Uniunea Europeană trebuie să devină o putere spațială, fiind o chestiune care ține de securitatea continentului și a cetățenilor, este mesajul transmis de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în cadrul Comisiei de Transport și Turism a Parlamentului European, în cadrul conferinței internaționale European Space Security, organizată de European Space Policy Institute, la Bruxelles.

Această declarație a fost făcută în cadrul sesiunii de dezbateri cu tema „Security in Space: a European or International approach to Space Traffic Management, SST/SSA and Cybersecurity?”, unde eurodeputatul PNL a fost invitat ca speaker, alături de un alt român, Sorin Ducaru, directorul Centrului Satelitar al Uniunii Europene (EU SATCEN), o agenție aflată sub coordonarea Consiliului Uniunii Europene.

În context, Comisia Europeană anunța ieri că Banca Europeană de Investiții și ArianeGroup vor semna un acord, cu prilejul Conferinței, pentru a confirma un împrumut contingent de 100 milioane de euro pentru noul lansator spațial european Ariane 6. Această tranzacție este susținută de Planul de investiții pentru Europa.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a anunțat joi, într-o postare pe pagina sa de socializare, că propunerea Parlamentului European de a înființa un Fond pentru tranziția echitabilă a zonelor miniere este pusă în aplicare de către Comisia Europeană.

”Este un prim pas și este bine că avem de unde începe munca pentru protejarea celor mai vulnerabili cetățeni în fața schimbărilor aduse de trecerea la neutralitatea climatică. Propunerea Comisiei Europene va trebui însă considerabil îmbunătățită de către Parlamentul European. Consider că cel mai critic aspect este suprapunerea financiară dintre Fondul pentru tranziția echitabilă și politică de coeziune. Deși Comisia Europeană a anunțat un buget de 7,5 miliarde euro pentru acest fond, de fapt Comisia Europeană se bazează pe fondurile din politica de coeziune. Propunerea Comisiei Europene de a transfera între 1,5 și de 3 ori mai multe fonduri din programele ERDF și ESF+ decât alocarea pentru Fondul pentru tranziția echitabilă dezavantajează exact regiunile cele mai slab dezvoltate din UE și care vor avea și cel mai mult de suferit, așa cum este și cazul Olteniei”, a susținut Marinescu.

Citiți și Parlamentul European sprijină Pactul ecologic european, însă avertizează că va modifica orice propuneri legislative pentru ca Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050

Comisia von der Leyen a prezentat marți, la Strasbourg planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro. 

Din acest plan, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții.

Fondul pentru o tranziție echitabilă va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor.

Schema specifică pentru o tranziţie echitabilă în cadrul InvestEU are rolul de a mobiliza investiţii în cuantum de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiţii private, inclusiv în energie şi transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective şi să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creştere.

De asemenea, mecanismul de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii, cu garanţii de la bugetul UE, își propune să mobilizezeze investiţii de 25-30 de miliarde de euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul reţelelor de încălzire centralizată şi în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism (TRAN) a Parlamentului European, a declarat pentru caleaeuropeană.ro că este adeptul curentului de opinie la nivel european care recunoaște necesitatea tranziției la energie verde, dar ținând cont de competitivitatea economică a UE și de locurile de muncă.

Declarația eurodeputatului a fost făcută în contextul în care Parlamentul European a adoptat miercuri poziția sa asupra Pactului ecologic european, la o zi distanță după ce Comisia Europeană a prezentat planul de investiţii care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU. În rezoluția votată, eurodeputații subliniază că este necesar un obiectiv mai ambițios de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030.

„Există două curente: facem tot ce este posibil pentru a diminua emisiile și să ajungem în 2050 la o limită neutră, care înseamnă că ai emisii pe o parte, dar le recuperezi pe alta. Iar celălalt curent merge în direcția în care este recunoscută necesitatea de a face tranziția la energie verde, dar ținând cont de competitivitatea economică a UE și de locurile de muncă. Eu fac parte din al doilea curent”, a declarat Marinescu.

Coordonatorul PPE în Comisia TRAN a explicat că este de acord că „trebuie să facem progrese, dar bazate pe inovare, pe știință și pe soluții implementabile, pentru că în momentul în care propui termene nerealiste, de exemplu, amendamentele depuse de unii eurodeputați cu privire la reducerea cu până la 70% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030, ignori total cealaltă parte a problemei: mijloacele de a obține acest lucru și efectele în câmpul muncii”. 

„Și eu îmi doresc să las urmașilor un mediu curat, dar trebuie să mă asigur că au și din ce să traiască pentru a beneficia de acel mediu”, a adăugat eurodeputatul. 

Marian-Jean Marinescu a punctat faptul că „primul curent este bazat pe o cerere corectă, dar este foarte populist din punctul de vedere al promovării temei”.

„Și noi, adepții celuilalt curent, ne dorim același lucru, însă trebuie să găsim soluții inovatoare din punct de vedere tehnologic pentru a reduce emisiile la avioane, clădiri, în agricultură, unde vaca este cel mai mare producător de CO2”, a lămurit acesta.