Fragmentarea națională în domeniul înzestrării militare aduce anual pierderi estimate între 25 și 100 miliarde euro. Aceasta este cea mai importantă motivație a creării unui Fond european pentru apărare, alături de nevoia strategică de a asigura autonomia Uniunii, în ce privește apărarea, spune eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.

„Deși multe domenii esențiale pentru cetățenii europeni nu sunt politici comune europene, consider că în sectoarele critice Uniunea trebuie să facă pași înainte spre o abordare cât mai armonizată. Pe lângă, sănătate, educație sau turism cred că și securitatea și apărarea sunt un domeniu critic, mai ales acum, într-un context internațional plin de provocări”, afirmă Marian-Jean Marinescu.

Potrivit acestuia, consolidarea autonomiei strategice a Uniunii a fost unul dintre principalele obiective ale grupului PPE, alături de creșterea bugetului pentru tehnologiile disruptive, de la maxim 5% cât a propus Comisia Europeană la un nivel de minim 4% și maxim 7% din bugetul programului; introducerea unor reguli cât mai clare pentru eligibilitatea proiectelor și pentru dreptul la proprietate intelectuală și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii printr-un sistem de bonus.

De asemenea, eurodeputatul atrage atenția că „în acest domeniu trebuie să acordăm o atenție sporită și aspectelor etice, în sensul în care orice acțiune care riscă să conducă în final la dezvoltarea tehnologiilor cunoscute drept roboți ucigași să fie interzise”. 

În acest sens, punctează el, perspectiva PPE este una moderată, care să nu frâneze avansul tehnologic, insistând însă pe examinarea temeinică ex-ante, a fiecărui proiect.

Fondul European de Apărare, cu un buget de 7,9 miliarde de euro, este instrumentul emblematic al Comisiei pentru a sprijini cooperarea în domeniul apărării în Europa. FED va cofinanța proiecte de cercetare colaborativă și de dezvoltare a capacităților care vor amplifica investițiile naționale. De asemenea, va promova o bază industrială de apărare inovatoare și competitivă. În acest fel, va consolida suveranitatea tehnologică a Uniunii și, prin urmare, autonomia sa strategică deschisă.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a votat pentru susținerea Programului Spațial al Uniunii Europene 2021-2027, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 27 aprilie, explicând că este „mare nevoie de continuitate în domeniul activităților spațiale, în special pentru derularea fără sincope a programelor Copernicus și Galileo”.

„Activitatea în spațiu se dezvoltă într-un ritm accelerat, competiția internațională devine tot mai puternic, iar acest sector de activitate va deveni foarte important în viitorul apropiat. Pentru a rămâne o putere spațială, Uniunea trebuie să acționeze rapid și hotărât astfel și să poată ține pasul cu noua realitate”, afirmă Marian-Jean Marinescu, într-o postare pe Facebook, în care explică motivele pentru care a decis să susțină prin vot acest program european.

În acest sens, el precizează că grupul PPE, al cărui membru este,  a îmbunătățit textul legislativ adăugând simplificarea coordonării activității spațiale, îmbunătățirea alocării responsabilității în special referitor la Agenția europeană pentru programul spațial, securizarea GovSatCom (Comunicațiile guvernamentale prin satelit ale Uniunii Europene, nr), promovarea industriei și tehnologiilor europene, precum și consolidarea diplomației spațiale a UE.

Cu toate acestea, eurodeputatul atrage atenția că bugetul pentru derularea Programului Spațial al Uniunii în următorii șapte ani „este foarte mic, raportat atât la nevoile de dezvoltare a programelor Copernicus, Galileo, dar mai ales pentru GovSatCom, cât și la provocările aduse de competiția internațională”.

De exemplu, spune Marian-Jean Marinescu, Uniunea are urgentă nevoie de un sistem de management al traficului spațial, în contextul creșterii rapide a activității în spațiu.

„Numărul sateliților care urmează să fie lansați în spațiu crește exponențial, în condițiile în care avem deja în spațiu 3.000 de sateliți în faza de dezintegrare”, precizează politicianul, subliniind că tocmai „crearea unui sistem de management al traficului spațial ridicat și provocările din punct de vedere a capabilităților tehnice vor pune o presiune suplimentară asupra bugetului Programului Spațial, program care din păcate este subfinanțat”.

Având la bază un pachet financiar de 13.2 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, investițiile din cadrul Programului spațial al UE, combinate cu Orizont Europa și InvestEU, vor sprijini industria spațială europeană, contribuind la competitivitatea, inovarea, spiritul antreprenorial, competențele și consolidarea capacităților marilor companii, ale întreprinderilor mici și mijlocii și ale întreprinderilor nou-înființate, sporind astfel reziliența UE.

Astfel, Programul spațial al UE va asigura dezvoltarea în continuare a actualelor programe europene emblematice, Copernicus pentru observarea Pământului și Galileo/EGNOS pentru navigația prin satelit. Acesta va permite, de asemenea, lansarea unor inițiative europene în domeniul comunicării prin satelit (GOVSATCOM) și al cunoașterii situației spațiale (SSA) pentru protecția infrastructurii spațiale împotriva deșeurilor spațiale.

Programul pune, de asemenea, un accent deosebit pe sectorul din aval, pe pătrunderea pe piață și pe exploatarea datelor și serviciilor spațiale, inclusiv pentru a sprijini dubla tranziție verde și digitală.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) și-a arătat dezamăgirea față de scăderea plafonului bugetar pentru programul Orizont Europa, care a ajuns, în urma negocierilor interinstituționale, la 95,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.

Comisia Europeană a propus inițial un buget de 100 de miliarde euro, iar Parlamentul European a solicitat suplimentarea la 120 de miliarde euro, doar că, în urma negocierilor interinstituționale, bugetul acestui program menit să ajute sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze a fost stabilit la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde provin din planul de relansare Next Generation EU.

”Programul de cercetare al Uniunii, Orizont Europa este cel mai important instrument pentru atingerea obiectivelor asumate în Pactul Ecologic și în Strategia privind digitalizarea. Cele mai ambițioase ținte de mediu au fost stabilite fără a se știi cum le vom îndeplini, iar toate speranțele noastre stau în tehnologii inovatoare pe care încă nu le avem. Cercetarea și inovarea sunt prin urmare esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu și cele ale digitalizării și a menține în același timp competitivitatea UE și a genera noi locuri de muncă. Este greu de înțeles cum, în acest context bugetul Horizon Europe este cu mult mai mic față de așteptările pe care le avem de la acest program”, a explicat Marian-Jean Marinescu într-o contribuție scrisă la dezbaterea organizată de Parlamentul European pe marginea programului-cadru pentru cercetare Orizont Europa.

În pofida diminuării plafonului bugetar, europarlamentarul român a salutat ”posibilitatea acceptată în dialogul interinstituțional ca 5% din fondurile structurale să poată fi transferate la Horizon Europe; menținerea într-un singur cluster de cercetare a energiei, climei și mobilității, precum și includerea cancerului pediatric în clusterul privind sănătatea. Consider de asemenea că implicarea concretă a PE în procesul de planificare strategică este un pas înainte”, a precizat Marian-Jean Marinescu.

Eurodeptații au adoptat programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa, al cărui buget total se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, textul acordului cu Consiliu privind programul Orizont Europa, cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare, a fost adoptat cu 677 de voturi pentru, 5 împotrivă și 17 abțineri și programul specific de punere în aplicare a acestuia cu 661 de voturi pentru, 5 împotrivă și 33 abțineri.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul Orizont Europa va avea un buget total de 95,5 miliarde de euro, cu 5,4 miliarde de euro din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde de euro din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul Orizont Europa are trei piloni:

•  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
•  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
•  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.