Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE din Parlamentul European pentru politica de transport, pledează pentru o îmbunătățire a conexiunilor între toate părțile Europei.

”Transportul nu se oprește la granițe. Căile ferate, porturile și drumurile din întreaga Europă conectate în mod optim, nu numai că vor economisi timp și bani, dar vor stimula și creșterea economică și a locurilor de muncă în UE”, a explicat Marinescu în preambului votului Legislativului european asupra raportului privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), după ce eurodeputații au dezbătut marți acest dosar.

În același timp, eurodeputatul român a anunțat că grupul Partidului Popular European din Parlamentul European solicită finalizarea și completarea legăturilor lipsă ale rețelelor de transport pentru a spori mobilitatea și a îmbunătăți eficiența transportului european.

”Nu ne putem permite mai multe întârzieri. Investițiile prea mici și lipsa de planificare sunt principalele obstacole în finalizarea acestui proiect. Comisia Europeană ar trebui să joace un rol mai puternic și să pună mai multă presiune pe statele membre pentru a finaliza proiectele TEN-T”, a completat Marinescu.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. 

Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Comisia Europeană a prezentat propunerea privind rețeaua transeuropeana de transport în mai 2018, ca parte a celui de al treilea pachet „Europa în mișcare”, al cărui scop este ca mobilitatea europeană să devină mai sigură, mai puțin poluantă, mai eficientă și mai accesibilă.

Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Executivul european a prezentat la începutul lunii decembrie Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.

Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.

Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:

Până în 2030:

• cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
• 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
• traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
• călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
• mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
• navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2035:

• aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2050:

• aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
• traficul feroviar de marfă se va dubla
• o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 

Finalizarea acestei rețele este cu atât mai importantă cu cât transporturile sunt responsabile pentru o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, iar emisiile generate de transporturi continuă să crească. Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 – astfel cum este prevăzut în Pactul Ecologic European, emisiile generate de transport trebuie să scadă cu 90%.

Aceste argumente și nu numai stau la baza deciziei Comisiei Europene de a desemna anul 2021 An european al căilor ferate. 

Așadar, în 2021, o serie de evenimente, campanii și inițiative vor promova transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator și sigur.

Vor fi evidențiate beneficiile sale pentru cetățeni, pentru economie și pentru climă și se va pune accentul pe provocările rămase în vederea creării unui adevărat spațiu feroviar unic european fără frontiere.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține că Europa are ambiție și potențial de a deveni o putere spațială, însă semnalează că nu poate reuși asta fără o finanțare corespunzătoare.

„Există ambiția ca Europa să devină o putere spațială. Pentru toate acestea, mai ales în contextul digitalizării și ecologizării, este necesar să asigurăm o finanțare corespunzătoare acestui sector, pentru a-l putea extinde și moderniza”, a scris pe contul de Facebook deputatul european la sfârșitul celei de-a 13-a Conferințe pentru spațiu.

De asemenea, europarlamentarul PNL a menționat că nici finanțarea pentru două programe importante pentru Uniunea Europeană privind spațiul nu sunt finanțate suficient: „Consider că finanțarea pentru GOVSATCOM (sistemul de comunicare prin satelit) si pentru SAS (sistemul de supraveghere a spațiului) nu este satisfăcătoare.”

Potrivit deputatului, „este nevoie de aceste sisteme, care împreună cu o bază și mijloace europene de lansare, pot asigura autonomia Uniunii.”

„Facilitătea pentru redresare și reziliență ar putea finanța și activități din industria spațială”, a conchis Marian-Jean Marinescu în mesajul său.

Citiți și: Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din PE: Trebuie să investim în industria spațială în contextul unei concurențe puternice la nivel global din partea marilor jucători spațiali

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, președintele intergrupului Cer și Spațiu din Parlamentul European, a avut o dezbatere pe tema combustibililor alternativi în aviație.

„Am discutat despre posibilitatea ca înlocuitorii alternativi ai hidrocarburilor să ajungă pe piață cât mai repede, pentru că acum sunt într-o proporție foarte mică. Există posibilitatea de a produce în cantități mult mai mari dar, în același timp avem nevoie de avantaje pentru utilizatori, avantaje care să genereze o creștere a cererii, care la rândul ei va antrena creșterea producției”, a transmis deputatul european în urma întâlnirii.

Potrivit europarlamentarului PNL, există deja o țintă fixată până în 2030, la 5% pentru combustibilii alternativi din totalul mixului de combustibili pentru aviație, adică hirdocarburile – kerosen: „Consider că această cifră este foarte mică și sunt de acord cu ținte mai ambițioase pentru că ar reduce foarte mult presiunea pentru reducerea emisiilor poluante din sectorul aviatic”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, Marian-Jean Marinescu susține că este nevoie și de măsuri de sprijinire a acestui sector economic, care este într-o „situație foarte dificilă pentru că toți cei implicați, de la operatorii aerieni până la producătorii de avioane, toți trăiesc din tariful biletelor de avion”: „Este vital ca Fondul de redresare și reziliență să contribuie și la redresarea sectorului aviatic, un sector extrem de important care asigură conectivitatea și mobilitatea UE. O economie nu se poate dezvolta fără aviație”, se mai arată în mesajul deputatului.