Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru Transport (TRAN) a Parlamentului European, a declarat pentru Politico că grupul din care face parte dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina posibilitatea unor ingerințe străine în contextul mai larg al scandalului de corupție Qatargate.

„La reuniunea de astăzi a Comisiei TRAN, prima din 2023, s-a discutat despre acordul aviatic UE-Qatar. Am declarat la POLITICO Europe, că pentru grupul PPE cât și pentru mine, coordonatorul grupului în TRAN, este important să verificăm că nu a avut loc nicio ingerință străină în timpul negocierilor privind acordul aerian UE-Qatar. PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul de către Comisia Europeană și ce poziție au luat țările UE la momentul respectiv”, a scris eurodeputatul într-un mesaj pe Facebook.

Potrivit acestuia, acordul aerian UE-Qatar a fost examinat luna trecută și în plenul PE, când Parlamentul European a votat pentru suspendarea lucrărilor la toate dosarele legate de statul arab, în lumina așa-numitului scandal Qatargate.

Acest acord a fost semnat de Comisie în 2021 si trebuie încă ratificat de Parlament, dar eurodeputații nu vor avea un cuvânt de spus până în momentul în care toate țările vor da undă verde planului.

Acordul în domeniul aviației a înlocuit o serie de acorduri bilaterale pe care țările UE le aveau cu Qatar și a intrat în vigoare în momentul în care Comisia a aprobat planul.

Comisia Europeană va oferi acum Comisiei TRAN o actualizare a procesului complicat de ratificare, în timp ce deputații europeni vor avea șansa de a interoga Executivul cu privire la ceea ce s-a întâmplat în timpul negocierilor.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a susținut în Parlamentul European adoptarea unui set de reguli mai stricte, care urmăresc combaterea traficului ilegal de deșeuri.

”Traficul ilegal de deșeuri între statele membre este o realitate a Uniunii și o problemă gravă a statelor membre din Est, care riscă să devină groapa de gunoi a UE. Cu cât diferențele de costuri pentru eliminarea deșeurilor sunt mai mari între statele din Vest și cele din Est, cu atât transporturile ilegale sunt mai numeroase”, a atras atenția eurodeputatul într-o explicație a votului, furnizând cifre îngrijorătoare legate de țara noastră, în care s-au descoperit 14.000 de tone de deșeuri importante ilegal în 2021.

Parlamentul European și-a adoptat miercuri poziția de negociere cu statele membre cu privire la o nouă lege care să revizuiască procedurile și măsurile de control ale UE pentru transporturile de deșeuri.

Legislația revizuită ar trebui să protejeze mai eficient mediul și sănătatea umană, profitând în același timp pe deplin de oportunitățile oferite de deșeuri pentru a atinge obiectivele UE privind o economie circulară și cu poluare zero.

Prin textul care a primit 594 de voturi pentru, 5 împotrivă și 43 de abțineri, eurodeputații susțin interzicerea explicită a transferurilor de deșeuri destinate eliminării în UE, cu excepția cazului în care sunt autorizate în cazuri limitate și bine justificate. De asemenea, exporturile de deșeuri periculoase din UE către țările din afara OCDE vor trebui interzise.

Exportul de deșeuri nepericuloase în vederea recuperării ar fi permis doar către acele țări din afara OCDE care își dau acordul și care demonstrează capacitatea de a trata aceste deșeuri în mod durabil. Europarlamentarii doresc, de asemenea, să interzică exportul de deșeuri de plastic către țările non-OCDE și să elimine treptat exportul acestora către țările OCDE în termen de patru ani.

Parlamentul solicită crearea unui mecanism UE de direcționare bazat pe riscuri pentru a ghida țările UE care efectuează inspecții pentru a preveni și detecta transporturile ilegale de deșeuri.

Accelerarea procedurilor de autorizare a permiselor pentru proiectele de energie regenerabilă, un obiectiv al Grupului PPE legat de tranziția verde, a fost atinsă, a anunțat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru supleant în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, după votul în plen asupra raportului comisiei de specialitate referitor la propunerea de directivă a Parlamentului și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică.

„Astăzi am atins unul dintre obiectivele Grupului PPE legate de tranziția verde, al cărei curs trebuie să continue chiar și în aceste timpuri tulburi, când pe teritoriu european Rusia a declanșat un război. Iar acest obiectiv este accelerarea masivă a procedurilor de autorizare pentru a construi mai rapid instalații solare, de apă, pompe de căldură sau eoliene în Europa. Nu avem timp de pierdut. Pe de o parte, războiul din Ucraina care ne obligă la desprinderea energetică de Rusia, pe de alta, mișcările tactice din alte colțuri ale lumii, și mă refer aici la IRA- Inflation Reduction Act- din SUA, care se poate transforma într-un aspirator de afaceri europene și poate conduce la o dezindustrializare a continentului nostru. Este bine că afacerile în UE se desfăsoară după reguli clare, dar nu trebuie să se ajungă la hiper-reglementare, care să devină un motiv de migrare a afacerilor în state unde contextul legislativ este mai suplu. Procedurile de autorizare în Europa durează pur și simplu prea mult. În textul adoptat sunt definite noi „zone de accelerare din surse regenerabile”, în care obtinerea permiselor se va face în termen de maximum 9 luni. Pentru rețelele energetice legate de acestea, durata maximă este de optsprezece luni. Evaluările impactului asupra mediului vor fi făcute pentru întreaga zonă de accelerare și nu pentru fiecare proiect individual, așa cum este necesar în prezent”, a explicat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

Obiectivul general al acestei propuneri este de a accelera procedura de acordare a autorizațiilor pentru noile centrale electrice care utilizează energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare sau morile de vânt, sau pentru adaptarea celor existente.

În amendamentele adoptate, eurodeputații au redus perioada maximă de aprobare a noilor instalații de la douăsprezece la nouă luni, dacă sunt situate în așa-numitele „zone de accelerare a proiectelor de energie din surse regenerabile”. Aceste zone vor fi definite de fiecare stat membru, în funcție de capacitatea sa de a instala surse regenerabile de energie într-un ritm mai rapid. În cazul în care autoritatea competentă nu răspunde până la termenul limită, autorizația sau cererea se consideră a fi aprobată, prin acord tacit.

În afara acestor domenii, procesul de autorizare nu ar trebui să depășească 18 luni, spun eurodeputații, față de doi ani, așa cum s-a propus inițial. În ceea ce privește retehnologizarea centralelor de energie regenerabilă existente, eurodeputații doresc ca procesul de acordare a autorizațiilor să nu depășească șase luni.

Stimularea instalării panourilor solare pe clădiri și a pompelor de căldură

Propunerea include, de asemenea, o obligație pentru țările UE de a se asigura că autorizațiile de instalare a panourilor solare pe clădiri sunt eliberate în termen de o lună. Pentru instalațiile cu o putere mai mică de 50 kW, ar fi suficientă o procedură simplă de notificare. Instalarea panourilor solare ar putea fi scutită de obligația de a efectua o evaluare a impactului asupra mediului, propun eurodeputații. Procesul de autorizare a instalării pompelor de căldură nu trebuie să depășească o lună.

Pentru a aduce mai multă energie din surse regenerabile în rețea, deputații au inclus, de asemenea, elemente ale unei propuneri recente a Comisiei prezentate în cadrul așa-numitei „proceduri de urgență”, astfel încât majoritatea dispozițiilor să intre deja în vigoare în 2023.