Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) consideră că rămânerea României în afara Spațiului Schengen este nejustificată, țara noastră îndeplinind toate condiționalitățile tehnice impuse de UE, iar Președinția Consiliului UE ar trebui să trateze acest subiect drept o ,,prioritate zero”, potrivit unei postări de astăzi pe contul personal de Facebook al politicianului.
,,Nu există nici un argument solid pentru ținerea României în afara #Schengen. Câteva state membre blochează #România pe motive de corupție. Da, in România există corupție. Iar Partidul Naţional Liberal face eforturi să întărească legislația anticorupție, în ciuda eforturilor în sens invers ale coaliției #PSD–#ALDE. Dar, să ne înțelegem, și în alte state membre există corupție. La un alt nivel. Toate acestea nu au însă nici o legătură cu Schengen. România lucrează cu #SIS (Sistemul Informatic Schengen) și #VIS (Visa Information System) din 2010. Mai mult, România a dezvoltat un software pentru SIS 2. România lucrează cu aceste sisteme, contribuie la siguranța granițelor, detectează criminalii. De ce atunci cetățenii români și economia țării să nu beneficieze de acest sistem? De ce produsele nu pot ajunge liber în România? Pentru schimbul de mărfuri, comerț și economia țării în general, intrarea în Schengen va înseamna foarte mult! Întrarea în Schengen ar trebui să fie prioritatea zero a Președinției române a Consiliului UE!”, a declarat Marian-Jean Marinescu pentru televiziunea publică italiană, RAI, în cadrul unui interviu.
Vocile care sprijină admiterea României în spațiul Schengen au început să fie auzite imediat după ce țara a preluat președinția rotativă a UE.
Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a cerut statelor membre ale UE care blochează aderarea României la Schengen sa-și regândească poziția. Președintele Tajani a insistat că România a îndeplinit criteriile de aderare la Schengen, într-o serie de intervenții în ziua în care România a preluat președinția Consiliului UE.
,,Fac apel la statele membre care blochează această aderare și le invit să-și schimbe poziția. Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen va fi benefică pentru securitatea tuturor țărilor europene. Și sper că acest capitol va fi încheiat sub președinția dumneavoastră”, a declarat președintele Tajani.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care s-a întâlnit cu președintele României la Palatul Prezidențial Cotroceni din București, și-a arătat, de asemenea, sprijinul pentru aderarea României la Zona Schengen, după ce președintele Iohannis s-a arătat nemulțumit de faptul că România nu a fost acceptată încă în Spațiul Schengen, în pofida îndeplinirii tuturor condițiilor stabilite de Acord.
,,Participarea la spațiul Schengen este un deziderat pe care îl avem încă de la început și am lucrat în această direcție”, a declarat președintele Iohannis în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Juncker.
Acesta din urmă s-a întâlnit, de asemenea, cu premierul român Viorica Dăncilă, în fața căreia și-a exprimat dorința ca România să devină una dintre țările membre Schengen.
,,Dacă aș putea să exprim o dorință, în timpul mandatului acestei Comisii, România ar trebui să se alăture Spațiului Schengen. Nu văd niciun motiv pentru care anumite guverne refuză în mod consecvent acest lucru. Menținem legătura cu cel mai refractare și încercăm să le convingem să spună “da” pentru aderarea României la spațiul Schengen”, a declarat acesta în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Dăncilă.
Membrii Parlamentului European au cerut pentru prima dată aderarea României și Bulgariei la Zona Schengen în iunie 2011. De atunci, deputații europeni și-au manifestat sprijinul de mai multe ori. O majoritate covârșitoare a membrilor Parlamentului European au votat luna trecută în favoarea unei rezoluții care solicită admiterea României și Bulgariei în zona Schengen.
România și Bulgaria se numără printre cele patru state membre ale UE care încă nu fac parte din Zona Schengen, alături de Croația și Cipru, fără a include Marea Britanie și Irlanda care dețin un opt-out privind integrarea în acest spațiu comun.