Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o rezoluție prin care salută Strategia “De la fermă la consumator” și subliniază că este important să producem alimente sănătoase în mod sustenabil. Rezoluția a trecut cu 452 voturi pentru, 170 împotrivă și 76 abțineri.

Miza este atingerea obiectivelor Pactului verde european, inclusiv a celor referitoare la climă, biodiversitate, poluare zero și sănătate publică.

Eurodeputații au subliniat că este nevoie de o sustenabilitate crescută în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu alimente. Ei au reiterat că noi toți – de la fermieri la consumatori – avem un rol de jucat în acest demers. Eurodeputații doresc o garanție că fermierii pot câștiga o cotă-parte echitabilă din profitul asociat alimentelor produse sustenabil. Astfel, ei îndeamnă Comisia să depună mai multe eforturi – inclusiv prin adaptarea normelor referitoare la concurență – pentru a întări poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu sprijină o mai mare transparență din partea Comisiei Europene privind vaccinurile, care ”ar putea contribui la creșterea încrederii oamenilor în faptul că deocamdată, vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție”.

”Situația sanitară și de sănătate din România comparativ cu alte state ne arată că strategia UE privind vaccinarea a fost calea de urmat. Statele unde rata de #vaccinare este ridicată nu trec prin tragedii ca cea din #România acum, în valul 4 al pandemiei. Nu trebuia să se ajungă la sute de morți pe zi, pentru ca oamenii să se convingă singuri că este spre binele lor să se vaccineze. Da, este nevoie și de medicamente, de tratamente alternative vaccinurilor, dar deocamdată acestea nu sunt disponibile la scară largă precum vaccinurile”, consideră Marinescu.

Acesta este de părere că ”petițiilor care au atras atenția cu privire la transparența achizițiilor și distribuirea vaccinurilor trebuie să li se acorde toată atenția, căci exprimă  îngrijorări legitime ale cetățenilor.”

Într-o rezoluție adoptată cu 458 de voturi pentru, 149 împotrivă și 86 de abțineri, europarlamentarii solicită o legislație care să facă mai transparent procesul de cercetare, achiziție și distribuire a vaccinurilor COVID-19. Acest lucru ar permite instituției legislative europene să examineze în mod eficient politicile UE privind vaccinurile. În același timp, Comisia ar trebui să discute aceste politici mai deschis cu cetățenii.

Pentru a spori transparența, deputații europeni cer Comisiei să dezvăluie cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său. Aceasta ar trebui să publice contractele de achiziție încheiate cu furnizorii de vaccinuri, inclusiv detalii privind investițiile publice și costurile vaccinurilor, și să facă publice orice potențiale încălcări ale contractului. Europarlamentari subliniază că mai multe informații ar putea ajuta la combaterea ezitărilor și dezinformării cu privire la vaccinuri, iar companiile farmaceutice ar trebui, de asemenea, să facă publice date și rapoarte ample privind studiile clinice.

Marian-Jean Marinescu consideră că ”toate acestea ar putea contribui la creșterea încrederii oamenilor în faptul că deocamdată, vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție, iar UE și guvernele veghează ca orice cetățean sa aiba la dispoziție un vaccin achizitionat de autoritati din bani publici in mod transparent și corect.”

Parlamentul European dorește ca viitoarele contracte ale UE să facă vaccinurile mai disponibile în întreaga lume ca un bun public global. UE ar trebui să ajute țările din afara UE să lupte împotriva COVID-19 și să accelereze vaccinarea prin depășirea blocajelor de producție.

Companiile ar putea, de exemplu, să își transfere tehnologia (prin intermediul COVID-19 Technology Access Pool, sau C-TAP, al Organizației Mondiale a Sănătății), iar țările ar putea contribui mai mult la programul COVAX.

De asemenea, UE ar trebui să elaboreze o strategie globală și publică privind vaccinurile, care să abordeze distribuția echitabilă la nivel mondial.

Potrivit mențiunilor președintei Comisiei Europene, Uniunea Europeană va dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile.

”Am atins o etapă importantă în livrarea vaccinurilor COVID-19 în lume. Uniunea Europeană a exportat peste un miliard de doze de vaccin în întreaga lume, în ultimele 10 luni. Vaccinurile produse în UE au fost distribuite în peste 150 de țări de pe toate continentele – din Japonia până în Turcia, din Marea Britanie până în Noua Zeelandă, din Africa de Sud până în Brazilia. Am livrat aproximativ 87 de milioane de doze în țările cu venituri mici și mijlocii prin intermediul COVAX. În mod foarte clar, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator de vaccinuri COVID-19. Am împărțit întotdeauna vaccinurile noastre în mod echitabil cu restul lumii. Am exportat la fel de mult cât am livrat cetățenilor UE. Într-adevăr, cel puțin fiecare al doilea vaccin produs în Europa este exportat”, a detaliat von der Leyen, amintind că mai bine de 75% dintre adulții europeni sunt complet vaccinați.

Făcând trimitere la parteneriatul încheiat cu SUA pentru facilitarea vaccinării la nivel global, președinta Comisiei Europene, face apel la implicarea celorlalte țări.

” Împreună cu președintele Biden, ne propunem o rată de vaccinare globală de 70% până anul viitor. Lucrez îndeaproape cu prim-ministrul Draghi și cu președintele Biden pentru a-i mobiliza pe liderii G20 la summitul de la Roma de săptămâna viitoare în favoarea acestui obiectiv ambițios: învingerea pandemiei l nivel global”, a completat Ursula von der Leyen.

Citiți și: 

SUA și UE au încheiat un parteneriat pentru facilitarea vaccinării la nivel mondial. Joe Biden: Vaccinarea, cel mai eficient răspuns la pandemia COVID-19

Parteneriatul UE-SUA anunțat la mijlocul lunii septembrie este construit în jurul a cinci piloni:

• a partaja doze la nivel global în vederea creșterii ratelor de vaccinare;
• a consolida aprovizionarea și livrarea de vaccinuri și produse terapeutice în întreaga lume;
• a sprijini și a se coordona cu organizațiile relevante pentru livrarea de vaccinuri, lanțul frigorific, logistică și programe de imunizare;
• a coordona investițiile în capacitatea de producție regională cu țările cu venituri mici și mijlocii inferioare;
• a sprijini crearea unui Fond de Intermediere Financiară (FIF) până la sfârșitul anului 2021 pentru a realiza Securitatea Sanitară Globală.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, și-a exprimat speranța ca viitorul apropiat ”să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor statelor” care sunt traversate de acest fluviu.

Europarlamentarul român a participat joi la o dezbatere, organizată de Camera de Comerț și Industrie din România (CCIR) în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, referitoare la valorificarea transportului pe Dunăre și Marea Neagră și stimularea comerțului internațional durabil.

În acest context, Marinescu a reiterat mesajul său referitor la nevoia unei ”coordonări de la nivelul Comisiei Europene, care să negocieze cu toate statele membre și să ducă finanțarea necesară din fonduri UE alocate către fiecare stat membru către canalul navigabil”.

”Dunărea este un subiect extrem de important, mai ales pentru România. Ar fi un sector economic extrem de profitabil. Noua religie este Green Deal și există niște sloganuri Shift2Rail, Shift2Water, să mutăm transportul pe de pe rutier pe calea ferată sau pe apă. Nici calea ferată, nici apa nu sunt pregătite să primească un flux de marfă mult mai mare. Dacă nu se face ceva, aceste ținte nu vor putea fi îndeplinite”, a atras atenția eurodeputatul.

Acesta a amintit și de momentul în care a elaborat, în 2010, alături de alți alți colegi din Ungaria, Austria și Germania, poziția Grupului PPE din Parlamentul European față de Strategia europeană a Dunării, în care solicitau Comisiei să se implice în coordonare.

”Spre deosebire de prima strategie a Mării Baltice, aici există o problemă: dacă unul dintre statele care sunt pe Dunăre nu investește, tot proiectul este pus în pericol. Nu s-a întâmplat acest lucru. S-au produs multe conferințe, documente, dar progresul a fost foarte mic în teren și, după opinia mea, nu vor fi foarte multe progrese pentru armonizarea regulamentelor, pentru o coordonare a investițiilor pentru realizarea a ceea ce este mai important, canalul navigabil. Dacă există navigabilitate pe toată durata anului pe Dunăre, atunci traficul va creștere interesul operatorilor economici va crește”, și-a arătat dezamăgirea Marinescu.

Citiți și:

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei guvernanțe la nivel UE pentru a face mare salt de mutare a transportului pe căile navigabile și pe calea ferată

Trei proiecte-pilot depuse de Marian-Jean Marinescu au primit calificativul maxim din partea Comisiei Europene: În toamnă, după ce vor fi adoptate de Parlamentul European, vor intra în lucru

Potrivit CCIR, În 2019, la nivelul UE, transportul maritim de mărfuri pe distanțe scurte a reprezentat 60% (estimat la aproape 1,8 miliarde tone de mărfuri) din totalul de mărfuri transportate pe cale maritimă către și din principalele porturi ale UE. Portul Rotterdam a rămas cel mai mare port al UE pentru transport maritim pe distanțe scurte, gestionând un total de 204 milioane de tone de mărfuri, urmat de portul Antwerpen (101 mln. tone de mărfuri) și Amsterdam (53 mln. tone), în timp ce portul Constanța se clasează pe locul 14, gestionând în 2019 – 28,5 mln. tone de mărfuri pe distanțe scurte. Așadar, este evident că transportul maritim joacă un rol vital în asigurarea lanțurilor de aprovizionare pentru dezvoltarea comerțului global.

Conform unor estimări ale Agenției Europene de Mediu, transportul maritim este responsabil pentru 13,4% din totalul emisiilor de CO2 de la nivel european, adică de aproape șase ori mai puțin decât emisiile de dioxid de carbon provenit din transportul rutier (71,7%).

©European Environment Agency

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.