Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Coordonarea la nivelul ministerelor din România pentru noi strategii în toate domeniile, necesară pentru aplicarea viitoarelor reglementări ale Pactului Ecologic

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Coordonarea la nivelul ministerelor din România pentru noi strategii în toate domeniile este necesară pentru aplicarea viitoarelor reglementări ale Pactului Ecologic, în contextul în care autoritățile trebuie să aibă în vedere impactul acestora asupra locurilor de muncă, a atenționat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), cu prilejul intervenției în cadrul evenimentului online pe tema Green Deal organizat la 3 martie de AHK Romania-Camera de Comerț Româno-Germană.

Deși Green Deal (Pactul Ecologic) a devenit pentru unii o religie, aș vrea să reamintesc faptul că deocamdata nu este…

Posted by Marian-Jean Marinescu on Wednesday, 3 March 2021

 

„Deși Green Deal (Pactul Ecologic) a devenit pentru unii o religie, aș vrea să reamintesc faptul că deocamdata nu este decât o comunicare a Comisiei Europene.  Și eu doresc să eliminăm efectele schimbărilor climatice, însă totul trebuie să fie bazat pe studii de impact cu privire la climă, competitivitate economică și locuri de muncă. Cum am mai spus-o nu o dată chiar și în grupul #PPE, eu nu văd nici o diferență între a muri de foame (din lipsa unui loc de muncă) sau de poluare”, a precizat eurodeputatul român, coordonator din partea grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European.

Marinescu a mai precizat că în Parlamentul European este dificil în acest moment să fie menținută o abordare rațională, în condițiile în care majoritatea este un pic spre stânga și foarte populistă în ceea ce privește schimbările climatice. „Toți doresc țintă de 60-70 % reducere de CO2, dar nu au răspunsuri la întrebarea: cum?”, a punctat eurodeputatul.

De asemenea, politicianul PPE a mai atras atenția că pachetul de dosare legislative asociat Green Deal va veni din trimestrul al doilea al acestui an și va avea consecințe „foarte importante pentru toate economiile statelor membre UE, însă diferențiat”.  „În statele din vest consecințele aplicării Green Deal vor fi diferite față de cele din est, pentru că aceste transformări nu ne găsesc pe toți în același punct”, a explicat Marinescu.

În context, eurodeputatul a subliniat următoarele aspecte:

1. Ținta de decarbonizare trebuie să fie clară iar costurile suportabile pentru toate statele membre și pentru cetățeni- la final, costurile pentru aceste transformări vor fi suportate de oameni.

„Dacă citim studiul de impact al CE pentru ținta de decarbonizare de 55%, constatăm că nu prezintă decât dorințe. Nu se vorbește suficient despre locurile de muncă- câte se pierd și cu ce le înlocuim.”

2. Primul act legislativ din pachetul privind Green Deal este Taxonomia (un act delegat), prin care se cataloghează activitățile economice după aportul la schimbările climatice. Această catalogare va avea consecințe dramatice asupra eligibilității finanțării unor activități economice. Parlamentul European nu poate modifica acest text, ci doar să îl aprobe sau să il respingă.

„Sper ca în urma consultărilor cu comisarii de resort care au loc în acestă perioadă prevederile bizare din acest act delegat vor dispărea.”

3. Transportul este unul dintre domeniile aflate sub cea mai mare presiune. În Taxonomie, pentru industria de autovehicule se ia în considerare doar nivelul de emisii la țeava de eșapament, și nu din întregul proces de fabricație și pe durata de viață a unui produs.

„Noi am prezentat în PPE un document de poziție privind transportul. Există voci care doresc să se oprească transportul aerian, dacă s-ar putea de mâine. Există așa numitul Shift2Rail, o deviză, un plan de a trece parte din transportul rutier si aerian pe șină. Dar din păcate, șina nu este la nivelul operațional la care s-ar dori să fie. Apoi, ce investiții ar trebui să facem în calea ferata, și ce ar însemna un program Rabla în aviație, pentru înlocuirea avioanelor actuale, poluatoare, cu unele moderne, cu emisii scăzute? S-ar putea să ajungem la concluzia că este mai eficient să înlocuim avioanele, asta neînsemnând că abandonăm calea ferată.”

4. Foaia de parcurs pentru fiecare industrie și coordonarea din partea Comisiei Europene reprezintă o necesitate.

„Trebuie să se ia măsuri echilibrate care să permita transportul în orice fel de condiții (mai ales transportul rutier de marfă). Avem nevoie de foi de parcurs pentru fiecare domeniu în parte, așa cum am făcut noi în PPE pentru transport, iar aici, societățile economice trebuie să se implice. Asociațiile industriale trebuie să fie mai active și să se unească pentru a coagula un punct de vedere comun.”

5. În România avem nevoie de coordonare la nivelul ministerelor în ceea ce privește aplicarea viitoarelor reglementări în primul rând pe energie, în condițiile în care nu este sigură încă acceptarea gazului drept combustibil de tranziție, fapt negativ pentru România.

„Trebuie să avem strategii foarte clare in toate domeniile, să știm ce se intâmplă cu domeniul respectiv, ce se poate prevedea ca număr de locuri de muncă pierdute, pentru că este clar că se vor pierde, și unde vom duce acele locuri de muncă. Este absolută nevoie de două autostrăzi care să lege România de vest, pentru atragerea investitorilor: autostrada Craiova-Lugoj și autostrada Iași-Târgu-Mureș.”

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală nevoia unei politici comune în domeniile sănătății și educației, a transmis eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) în cadrul evenimentului intitulat ”Solidaritatea UE în vremuri dificile. Decidem viitorul împreună”, organizat de Biroul Parlamentului European în România cu ocazia Zilei Europei.

”Bineînțeles că a însemnat foarte mult aspectul financiar în această pandemie. Să nu uităm că cercetarea pentru vaccin a fost finanțată de Uniunea Europeană, fiind prima entitate care a dat bani pentru asta și Pfizer este produsul acestei solidarități. Pe lângă banii care au fost alocați din buget, am utilizat foarte mulți bani pentru că UE a permis utilizarea banilor pe care, din păcate, nu i-am cheltuit până la acea dată. Cred că pandemia a arătat că avem nevoie de o politică comună de sănătate. E păcat că un domeniu în care sunt implicați toți cetățenii nu are parte de o asemenea politică comună. S-a văzut acest lucru și măsurile luate care, la început, nu au fost eficiente pentru că Uniunea nu are competențe în acest domeniu și cu atât mai mult este lăudabilă activitatea pe care a avut-o Comisia în această perioadă. Singura noastră șansă de a trăi mai bine este de a fi parte din această entitate, din UE”, a detaliat Marinescu într-un răspuns la o întrebare legată de avantajele apartenenței țării noastre la UE în această perioadă de criză.

Eurodeputatul român și-a exprimat, în egală măsură, speranța că solidaritatea se va manifesta și pe viitor, la fel cum s-a întâmplat și până acum, mai ales în contextul în care acum se dezvoltă ”toate politicile aferente Pactului Ecologic”.

”Aici cred că avem nevoie de foarte multă solidaritate pentru că populismul a crescut foarte mult peste tot în Europa. Sunt unele decizii care pot diviza UE și acest lucru poate fi rezolvat și prin solidaritate. Sunt decizii care pot afecta economiile statelor membre și viața cetățenilor. Cred că acum putem milita pentru o politică comună în sănătate, poate și pentru o politică comună în educație”, a explicat Marian-Jean Marinescu.

Întrebat ce ar trebui să facă Uniunea Europeană pentru a explica cât mai bine avantajele constructului european, în contextul în care vocile populiștilor s-au înmulțit în această perioadă, Marian-Jean Marinescu a punctat că ”cea mai importantă armă” împotriva acestui curent ”de care nu vom scăpa curând” este ”conținutul activității noastre”.

”Este o mare problemă. Cred că și în Parlamentul European avem această problemă. Cel mai bun exemplu este votul pe reducerea emisiilor, ținta pentru anul 2030 care, din Parlamentul European a ieșit 60%, finalul este de 55%. A fost un vot foarte strâns și, din păcate, au fost și colegi care au votat doar pentru a fi în trend cu această țintă. Suntem într-o perioadă extrem de importantă. Trebuie să fim foarte atenți la aceea ce vom elabora și aproba în următoarea perioadă pentru a nu lăsa pe cineva în urmă. Se spune foarte mult acest lucru, dar deocamdată există propuneri care nu sunt în aceeași direcție cu această declarație. UE și-a intensificat partea de comunicare, dar totdeauna comunicarea este eficientă dacă conținutul, ce este în spatele comunicării, este adevărat și corect. Populismul înseamnă și foarte multă imagine, foarte multă activitate pe Facebook, dar în spate, câteodată, nu este absolut nimic. Cred că Uniunea fără statele membre nu va reuși să câștige această bătălie a comunicării. Statele membre trebuie să intre în această acțiune importantă și să existe o comunicare comună”, a detaliat eurodeputatul.

În încheiere, acesta a subliniat că este foarte important ”ce vom face în perioada următoare ca să nu punem pe masă lucruri care pot fi arme pentru populiști. Ceea ce facem acum și anul viitor în instituțiile europene este extrem de important pentru viitorul Europei”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

Despre viitorul Europei vor discuta și președinții celor trei instituții ale UE cu cetățenii europeni în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, care va debuta la Strasbourg, pe 9 mai, de Ziua Europei, la care va lua parte și președintele Franței, Emmanuel Macron. 

Pentru a le permite cetățenilor să contribuie la lucrările acestei conferințe, Comitetul executiv a aprobat la 8 aprilie platforma digitală multilingvă.

Datorită acestei noi platforme digitale multilingve, cetățenii din întreaga Europă au posibilitatea, începând cu 19 aprilie, să își exprime opiniile cu privire la orice subiect pe care îl consideră important pentru viitorul UE.

Acest lucru le permite – pentru prima dată la nivel european – să își prezinte ideile, să comenteze ideile altor persoane, să creeze și să participe la evenimente.

Platforma este reperul central al conferinței, un loc în care toate contribuțiile vor fi reunite și partajate, inclusiv evenimentele, grupurile de dezbatere și sesiunile plenare ale conferinței.

Un mecanism de feedback specializat analizează aspectele-cheie aduse în discuție, astfel încât acestea să poată fi luate în considerare în cadrul grupurilor de dezbatere și al sesiunilor plenare ale conferinței.

Platforma oferă, de asemenea, informații privind structura și activitățile conferinței, precum și resurse pentru organizatorii de evenimente, inclusiv un catalog al principalelor evenimente prin care vor putea fi promovate inițiativele la nivel local, regional, național și european. 

Acest lucru a fost posibil datorită semnării, de către președintele Parlamentului European, David Sassoli, prim-ministrul Portugaliei, Antonio Costa, în numele președinției Consiliului Uniunii Europene, și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a Declarației comune referitoare la Conferința privind viitorul Europei, pregătind astfel terenul pentru lansarea seriei de dezbateri și discuții care le vor permite cetățenilor din toate colțurile Europei în vederea conturării viitorului acesteia. 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Fragmentarea națională în domeniul înzestrării militare este cea mai importantă motivație a creării unui Fond european pentru apărare

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Fragmentarea națională în domeniul înzestrării militare aduce anual pierderi estimate între 25 și 100 miliarde euro. Aceasta este cea mai importantă motivație a creării unui Fond european pentru apărare, alături de nevoia strategică de a asigura autonomia Uniunii, în ce privește apărarea, spune eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.

Fragmentarea națională în domeniul înzestrării militare aduce anual pierderi estimate între 25 și 100 miliarde euro….

Posted by Marian-Jean Marinescu on Friday, 30 April 2021

 

„Deși multe domenii esențiale pentru cetățenii europeni nu sunt politici comune europene, consider că în sectoarele critice Uniunea trebuie să facă pași înainte spre o abordare cât mai armonizată. Pe lângă, sănătate, educație sau turism cred că și securitatea și apărarea sunt un domeniu critic, mai ales acum, într-un context internațional plin de provocări”, afirmă Marian-Jean Marinescu.

Potrivit acestuia, consolidarea autonomiei strategice a Uniunii a fost unul dintre principalele obiective ale grupului PPE, alături de creșterea bugetului pentru tehnologiile disruptive, de la maxim 5% cât a propus Comisia Europeană la un nivel de minim 4% și maxim 7% din bugetul programului; introducerea unor reguli cât mai clare pentru eligibilitatea proiectelor și pentru dreptul la proprietate intelectuală și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii printr-un sistem de bonus.

De asemenea, eurodeputatul atrage atenția că „în acest domeniu trebuie să acordăm o atenție sporită și aspectelor etice, în sensul în care orice acțiune care riscă să conducă în final la dezvoltarea tehnologiilor cunoscute drept roboți ucigași să fie interzise”. 

În acest sens, punctează el, perspectiva PPE este una moderată, care să nu frâneze avansul tehnologic, insistând însă pe examinarea temeinică ex-ante, a fiecărui proiect.

Fondul European de Apărare, cu un buget de 7,9 miliarde de euro, este instrumentul emblematic al Comisiei pentru a sprijini cooperarea în domeniul apărării în Europa. FED va cofinanța proiecte de cercetare colaborativă și de dezvoltare a capacităților care vor amplifica investițiile naționale. De asemenea, va promova o bază industrială de apărare inovatoare și competitivă. În acest fel, va consolida suveranitatea tehnologică a Uniunii și, prin urmare, autonomia sa strategică deschisă.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu a votat pentru Programul Spațial al UE 2021-2027: Este mare nevoie de continuitate în domeniul activităților spațiale, în special pentru derularea fără sincope a programelor Copernicus și Galileo

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a votat pentru susținerea Programului Spațial al Uniunii Europene 2021-2027, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 27 aprilie, explicând că este „mare nevoie de continuitate în domeniul activităților spațiale, în special pentru derularea fără sincope a programelor Copernicus și Galileo”.

Susțin prin votul meu Programul Spațial 2021-2027 deoarece Uniunea Europeană are mare nevoie de continuitate în domeniul…

Posted by Marian-Jean Marinescu on Thursday, 29 April 2021

 

„Activitatea în spațiu se dezvoltă într-un ritm accelerat, competiția internațională devine tot mai puternic, iar acest sector de activitate va deveni foarte important în viitorul apropiat. Pentru a rămâne o putere spațială, Uniunea trebuie să acționeze rapid și hotărât astfel și să poată ține pasul cu noua realitate”, afirmă Marian-Jean Marinescu, într-o postare pe Facebook, în care explică motivele pentru care a decis să susțină prin vot acest program european.

În acest sens, el precizează că grupul PPE, al cărui membru este,  a îmbunătățit textul legislativ adăugând simplificarea coordonării activității spațiale, îmbunătățirea alocării responsabilității în special referitor la Agenția europeană pentru programul spațial, securizarea GovSatCom (Comunicațiile guvernamentale prin satelit ale Uniunii Europene, nr), promovarea industriei și tehnologiilor europene, precum și consolidarea diplomației spațiale a UE.

Cu toate acestea, eurodeputatul atrage atenția că bugetul pentru derularea Programului Spațial al Uniunii în următorii șapte ani „este foarte mic, raportat atât la nevoile de dezvoltare a programelor Copernicus, Galileo, dar mai ales pentru GovSatCom, cât și la provocările aduse de competiția internațională”.

De exemplu, spune Marian-Jean Marinescu, Uniunea are urgentă nevoie de un sistem de management al traficului spațial, în contextul creșterii rapide a activității în spațiu.

„Numărul sateliților care urmează să fie lansați în spațiu crește exponențial, în condițiile în care avem deja în spațiu 3.000 de sateliți în faza de dezintegrare”, precizează politicianul, subliniind că tocmai „crearea unui sistem de management al traficului spațial ridicat și provocările din punct de vedere a capabilităților tehnice vor pune o presiune suplimentară asupra bugetului Programului Spațial, program care din păcate este subfinanțat”.

Având la bază un pachet financiar de 13.2 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, investițiile din cadrul Programului spațial al UE, combinate cu Orizont Europa și InvestEU, vor sprijini industria spațială europeană, contribuind la competitivitatea, inovarea, spiritul antreprenorial, competențele și consolidarea capacităților marilor companii, ale întreprinderilor mici și mijlocii și ale întreprinderilor nou-înființate, sporind astfel reziliența UE.

Astfel, Programul spațial al UE va asigura dezvoltarea în continuare a actualelor programe europene emblematice, Copernicus pentru observarea Pământului și Galileo/EGNOS pentru navigația prin satelit. Acesta va permite, de asemenea, lansarea unor inițiative europene în domeniul comunicării prin satelit (GOVSATCOM) și al cunoașterii situației spațiale (SSA) pentru protecția infrastructurii spațiale împotriva deșeurilor spațiale.

Programul pune, de asemenea, un accent deosebit pe sectorul din aval, pe pătrunderea pe piață și pe exploatarea datelor și serviciilor spațiale, inclusiv pentru a sprijini dubla tranziție verde și digitală.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dragoș Pîslaru29 mins ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ39 mins ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE58 mins ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.2 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

SUA2 hours ago

Joe Biden a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra

ROMÂNIA2 hours ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccin produs de compania Moderna, constând în 128.400 de doze, a ajuns în România

ROMÂNIA3 hours ago

Noul Ambasador al României la Londra: Aprofundarea relațiilor româno-britanice și a Parteneriatului Strategic, una dintre prioritățile mele

S&D3 hours ago

Miniștrii educației din PES: Redresarea trebuie să restaureze oportunitățile educaționale pentru toți și să sprijine stagiarii și ucenicii în cadrul economiei fragile a UE

Corina Crețu4 hours ago

Corina Crețu, la o dezbatere cu IMM-urile: Sunteți coloana vertebrală a economiei. PNRR reprezintă o șansă istorică de reducere a decalajelor

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO3 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending