Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE): ”Rămânerea României în afara Spațiului Schengen este nejustificată. Președinția română la Consiliul UE trebuie să facă din acest subiect o prioritate zero”

Published

on

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) consideră că rămânerea României în afara Spațiului Schengen este nejustificată, țara noastră îndeplinind toate condiționalitățile tehnice impuse de UE, iar Președinția Consiliului UE ar trebui să trateze acest subiect drept o ,,prioritate zero”, potrivit unei postări de astăzi pe contul personal de Facebook al politicianului.

,,Nu există nici un argument solid pentru ținerea României în afara #Schengen. Câteva state membre blochează #România pe motive de corupție. Da, in România există corupție. Iar Partidul Naţional Liberal face eforturi să întărească legislația anticorupție, în ciuda eforturilor în sens invers ale coaliției #PSD#ALDE. Dar, să ne înțelegem, și în alte state membre există corupție. La un alt nivel. Toate acestea nu au însă nici o legătură cu Schengen. România lucrează cu #SIS (Sistemul Informatic Schengen) și #VIS (Visa Information System) din 2010. Mai mult, România a dezvoltat un software pentru SIS 2. România lucrează cu aceste sisteme, contribuie la siguranța granițelor, detectează criminalii. De ce atunci cetățenii români și economia țării să nu beneficieze de acest sistem? De ce produsele nu pot ajunge liber în România? Pentru schimbul de mărfuri, comerț și economia țării în general, intrarea în Schengen va înseamna foarte mult! Întrarea în Schengen ar trebui să fie prioritatea zero a Președinției române a Consiliului UE!”, a declarat Marian-Jean Marinescu pentru televiziunea publică italiană, RAI, în cadrul unui interviu.

Vocile care sprijină admiterea României în spațiul Schengen au început să fie auzite imediat după ce țara a preluat președinția rotativă a UE.

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a cerut statelor membre ale UE care blochează aderarea României la Schengen sa-și regândească poziția. Președintele Tajani a insistat că România a îndeplinit criteriile de aderare la Schengen, într-o serie de intervenții în ziua în care România a preluat președinția Consiliului UE.

,,Fac apel la statele membre care blochează această aderare și le invit să-și schimbe poziția. Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen va fi benefică pentru securitatea tuturor țărilor europene. Și sper că acest capitol va fi încheiat sub președinția dumneavoastră”, a declarat președintele Tajani.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care s-a întâlnit cu președintele României la Palatul Prezidențial Cotroceni din București, și-a arătat, de asemenea, sprijinul pentru aderarea României la Zona Schengen, după ce președintele Iohannis s-a arătat nemulțumit de faptul că România nu a fost acceptată încă în Spațiul Schengen, în pofida îndeplinirii tuturor condițiilor stabilite de Acord.

,,Participarea la spațiul Schengen este un deziderat pe care îl avem încă de la început și am lucrat în această direcție”, a declarat președintele Iohannis în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Juncker.

Acesta din urmă s-a întâlnit, de asemenea, cu premierul român Viorica Dăncilă, în fața căreia și-a exprimat dorința ca România să devină una dintre țările membre Schengen.

,,Dacă aș putea să exprim o dorință, în timpul mandatului acestei Comisii, România ar trebui să se alăture Spațiului Schengen. Nu văd niciun motiv pentru care anumite guverne refuză în mod consecvent acest lucru. Menținem legătura cu cel mai refractare și încercăm să le convingem să spună “da” pentru aderarea României la spațiul Schengen”, a declarat acesta în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Dăncilă.

Membrii Parlamentului European au cerut pentru prima dată aderarea României și Bulgariei la Zona Schengen în iunie 2011. De atunci, deputații europeni și-au manifestat sprijinul de mai multe ori. O majoritate covârșitoare a membrilor Parlamentului European au votat luna trecută în favoarea unei rezoluții care solicită admiterea României și Bulgariei în zona Schengen.

România și Bulgaria se numără printre cele patru state membre ale UE care încă nu fac parte din Zona Schengen, alături de Croația și Cipru, fără a include Marea Britanie și Irlanda care dețin un opt-out privind integrarea în acest spațiu comun.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, și-a exprimat speranța ca viitorul apropiat ”să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor statelor” care sunt traversate de acest fluviu.

Europarlamentarul român a participat joi la o dezbatere, organizată de Camera de Comerț și Industrie din România (CCIR) în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, referitoare la valorificarea transportului pe Dunăre și Marea Neagră și stimularea comerțului internațional durabil.

În acest context, Marinescu a reiterat mesajul său referitor la nevoia unei ”coordonări de la nivelul Comisiei Europene, care să negocieze cu toate statele membre și să ducă finanțarea necesară din fonduri UE alocate către fiecare stat membru către canalul navigabil”.

”Dunărea este un subiect extrem de important, mai ales pentru România. Ar fi un sector economic extrem de profitabil. Noua religie este Green Deal și există niște sloganuri Shift2Rail, Shift2Water, să mutăm transportul pe de pe rutier pe calea ferată sau pe apă. Nici calea ferată, nici apa nu sunt pregătite să primească un flux de marfă mult mai mare. Dacă nu se face ceva, aceste ținte nu vor putea fi îndeplinite”, a atras atenția eurodeputatul.

Acesta a amintit și de momentul în care a elaborat, în 2010, alături de alți alți colegi din Ungaria, Austria și Germania, poziția Grupului PPE din Parlamentul European față de Strategia europeană a Dunării, în care solicitau Comisiei să se implice în coordonare.

”Spre deosebire de prima strategie a Mării Baltice, aici există o problemă: dacă unul dintre statele care sunt pe Dunăre nu investește, tot proiectul este pus în pericol. Nu s-a întâmplat acest lucru. S-au produs multe conferințe, documente, dar progresul a fost foarte mic în teren și, după opinia mea, nu vor fi foarte multe progrese pentru armonizarea regulamentelor, pentru o coordonare a investițiilor pentru realizarea a ceea ce este mai important, canalul navigabil. Dacă există navigabilitate pe toată durata anului pe Dunăre, atunci traficul va creștere interesul operatorilor economici va crește”, și-a arătat dezamăgirea Marinescu.

Citiți și:
Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei guvernanțe la nivel UE pentru a face mare salt de mutare a transportului pe căile navigabile și pe calea ferată
Trei proiecte-pilot depuse de Marian-Jean Marinescu au primit calificativul maxim din partea Comisiei Europene: În toamnă, după ce vor fi adoptate de Parlamentul European, vor intra în lucru

Potrivit CCIR, În 2019, la nivelul UE, transportul maritim de mărfuri pe distanțe scurte a reprezentat 60% (estimat la aproape 1,8 miliarde tone de mărfuri) din totalul de mărfuri transportate pe cale maritimă către și din principalele porturi ale UE. Portul Rotterdam a rămas cel mai mare port al UE pentru transport maritim pe distanțe scurte, gestionând un total de 204 milioane de tone de mărfuri, urmat de portul Antwerpen (101 mln. tone de mărfuri) și Amsterdam (53 mln. tone), în timp ce portul Constanța se clasează pe locul 14, gestionând în 2019 – 28,5 mln. tone de mărfuri pe distanțe scurte. Așadar, este evident că transportul maritim joacă un rol vital în asigurarea lanțurilor de aprovizionare pentru dezvoltarea comerțului global.

Conform unor estimări ale Agenției Europene de Mediu, transportul maritim este responsabil pentru 13,4% din totalul emisiilor de CO2 de la nivel european, adică de aproape șase ori mai puțin decât emisiile de dioxid de carbon provenit din transportul rutier (71,7%).

 

©European Environment Agency

 

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu solicită Comisiei Europene să se implice în combaterea fenomenului Fake News: Pandemia a demonstrat cât de nocive pot fi știrile false

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu reiterează importanța implicării Comisiei Europene în combaterea fenomenului Fake News, care a luat amploare în această pandemie și care a devenit tot mai nociv.

„Această pandemie a demonstrat – încă o dată – cât de nocive pot fi știrile false (Fake News), discursul urii și dezinformarea, precum și conținuturile care pot induce panica în rândul cetățenilor. Prin votul pe care l-am acordat anul trecut, pentru un mediu online mai sigur pentru cetățeni, am solicitat Comisiei Europene să combată aceste fenomene prin măsuri concrete și să aducă la zi normele europene privind comerțul online”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook

Ca Raportor din partea Comisiei de Control Bugetar din Parlamentul European (CONT) pentru Raportul privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online, Corina Crețu a militat pentru combaterea mai strictă a acestor fenomene.

De asemenea, eurodeputatul Corina Crețu subliniază că trebuie luate măsuri astfel încât cetățenii să poată înțelege și identifica mai ușor știrile care diseminează conținut dăunător și ilegal: „Va trebui ca, de acum înainte, Uniunea Europeană să analizeze mai atent modul în care este generat conținutul personalizat, astfel încât acesta să nu se bazeze pe vulnerabilitățile personale, care în fond sunt caracteristice oricărui utilizator. E nevoie de mai multă transparență – cu precădere în privința politicilor de monetizare, iar acum e un bun moment să inițiem aceste schimbări atât de necesare.”

Potrivit eurodeputatului, prevederile acestui Raport ar trebui implementate de urgență, mai ales în actualul context.

Citiți și: Corina Crețu a prezentat în plenul Parlamentului European raportul privind Fondul de Solidaritate al UE, “dovada vie că UE este o prezență concretă în viața cetățenilor”

 

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Bugetul UE: Parlamentul European a votat propunerile lui Nicu Ștefănuță privind mai mulți bani pentru sănătate, mediu și Parchetul European

Published

on

© Nicolae Ștefănuță/ Facebook

Europarlamentarul USR PLUS Nicu Ștefănuță, raportorul grupului Renew Europe pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2022, a negociat creșteri bugetare pentru priorități importante cum ar fi sănătatea, schimbările climatice, digitalizarea și cercetarea, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Astfel, el a obținut mai mulți bani pentru sănătate, mediu și Parchetul European al Laurei Codruța Kövesi pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2022, arată sursa citată.

În ședința plenară a Parlamentului European din 20 octombrie 2021 s-au votat modificările aduse propunerii Comisiei Europene privind bugetul pentru anul viitor. Acest vot a confirmat votul din 27 septembrie din Comisia pentru Bugete a Parlamentului. Negocierile dificile dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană privind forma finală a bugetului Uniunii Europene pentru 2022 vor dura până la finele acestui an.

Europarlamentarul USR PLUS a negociat cu celelalte grupuri politice modificări importante în construirea bugetului anului 2022. Dincolo de temele anunțate deja în primăvară – sănătate,  mediu, stat de drept, Erasmus – Nicu Ștefănuță a obținut, ca urmare a negocierilor, 1,1 miliarde de euro pentru a finanța, prin mecanismul COVAX, accesul la vaccinuri pentru țările slab dezvoltate. Nicu Ștefănuță a obținut, de asemenea, un buget de 65 de milioane de euro pentru Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi. Eurodeputatul susține că Parchetul European are nevoie de personal suficient care să-și îndeplinească misiunea: recuperarea miliardelor de euro fraudate.

Foarte important pentru România în această criză sanitară a fost ajutorul de urgență pe care l-a primit de la Uniunea Europeană. Europa trebuie să suplinească ceea ce, din păcate, Guvernul României nu este în stare să asigure. Mă întristează cel mai tare că, în vreme ce alte țări se pregătesc să iasă încet din pandemie, în România sistemul de sănătate este zguduit de cel de-al 4-lea val de COVID-19. Pierderile de vieți sunt o tragedie națională, medicii sunt obosiți, locurile la ATI sunt ocupate. Reamintesc acel moment trist – în ziua în care am reușit să obțin 1,1 miliarde de euro pentru vaccinuri pentru țările sărace, aflam că România aruncă 750 de mii de doze de vaccin pentru că au expirat. Anul 2022 trebuie să fie anul în care învingem pandemia, în care ne recâștigăm libertatea economică. Suntem solidari cu cei vulnerabili și nu lăsăm pe nimeni în urmă”, a afirmat el.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a reușit să crească bugetul Uniunii Europene pentru anul 2022 pentru următoarele priorități:

Sănătate:

  • + 80 milioane pentru programul EU4Health (programul UE pentru sănătate);
  • +1,1 miliarde pentru COVAX (mecanismul prin care sunt livrate vaccinuri pentru țările slab dezvoltate);

Mediu:

  • + 171 milioane pentru programul LIFE (programul UE dedicat exclusiv pentru mediu, energie curată, biodiversitate)

Statul de drept:

  • +19,7 milioane pentru Parchetul European (EPPO);
  • modernizarea personalului Europol;
  • mai multe resurse și personal pentru Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (Eurojust);

Tineret și cercetare:

  • + 305 milioane pentru Horizon Europe (programul UE pentru cercetare);
  • Fondurile rămase nefolosite din 2020, în valoare de 486 milioane, vor fi realocate pe liniile Horizon, cum ar fi Consiliul European de Cercetare (+113 milioane), Marie Curie Actions (+20 milioane), clusterul dedicat sănătății (+204 milioane) etc;
  • +116 milioane pentru Erasmus+ (programul UE pentru educație, formare, tineret și sport);
  • + 5 milioane pentru Corpul European de Solidaritate;

Criza umanitară din Afganistan:

  • + 85 milioane pentru Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF);
  • +301 milioane pentru ajutor umanitar;

Alte victorii importante pentru Renew Europe:

  • + 207 milioane pentru mecanismul Conectarea Europei;
  •  +70 milioane pentru Europa Digitală;
  • + 16 milioane pentru Programul Drepturi și Valori;
  • +5 milioane pentru Agenția Uniunii Europene pentru Căi Ferate (ERA);
  • + 42 milioane pentru noua linie de turism;
  • modernizarea personalului Frontex;
  • mai multe resurse și personal pentru Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA), eu-LISA, EASO, CEPOL;
  • +80 milioane pentru Fondul European de Apărare și mobilitate militară;
  • +35 milioane pentru Vecinătatea Estică (Moldova, Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan și Belarus).

Bugetul anului 2022 este al doilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Din acest motiv, bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19.

Bugetul prevăzut pentru 2022 are o importanță simbolică deosebită, deoarece trebuie să dea startul redresării economice, împreună cu Next Generation EU. 2022 este anul în care țările membre vor primi cei mai mulți bani din istoria UE – peste 300 de miliarde de euro. Este vorba despre un buget de peste 166,29 de miliarde de euro, căruia i se adaugă 143,50 de miliarde de euro din PNRR.

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR PLUS în 26 mai 2019.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH5 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA6 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.8 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA9 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ10 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA11 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

POLITICĂ12 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu13 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi16 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi1 day ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO1 day ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending