Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), după ce s-a interesat de stadiul proiectelor spitalelor regionale din România: Spitalul din Craiova este încă în aer! Nu are studiu de fezabilitate, încă nu știm cât costă și nici ce capacitate va avea

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonator al grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism (TRAN) a Parlamentului European, a constatat că realizarea spitalului regional de urgență din Craiova ,,este încă în aer”, după ce s-a interesat atât la autoritățe române, cât și la instituțiile europene privind stadiul proiectului, transmite acesta într-o postare pe Facebook.

,,Situația Spitalului Regional de Urgență din Craiova a rămas neclară pentru guvernul PSD așa că am continuat să mă interesez de acest proiect. Am trimis din nou scrisori la Ministerul Sănătății, la Ministerul Fondurilor Europene (MFE), la Banca Europeană de Investiții (BEI) și la Comisia Europeană, și le-am cerut să îmi răspundă la următoarele întrebări:
1. Care este costul final al unui spital regional, conform studiilor de fezabilitate?
2. Dacă au fost cheltuite cele 150 de milioane euro din fonduri europene și pentru ce activități?
3. De ce rata de cofinanțare din fonduri europene este de maxim 50 %, în condițiile în care în acest exercițiu financiar rata de finanțare poate fi de până la 85%?”

Eurodeputatul român a primit răspunsuri de la Banca Europeană de Investiții, Comisia Europeană și Ministerul Fondurilor Europene, însă ,,Ministerul Sănătății nu a binevoit să îmi răspundă, încălcând legea”, precizează Marian-Jean Marinescu. 

Mai jos, pot fi consultate răspunsurile celor trei instituții amintite mai sus cu privire la situația proiectelor de construcție a spitalelor regionale din Iași, Cluj și Craiova.

În răspunsul primit de Marinescu de la BEI în ceea ce privește costurile cu proiectarea, construirea, dotarea și transferul operațiunilor într-un nou spital regional, instituția a arătat că, potrivit, studiilor de fezabilitate realizate la nivelul de preț din 2018, costul unui spital regional variază între 420-460 milioane de euro (fără TVA). Totuși, un preț exact pentru fiecare dintre cele trei spitale regionale din România nu poate fi cunoscut decât în urma unei proceduri de licitare și a facturii finale. În al doilea rând, în ceea ce privește costul studiilor de fezabilitate realizate de România pentru cele trei spitale regionale și plătit către BEI, instituția precizează că nu a fost implicată în prima fază a studiilor și nu are informații privind costurile serviciilor tehnice finanțate printr-un grant al Comisiei Europene în 2007. Cu toate acestea, BEI a fost contactată de autoritățile române pentru contractarea unor servicii tehnice care implică revizuirea studiilor de fezabilitate, a planurilor de funcționare și a design-ului preliminar, în conformitate cu standardele internaționale. Noile servicii de asistență tehnică, îi transmite BEI eurodeputatului român, au fost oferite în baza unui contract de 1,8 milioane de euro. 

Răspunsurile de la MFE și Comisia Europeană primite de Marian-Jean Marinescu pot fi consultate în limba română, mai jos:

După consultarea documentelor transmite de instituțiile europene și din România, eurodeputatul PNL a concluzionat că, în ceea ce privește spitalul din Craiova, realizarea sa ,,este încă în aer!”.

,,Nu are studiu de fezabilitate, încă nu știm cât costă și nici ce capacitate va avea. Avem doar promisiunea acestui guvern că în decembrie anul curent va trimite cererea de finanțarea la Comisia Europeană”, mai adaugă Marinescu. 

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Marian-Jean Marinescu, eurodeputatul care a negociat în numele Parlamentului European Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) în valoare de 33,71 de miliarde de euro, face apel la autoritățile din România să învețe din lecțiile trecutului pentru a profita de fondurile accesibile prin acest program emblematic astfel încât să îmbunătățească sistemul feroviar.

Prezent la conferința intitulată ”Green Deal: Investiții în infrastructura feroviară”, organizată de Comisia Europeană pentru a marca proiectul ”Connecting Europe Express”, trenul care traversează 26 de țări și 100 de orașe europene și care a staționat azi în Gara de Nord-București, Marinescu a deplâns faptul că România nu a folosit foarte mulți bani din exercițiul financiar anterior, în pofida faptului că ”sistemul feroviar este într-o stare mult mai rea decât era acum 30 de ani.”

”Avem nevoie de proiecte bine scrise, cu prețuri corecte, în zone nu decise politic, ci economic, pentru a conecta regiunile slab dezvoltate cu Europa de Vest, pentru oameni și pentru industrie”, a transmis Marinescu în intervenția sa în cadrul evenimentului, făcând aluzie la regiunile Olteniei și Nordului Moldovei.

Eurodeputatul a reluat criticile sale la adresa pachetului ”Fit for 55” care nu cuprinde ”studii de impact complete” și nu detaliază ”care sunt costrurile” pe care le vor suporta industria și cetățenii.

În acest context, Marian-Jean Marinescu a atras atenția că ”mobilitatea va fi redusă, iar costurile vor crește.”

”Măsurile care sunt propuse momentan vor duce la reducerea emisiilor, dar vor genera o creștere a prețurilor și o reducere a mobilității. Mecanismul pentru Interconectarea Europei este un bun program pentru că aduce investiții în transportul feroviar”, care se confruntă cu mai multe probleme: ”nu există armonizare, standardizare, interoperabilitate”, a mai explicat eurodeputatul român.

Parlamentul European a adoptat pe 6 iulie programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

  • Transport: 25,81 miliarde de euro
  • Energie: 5,84 miliarde de euro
  • Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. 

Un demers în combaterea schimbărilor climatice care are drept scop conectarea președințiilor protugheză, slovenă și franceză ale Consiliului Uniunii Europene și promovarea transportului feroviar ca alternativă ma puțin poluantă în contextul Anului european al căilor ferate este trenul Connecting Europe Express, care a poposit vineri în București.

Acesta a plecat din gara Lisabona la 2 septembrie și va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris, capăt de linie, unde va gara la 7 octombrie. 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

INTERVIU Marian-Jean Marinescu critică lipsa de precizie a studiilor de impact privind pachetul ”Fit for 55”: Avem nevoie de tranziție echilibrată pentru a păstra locurile de muncă și a reduce emisiile

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Corespondență din Strasbourg: Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Teodora Ion 

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu consideră că pachetul prin care Uniunea Europeană își propune să diminueze cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 conține ”studii de impact incomplete, deoarece nu prezintă costurile” pe care le vor suporta oamenii și industria.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, acesta a pledat pentru ”o tranziție echilibrată”, astfel încât ”să păstrăm și competitivitatea economică” ce se traduce prin locuri de muncă, și ”să reușim să micșorăm emisiile.”

”Avem o nouă religie, religia verde. S-a ajuns la o situație destul de stranie. Dacă ai alte idei în legătură cu implementarea Pactului Ecologic European, atunci ești un fel de Anticrist. Avem acest pachet. A fost o lege, cu o țintă, de 55%. Acum au venit realitățile în sensul că acum au venit propunerile de măsuri legislative. Atunci când s-a stabilit ținta de 55%, toată lumea a spus că studiul de impact a fost slab. Acum, la toate aceste propuneri, se spune <<am hotărât 55%, acum trebuie să facem ceva>>”, a menționat Marian-Jean Marinescu.

Eurodeputatul român a atras atenția că, în domeniul transportului, singurul efect al acestui pachet va fi acela că ”va limita mobilitatea”, având în vedere ”că nu știm cum se vor micșora emisiile.”

”Transportul, în ultima perioadă, într-adevăr, are mai multe emisii, dar tehnic a făcut multe progrese. Are mai multe emisii pentru că a crescut mobilitatea. Oamenii s-au mișcat mult mai mult. Asta înseamnă mult pentru economie. Turismul este o activitatea din punct de vedere economic și social. Acum, prin toate aceste măsuri, ar trebui să reducem mobilitatea. Acestea sunt consecințele”, a detaliat Marinescu.

Europarlamentarul a reiterat nemulțumirile sale la adresa dorinței Comisiei de Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European de a ”rămâne singură” în gestionarea dosarelor de ”comerț cu emisii” pentru transporturile rutier, maritim, aviatic și clădiri.

”Comisia de mediu este condusă de un francez (n.r. Pascal Canfin) membru al partidului domnului Macron (n.r. La République en marche), care este un verde foarte verde. Dar acum are o problemă. Domnul Macron a avut o problemă cu <<Vestele galbene>> din cauza ridicării prețului la pompă. Domnului Pascal Canfin nu îi place ETS pentru transportul rutier (n.r. sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii) pentru că s-ar putea să aibă probleme. Pe de altă parte, unui reprezentat al PPE-ului, coordonatul din Comisia de Mediu, un german, nu-i convine (n.r. termenul) 2035 zero emisii la țeava de eșapament pentru că industria germană are o problemă. Ajung să facă niște înțelegeri care nu au legătură cu realitatea și nici cu ce trebuie făcut pentru oameni”, și-a arătat dezamăgirea Marinescu pentru aceste practici de culise care vizează mai curând interesele naționale.

Întrebat care va fi impactul asupra României, în contextul în care țara noastră, are regiuni precum Olternia, dependente de cărbune, Marian-Jean Marinescu a subliniat că depinde foarte mult de ”ce proiecte avem pregătite, pentru că bani sunt.”

Acesta a punctat că este nevoie ca proiectele ”să fie pregătite din timp și implementate acolo unde este nevoie”, atrăgând atenția asupra faptului că regiunea Olteniei va trece ”printr-o periaodă foarte complicată” deoarece nu are ”nici cale ferată, nici autostradă care să aducă investiții în regiune.”

Comisia Europeană a adoptat la 14 iulie un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Propunerile anunțate vor permite UE să accelereze ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu.

Ele prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon:

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astăzi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Comisia Europeană a propus, de asemenea, instituirea unui nou Fond social pentru climă, care să ofere finanțare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică, pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire și într-o mobilitate mai puțin poluantă.

Fondul social pentru climă ar urma să fie finanțat din bugetul UE, utilizând 25 % din veniturile care se preconizează că vor fi obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și pentru combustibilii destinați transportului rutier.

Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde de euro pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual.

Incluzând și propunerea de a completa această finanțare cu contribuții echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma să mobilizeze 144,4 miliarde de euro pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu face apel la lumea medicală din România să ajungă la o poziție unitară care să reflecte necesitățile pacienților bolnavi de cancer: Bani există. Trebuie utilizați

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei speciale pentru lupta împotriva cancerului (BECA) din Parlamentul European, face apel la lumea medicală din România să ajungă la o poziție unitară, comună care să reflecte necesitățile pacienților.

Într-o intervenție în cadrul evenimentului de lansare a campaniei ”Time to Act: Nu lăsați COVID-19 să vă împiedice să luptați împotriva cancerului”, organizat de Organizația Europeană de Cancer, Marinescu a punctat că ”este nevoie de o acțiune foarte rapidă și concentrată” în vederea elaborării proiectelor prin intermediul cărora țara noastră ar putea absorbi fonduri din Programul de Sănătate al UE (EU4Health) și Orizont Europa pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pacienților bolnavi de cancer.

”Cred că lumea medicală din România trebuie să ajungă la o poziție unitară, comună care să reflecte necesitățile pacienților. Ce dorește să se întâmple în România? Ce trebuie să facem pentru ca pacienții să primească o îngrijire bună? Pentru că acum sunt diverse opinii care merg în direcții diferite. Planul Național de Cancer este foarte important. Sper ca acolo să existe o poziție și niște propuneri foarte clare: câte centre, unde trebuie distribuite. Toate ideile bune să le punem în același loc. Unde trebuie făcute centre de informare, de radioterapie, unde este nevoie cel mai mult de ele, unde are acces pacientul cel mai ușor. Toate acestea trebuie reflectate în proiecte care să fie depuse la Bruxelles pe Programul de Sănătate, pe Orizont Europa. Cred că este nevoie de o acțiune foarte rapidă și concentrată pe această direcție, și anume ce proiecte trebuie să facem și unde cerem finanțare pentru ele. Timpul este foarte scurt”, a tras un semnal de alarmă Marian-Jean Marinescu.

Acesta a punctat și că există decalaje între Est și Vest în ceea ce privește accesul la tratamentele oncologice, la medicmaente, la o îngrijire de bună calitate.

”Există această diferență și trebuie neapărat să o micșorăm. În primul rând, pentru prețul medicamentelor ar trebui să existe o inițiativă. Se discută foarte mult despre prețul medicamentelor în Parlamentul European. Există și un raport al Parlamentului European, însă concret nu s-a întâmplat nimic. Orice produs ieșit dintr-o unitate de producție are și un preț la poarta fabricii, adică fără alte consturi legate de transport, asigurare. Industria farmaceutică nu are astfel de preț. Nu o să găsiți pe undeva acest preț pe vreo ofertă”, a deplâns situația eurodeputatul român.

Marian-Jean Marinescu a amintit de eforturile depuse în evederea stabilirii unor cadre europene pentru:

  • stabilirea prețului la medicamente;
  • schemele de subvenționare a medicamentelor, prețul fiind o consecință a subvenției.

”Știți că nu este politică comună și atunci nu poate ăs legifereze. Depinde foarte mult de negocierea pe care o fac autoritățile atunci când cumpără aceste medicamente. În ceea ce privește diferența de tratament, condiții, aici tot autoritățile noastre trebuie să lucreze foarte mult. Și asta voiam să spun. În primul rând, mă bucur că există acest program pentru cancer, promovat de Manfred Weber în campania pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Programul prezentat de Comisia Europeană este bun. Raportul din Comisia BECA va fi la fel de bun. Trebuie să știm un lucru. Depinde foarte mult de ceea ce facem nou acasă. Există bani acum. Există acel Program de Sănătate. Trebuie utilizați”, a mai precizat Marinescu.

Potrivit evaluărilor Organizației Europene de Cancer din luna mai, aproape un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate în Europa din cauza pandemiei de COVID-19.

Citiți și:
Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

Aproximativ 100 de milioane de teste de screening pentru depistarea cancerului nu au mai fost efectuate în Europa pe durata pandemiei. Acest lucru a determinat pacienții să ajungă la doctor în clipa în care boala a avansat, ceea ce determinat o scădere a șanselor de supraviețuire.

Uniunea Europeană depune eforturi în combaterea și prevenirea cancerului. Dodavă în acest sens stă Planul european de luptă împotriva cancerului, lansat de Comisia Europeană la începutul acestui an, finanțat cu 4 milioane de euro și axat pe patru domenii cheie: prevenire, depistare timpurie, diagnostic și tratament și îmbunătățirea calității vieții.

Citiți și:
Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027. 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.16 hours ago

Opoziția din Ungaria organizează alegeri primare istorice în încercarea de a-l înlătura de la putere pe premierul Viktor Orban

U.E.17 hours ago

Grecia a inaugurat o nouă tabără pentru refugiați, ce poate găzdui 3.000 de persoane. Centrul a fost finanțat de Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu va participa la Adunarea Generală a ONU de la New York, precum și la o serie de reuniuni la nivel ministerial

SPECIAL20 hours ago

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

U.E.20 hours ago

Ministrul german al apărării propune organizarea de misiuni militare mai rapide și independente, sub umbrela Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Ministrul francez de externe a convenit cu omologul său indian să lucreze împreună la un program pentru a promova o „ordine internațională cu adevărat multilaterală”

Eugen Tomac22 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

G2023 hours ago

Miniștrii agriculturii din țările G20 fac apel la suplimentarea eforturilor de combatere a foametei și pledează pentru mai multă inovație în agricultură

Alin Mituța2 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

INTERVIURI2 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA2 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D5 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending