomia Uniunii, în ce privește apărarea, spune eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.

„Deși multe domenii esențiale pentru cetățenii europeni nu sunt politici comune europene, consider că în sectoarele critice Uniunea trebuie să facă pași înainte spre o abordare cât mai armonizată. Pe lângă, sănătate, educație sau turism cred că și securitatea și apărarea sunt un domeniu critic, mai ales acum, într-un context internațional plin de provocări”, afirmă Marian-Jean Marinescu.

Potrivit acestuia, consolidarea autonomiei strategice a Uniunii a fost unul dintre principalele obiective ale grupului PPE, alături de creșterea bugetului pentru tehnologiile disruptive, de la maxim 5% cât a propus Comisia Europeană la un nivel de minim 4% și maxim 7% din bugetul programului; introducerea unor reguli cât mai clare pentru eligibilitatea proiectelor și pentru dreptul la proprietate intelectuală și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii printr-un sistem de bonus.

De asemenea, eurodeputatul atrage atenția că „în acest domeniu trebuie să acordăm o atenție sporită și aspectelor etice, în sensul în care orice acțiune care riscă să conducă în final la dezvoltarea tehnologiilor cunoscute drept roboți ucigași să fie interzise”. 

În acest sens, punctează el, perspectiva PPE este una moderată, care să nu frâneze avansul tehnologic, insistând însă pe examinarea temeinică ex-ante, a fiecărui proiect.

Fondul European de Apărare, cu un buget de 7,9 miliarde de euro, este instrumentul emblematic al Comisiei pentru a sprijini cooperarea în domeniul apărării în Europa. FED va cofinanța proiecte de cercetare colaborativă și de dezvoltare a capacităților care vor amplifica investițiile naționale. De asemenea, va promova o bază industrială de apărare inovatoare și competitivă. În acest fel, va consolida suveranitatea tehnologică a Uniunii și, prin urmare, autonomia sa strategică deschisă.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a votat pentru susținerea Programului Spațial al Uniunii Europene 2021-2027, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 27 aprilie, explicând că este „mare nevoie de continuitate în domeniul activităților spațiale, în special pentru derularea fără sincope a programelor Copernicus și Galileo”.

„Activitatea în spațiu se dezvoltă într-un ritm accelerat, competiția internațională devine tot mai puternic, iar acest sector de activitate va deveni foarte important în viitorul apropiat. Pentru a rămâne o putere spațială, Uniunea trebuie să acționeze rapid și hotărât astfel și să poată ține pasul cu noua realitate”, afirmă Marian-Jean Marinescu, într-o postare pe Facebook, în care explică motivele pentru care a decis să susțină prin vot acest program european.

În acest sens, el precizează că grupul PPE, al cărui membru este,  a îmbunătățit textul legislativ adăugând simplificarea coordonării activității spațiale, îmbunătățirea alocării responsabilității în special referitor la Agenția europeană pentru programul spațial, securizarea GovSatCom (Comunicațiile guvernamentale prin satelit ale Uniunii Europene, nr), promovarea industriei și tehnologiilor europene, precum și consolidarea diplomației spațiale a UE.

Cu toate acestea, eurodeputatul atrage atenția că bugetul pentru derularea Programului Spațial al Uniunii în următorii șapte ani „este foarte mic, raportat atât la nevoile de dezvoltare a programelor Copernicus, Galileo, dar mai ales pentru GovSatCom, cât și la provocările aduse de competiția internațională”.

De exemplu, spune Marian-Jean Marinescu, Uniunea are urgentă nevoie de un sistem de management al traficului spațial, în contextul creșterii rapide a activității în spațiu.

„Numărul sateliților care urmează să fie lansați în spațiu crește exponențial, în condițiile în care avem deja în spațiu 3.000 de sateliți în faza de dezintegrare”, precizează politicianul, subliniind că tocmai „crearea unui sistem de management al traficului spațial ridicat și provocările din punct de vedere a capabilităților tehnice vor pune o presiune suplimentară asupra bugetului Programului Spațial, program care din păcate este subfinanțat”.

Având la bază un pachet financiar de 13.2 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, investițiile din cadrul Programului spațial al UE, combinate cu Orizont Europa și InvestEU, vor sprijini industria spațială europeană, contribuind la competitivitatea, inovarea, spiritul antreprenorial, competențele și consolidarea capacităților marilor companii, ale întreprinderilor mici și mijlocii și ale întreprinderilor nou-înființate, sporind astfel reziliența UE.

Astfel, Programul spațial al UE va asigura dezvoltarea în continuare a actualelor programe europene emblematice, Copernicus pentru observarea Pământului și Galileo/EGNOS pentru navigația prin satelit. Acesta va permite, de asemenea, lansarea unor inițiative europene în domeniul comunicării prin satelit (GOVSATCOM) și al cunoașterii situației spațiale (SSA) pentru protecția infrastructurii spațiale împotriva deșeurilor spațiale.

Programul pune, de asemenea, un accent deosebit pe sectorul din aval, pe pătrunderea pe piață și pe exploatarea datelor și serviciilor spațiale, inclusiv pentru a sprijini dubla tranziție verde și digitală.