Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE): Politica de coeziune trebuie să fie finanțată la același nivel ca în actualul exercițiu financiar multianual

Published

on

Poziția Parlamentului European privind noua politică de coeziune post-2020, votată săptămâna trecută la Strasbourg, argumentează faptul că finanțarea acestei politici în noul cadru financiar multianual trebuie să fie la același nivel cu cel din perioada 2014-2020, transmite eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în contextul în care Comisia Europeană urmează să publice pe data 2 mai propunerea sa de buget pentru perioada de după anul 2020.

”S-a votat opinia Parlamentului European privitoare la noua politică de coeziune după 2020. Sunt lucruri importante acolo pentru că se cere ca singurul criteriu care să rămână pentru stabilirea regiunilor care pot să beneficieze de aceste fonduri să fie produsul intern brut. Totodată, că trebuie ca toate regiunile să beneficieze într-o măsură mai mare sau într-o măsură mai mică de această politică. Politica trebuie să fie finanțată cel puțin la același nivel la care a fost finanțată în acest exercițiu financiar”, a declarat Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European și coordonator al PPE pentru CFM post-2020.

Criteriul enunțat de eurodeputatul român este important pentru România în condițiile în care țara noastră este al doilea cel mai mare beneficiar al fondurilor europene, iar regiunea Nord-Est din România este printre cele mai sărace regiuni europene. Poziția eurodeputatului român intervine în contextul în care Comisia Europeană a propus recent trei scenarii pentru viitorul politicii de coeziune, unele dintre acestea proiectând inclusiv tăieri bugetare cu până la 124 de miliarde de euro

”Ultimele zvonuri pe care le știm arată că s-ar putea ca alocarea pentru politica de coeziune în următorul exercițiu financiar să fie redusă cu 5-6%, ceea ce nu ar fi o mare problemă. De asemenea, sunt propuneri referitoare la direcțiile cărora trebuie alocați banii, iar ceea ce este important este că se cere să contribuie la crearea de locuri de muncă sustenabile. Pe noi ne-ar ajuta foarte mult o asemenea direcție concentrată pe economie, mai ales în regiunile sărace din România, Oltenia și nordul Moldovei”, a mai spus Marinescu în această privință.

Distinct de pozițiile Comisiei Europene și ale țărilor UE privind alocarea fondurilor pentru noul buget multianual al UE, deputații europeni consideră că limita actuală privind cheltuielile UE ar trebui ridicată de la 1% la 1,3% din PIB-ul UE pentru a putea finanța noile priorități fără să fie sacrificate regiunile cele mai sărace ale UE (coeziunea) sau comunitățile agricole. La nivelul Comisiei Europene, însă, există discuții cu privire la ridicarea contribuției cu până la 1,13 – 1,18% din PIB.

Pentru România, politica de coeziune păstrează o importanță strategico-economică la nivel european ce decurge din câteva date concrete: 70% din investițiile publice în țara noastră sunt realizate cu fonduri europenecel mai recent raport al UE privind coeziunea economică arată că datorită investițiilor politicii de coeziune PIB-ul României va crește cu 2.1% până în anul 2023, iar un simplu calcul al balanței financiare dintre contribuția a României la bugetul Uniunii și beneficiile primite de la bugetul UE, inclusiv prin intermediul politicii de coeziune, din 2007 și până în prezent arată o balanță financiară netă ”pe plus” pentru țara noastră cu peste 28 miliarde de euro (datele aici).

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vasile Blaga: Nu putem atinge obiectivul de economie verde în absența gazului și a energiei nucleare ca și combustibili de tranziție

Published

on

© Vasile Blaga / Facebook

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) susține că obiectivul unei economii verzi nu poate fi atins în absența gazului și a energiei nucleare ca și combustibili de tranziții. De asemenea, acesta a precizat că este important ca România să susțină propunerea Comisiei Europene care a inclus pe lista combustibililor de tranziție gazul și energia nucleară.

Potrivit deputatului european, România, atât prin vocea președintelui Iohannis, cât și prin cea a premierului Nicolae Ciucă, s-a poziționat în favoarea propunerii Comisiei Europene care a inclus pe lista combustibililor de tranziție gazul și energia nucleară.

„Contextul războiului din Ucraina, însă, a născut voci în Parlamentul European dar și din alte zone care susțin că includerea gazului în actul delegat ar sprijini nemijlocit Rusia și exporturile sale de gaz”,  a adăugat acesta. 

„Este o interpretare care creează un lanț cauzal între două elemente care au doar circumstanțial legătură. Faptul că gazul este considerat în continuare combustibil de tranziție către energia verde nu înseamnă că nu există alt gaz decât cel importat din Rusia. Practic, se profită de conflictul din Ucraina pentru a se respinge o viziune echilibrată și moderată vizavi de tranziția către energia verde”, a afirmat europarlamentarul român pentru Calea Europeană.

„Unii colegi care aveau deja o poziție contrară celei a Comisiei au văzut în conflictul din Ucraina o oportunitate de argument. Ea este categoric falsă. Nu putem atinge obiectivul de economie verde în absența gazului și a energiei nucleare ca și combustibili de tranziție. În orice caz, interesul direct al României este să susțină propunerea Comisiei Europene”, a conchis eurodeputatul Vasile Blaga.

  

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Social-democrații din PE îndeamnă președinția cehă a Consiliului UE să plaseze problemele sociale în fruntea agendei: Să evităm riscul unei recesiuni

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Social-democrații din Parlamentul European solicită guvernului ceh să aibă în vedere, de urgență, consecințele sociale ale războiului împotriva Ucrainei și să vină cu un plan bine pregătit când Cehia va prelua de mâine, 1 iulie, președinția rotativă a Consiliului UE, potrivit comunicatului oficial.

Grupul S&D este pregătit să colaboreze în mod constructiv cu președinția cehă pentru a aborda aceste provocări în aceste momente critice.

„Președinția cehă a Consiliului vine într-un moment definitoriu pentru viitorul nostru colectiv. Din păcate, cele mai grave efecte economice și sociale ale războiului și ale inflației sunt încă de așteptat și riscăm să ne confruntăm cu o iarnă dramatică. Trebuie să lucrăm din greu pentru a evita riscul unei recesiuni în UE”, a transmis Iratxe García Pérez, eurodeputat și liderul grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.

De asemenea, grupul S&D din Parlamentul European salută „nivelul de ambiție în ceea ce privește ajutorul oferit Ucrainei, angajamentul față de securitatea energetică și voința președinției de a încerca să găsească o soluție pentru integrarea și gestionarea refugiaților.”

„Cu toate acestea, în grupul nostru suntem îngrijorați de lipsa de ambiție a Președinției în ceea ce privește impactul economic și social al războiului în statele membre ale UE. Ne așteptam la mai mult în ceea ce privește dimensiunea socială într-un moment în care cetățenii noștri au cea mai mare nevoie de ea. Observăm că multe familii europene care au primit refugiați la începutul războiului sunt acum disperate pentru că nu-și pot plăti propriile facturi din cauza lipsei de sprijin financiar. Trebuie să facem mai mult pentru integrarea refugiaților, dar trebuie, de asemenea, să facem mai mult pentru a ajuta gospodăriile cele mai vulnerabile să facă față creșterii prețurilor la energie și inflației în general. Având în vedere creșterea inflației și consecințele acesteia, actualul cadru financiar și bugetar nu va fi suficient. De asemenea, prioritățile președinției cehe sunt lipsite de ambiție în ceea ce privește statul de drept, continuarea Conferinței privind viitorul Europei și egalitatea de gen. Vom face presiuni asupra președinției pentru a trata aceste aspecte importante în mod corespunzător.”

Citiți și: Cehia preia vineri președinția rotativă a Consiliului UE într-un moment de „vreme rea” în Europa

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vasile Blaga: Ucraina și Republica Moldova vor fi parte a familiei europene

Published

on

© Vasile Blaga/Facebook

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) salută obținerea de către Republica Moldova și Ucraina a statutului de state candidate: „Reprezintă certitudinea că ambele vor fi membre ale Uniunii Europene, un pas uriaș pentru cele două state candidate, dar și pentru Uniunea Europeană.”

Potrivit deputatului european, votul din Parlamentul European, dar și decizia din Consiliu, spun un singur lucru: „deciziile nu reprezintă gesturi simbolice de consolare ci certifică faptul că Ucraina și Republica Moldova vor fi parte a familiei europene.”

Acesta atrage atenția cu privire la retorica pro-rusă care minimalizează impactul acestor decizii: „Celor care promovează aceste idei le transmitem simplu: drumul Ucrainei și al Republicii Moldova este un drum cu sens unic. La capătul lui se află integrarea în Uniunea Europeană. Este, desigur, un drum care va necesita eforturi susținute din partea ambelor state candidate, dar și din partea instituțiilor Uniunii Europene.”

„România și-a folosit toate mijloacele instituționale pentru ca Republica Moldova să nu fie decuplată de Ucraina în această decizie. Era vital ca celor două state să le fie acordat la pachet statutul de candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Este un deznodământ extraordinar care merită cu prisosință menționat”, a mai adăugat acesta. 

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Citiți și DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

“Consiliul European recunoaște perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei. Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor se află în cadrul Uniunii Europene. Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în concluziile adoptate de Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Mario Draghi și ceilalți lideri europeni.

În documentul adoptat, liderii invită Comisia Europeană să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei cu privire la cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său obișnuit de extindere. De asemenea, se precizează că “Consiliul va decide cu privire la măsurile ulterioare după ce toate aceste condiții vor fi îndeplinite pe deplin”.

În ceea ce privește Georgia, Consiliul European s-a declarat “pregătit să acorde Georgiei statutul de țară candidată după ce vor fi abordate prioritățile specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei”.

Progresul fiecărei țări către Uniunea Europeană va depinde de meritele proprii în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri.

Continue Reading

Facebook

NATO3 days ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO3 days ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO4 days ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO4 days ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE4 days ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA4 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending