Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE): Regulamentul privind colaborarea dintre OLAF și Parchetul European, important, dar problematic. Sperăm să-l finalizăm până în primăvara lui 2020

Published

on

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonator al grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism (TRAN) a Parlamentului European, transmite că negocierile privind modificarea Regulamentului OLAF vor începe cel mai probabil la începutul lunii noiembrie, atât Parlamentul European cât și Consiliul propunând modificări suplimentare.

,,Negocierile cu Consiliul la modificarea Regulamentului OLAF (document al cărui raportor al Parlamentului sunt și care se referă la colaborarea dintre OLAF și Parchetul European) vor începe, cel mai probabil, la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care Parchetul va trebui să înceapă să funcționeze în toamna anului 2020. Acestea sunt câteva dintre concluziile intâlnirii pe care am avut-o cu liderul grupului de lucru din PE care va discuta cu Consiliul regulamentul. Deocamdată, grupurile politice nu și-au desemnat raportorii din umbră. Am identificat câteva elemente care sunt foarte diferite în cele două texte. Parlamentul a votat un text care aduce modificări suplimentare față de cele propuse de Comisia Europeană, Consiliul la fel, și sper să ne putem accepta reciproc intervențiile asupra textului, pentru a ajunge la un acord. Este un regulament important, dar problematic, însă am căzut de acord să îl finalizăm până la finalul sesiunii de primăvară 2020, adică până la preluarea de către Germania a președinției rotative a Consiliului, la 1 iulie 2020”, este mesajul transmis de eurodeputatul PNL. 

Despre Parchetul European și rolul OLAF

Parchetul European este programat să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Crearea EPPO marchează o dezvoltare fundamentală în lupta împotriva crimelor care afectează bugetul UE. De asemenea, este un pas important spre crearea unei zone comune de justiție penală în Uniunea Europeană în ansamblu.

În prezent, numai autoritățile naționale pot investiga și judeca fraudele din bugetul UE, însă competențele lor se opresc la frontierele naționale și instrumentele lor de combatere a fraudei financiare la scară largă, în mai multe țări, sunt limitate. EPPO va putea acționa rapid peste granițe fără a fi nevoie de proceduri îndelungate de cooperare judiciară. Acest lucru ar trebui să conducă la urmărirea penală mai eficientă și să ajute la recuperarea mai rapidă a banilor fraudați.

O astfel de intervenție este necesară pentru a face față fraudării miliardelor pe care bandele criminale organizate le adună în fiecare an prin eludarea normelor naționale și europene.

Dacă EPPO începe o anchetă, autoritățile naționale nu vor mai deschide propria investigație cu privire la infracțiunea respectivă. De asemenea, acestea vor trebui să raporteze EPPO orice conduită penală care iese în evidență.

La rândul său, EPPO îi va judeca pe criminalii investigați de instanțele naționale competente.

De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Sediul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Care va fi rolul OLAF?

OLAF investighează frauda împotriva bugetului UE, corupția și comportamentele incorecte grave în cadrul instituțiilor europene și dezvoltă politica antifraudă pentru Comisia Europeană.

OLAF intenționează să devină un partener de încredere și privilegiat pentru EPPO imediat ce începe să funcționeze.

În cadrul acestui parteneriat interinstituțional, EPPO va fi responsabil pentru cercetările penale, în timp ce OLAF va continua investigațiile administrative privind neregulile și fraudele care afectează interesele financiare ale UE, în toate țările UE. În acest sens, se va consulta și coordona strâns cu Parchetul European.

Această împărțire a responsabilităților va asigura cea mai extinsă protecție posibilă a bugetului UE.

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Fragmentarea națională în domeniul înzestrării militare este cea mai importantă motivație a creării unui Fond european pentru apărare

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Fragmentarea națională în domeniul înzestrării militare aduce anual pierderi estimate între 25 și 100 miliarde euro. Aceasta este cea mai importantă motivație a creării unui Fond european pentru apărare, alături de nevoia strategică de a asigura autonomia Uniunii, în ce privește apărarea, spune eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.

Fragmentarea națională în domeniul înzestrării militare aduce anual pierderi estimate între 25 și 100 miliarde euro….

Posted by Marian-Jean Marinescu on Friday, 30 April 2021

 

„Deși multe domenii esențiale pentru cetățenii europeni nu sunt politici comune europene, consider că în sectoarele critice Uniunea trebuie să facă pași înainte spre o abordare cât mai armonizată. Pe lângă, sănătate, educație sau turism cred că și securitatea și apărarea sunt un domeniu critic, mai ales acum, într-un context internațional plin de provocări”, afirmă Marian-Jean Marinescu.

Potrivit acestuia, consolidarea autonomiei strategice a Uniunii a fost unul dintre principalele obiective ale grupului PPE, alături de creșterea bugetului pentru tehnologiile disruptive, de la maxim 5% cât a propus Comisia Europeană la un nivel de minim 4% și maxim 7% din bugetul programului; introducerea unor reguli cât mai clare pentru eligibilitatea proiectelor și pentru dreptul la proprietate intelectuală și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii printr-un sistem de bonus.

De asemenea, eurodeputatul atrage atenția că „în acest domeniu trebuie să acordăm o atenție sporită și aspectelor etice, în sensul în care orice acțiune care riscă să conducă în final la dezvoltarea tehnologiilor cunoscute drept roboți ucigași să fie interzise”. 

În acest sens, punctează el, perspectiva PPE este una moderată, care să nu frâneze avansul tehnologic, insistând însă pe examinarea temeinică ex-ante, a fiecărui proiect.

Fondul European de Apărare, cu un buget de 7,9 miliarde de euro, este instrumentul emblematic al Comisiei pentru a sprijini cooperarea în domeniul apărării în Europa. FED va cofinanța proiecte de cercetare colaborativă și de dezvoltare a capacităților care vor amplifica investițiile naționale. De asemenea, va promova o bază industrială de apărare inovatoare și competitivă. În acest fel, va consolida suveranitatea tehnologică a Uniunii și, prin urmare, autonomia sa strategică deschisă.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu a votat pentru Programul Spațial al UE 2021-2027: Este mare nevoie de continuitate în domeniul activităților spațiale, în special pentru derularea fără sincope a programelor Copernicus și Galileo

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a votat pentru susținerea Programului Spațial al Uniunii Europene 2021-2027, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 27 aprilie, explicând că este „mare nevoie de continuitate în domeniul activităților spațiale, în special pentru derularea fără sincope a programelor Copernicus și Galileo”.

Susțin prin votul meu Programul Spațial 2021-2027 deoarece Uniunea Europeană are mare nevoie de continuitate în domeniul…

Posted by Marian-Jean Marinescu on Thursday, 29 April 2021

 

„Activitatea în spațiu se dezvoltă într-un ritm accelerat, competiția internațională devine tot mai puternic, iar acest sector de activitate va deveni foarte important în viitorul apropiat. Pentru a rămâne o putere spațială, Uniunea trebuie să acționeze rapid și hotărât astfel și să poată ține pasul cu noua realitate”, afirmă Marian-Jean Marinescu, într-o postare pe Facebook, în care explică motivele pentru care a decis să susțină prin vot acest program european.

În acest sens, el precizează că grupul PPE, al cărui membru este,  a îmbunătățit textul legislativ adăugând simplificarea coordonării activității spațiale, îmbunătățirea alocării responsabilității în special referitor la Agenția europeană pentru programul spațial, securizarea GovSatCom (Comunicațiile guvernamentale prin satelit ale Uniunii Europene, nr), promovarea industriei și tehnologiilor europene, precum și consolidarea diplomației spațiale a UE.

Cu toate acestea, eurodeputatul atrage atenția că bugetul pentru derularea Programului Spațial al Uniunii în următorii șapte ani „este foarte mic, raportat atât la nevoile de dezvoltare a programelor Copernicus, Galileo, dar mai ales pentru GovSatCom, cât și la provocările aduse de competiția internațională”.

De exemplu, spune Marian-Jean Marinescu, Uniunea are urgentă nevoie de un sistem de management al traficului spațial, în contextul creșterii rapide a activității în spațiu.

„Numărul sateliților care urmează să fie lansați în spațiu crește exponențial, în condițiile în care avem deja în spațiu 3.000 de sateliți în faza de dezintegrare”, precizează politicianul, subliniind că tocmai „crearea unui sistem de management al traficului spațial ridicat și provocările din punct de vedere a capabilităților tehnice vor pune o presiune suplimentară asupra bugetului Programului Spațial, program care din păcate este subfinanțat”.

Având la bază un pachet financiar de 13.2 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, investițiile din cadrul Programului spațial al UE, combinate cu Orizont Europa și InvestEU, vor sprijini industria spațială europeană, contribuind la competitivitatea, inovarea, spiritul antreprenorial, competențele și consolidarea capacităților marilor companii, ale întreprinderilor mici și mijlocii și ale întreprinderilor nou-înființate, sporind astfel reziliența UE.

Astfel, Programul spațial al UE va asigura dezvoltarea în continuare a actualelor programe europene emblematice, Copernicus pentru observarea Pământului și Galileo/EGNOS pentru navigația prin satelit. Acesta va permite, de asemenea, lansarea unor inițiative europene în domeniul comunicării prin satelit (GOVSATCOM) și al cunoașterii situației spațiale (SSA) pentru protecția infrastructurii spațiale împotriva deșeurilor spațiale.

Programul pune, de asemenea, un accent deosebit pe sectorul din aval, pe pătrunderea pe piață și pe exploatarea datelor și serviciilor spațiale, inclusiv pentru a sprijini dubla tranziție verde și digitală.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu și-ar fi dorit un buget mai mare pentru programul Orizont Europa: Cercetarea și inovarea, esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu și de digitalizare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) și-a arătat dezamăgirea față de scăderea plafonului bugetar pentru programul Orizont Europa, care a ajuns, în urma negocierilor interinstituționale, la 95,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.

Comisia Europeană a propus inițial un buget de 100 de miliarde euro, iar Parlamentul European a solicitat suplimentarea la 120 de miliarde euro, doar că, în urma negocierilor interinstituționale, bugetul acestui program menit să ajute sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze a fost stabilit la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde provin din planul de relansare Next Generation EU.

”Programul de cercetare al Uniunii, Orizont Europa este cel mai important instrument pentru atingerea obiectivelor asumate în Pactul Ecologic și în Strategia privind digitalizarea. Cele mai ambițioase ținte de mediu au fost stabilite fără a se știi cum le vom îndeplini, iar toate speranțele noastre stau în tehnologii inovatoare pe care încă nu le avem. Cercetarea și inovarea sunt prin urmare esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu și cele ale digitalizării și a menține în același timp competitivitatea UE și a genera noi locuri de muncă. Este greu de înțeles cum, în acest context bugetul Horizon Europe este cu mult mai mic față de așteptările pe care le avem de la acest program”, a explicat Marian-Jean Marinescu într-o contribuție scrisă la dezbaterea organizată de Parlamentul European pe marginea programului-cadru pentru cercetare Orizont Europa.

În pofida diminuării plafonului bugetar, europarlamentarul român a salutat ”posibilitatea acceptată în dialogul interinstituțional ca 5% din fondurile structurale să poată fi transferate la Horizon Europe; menținerea într-un singur cluster de cercetare a energiei, climei și mobilității, precum și includerea cancerului pediatric în clusterul privind sănătatea. Consider de asemenea că implicarea concretă a PE în procesul de planificare strategică este un pas înainte”, a precizat Marian-Jean Marinescu.

Eurodeptații au adoptat programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa, al cărui buget total se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, textul acordului cu Consiliu privind programul Orizont Europa, cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare, a fost adoptat cu 677 de voturi pentru, 5 împotrivă și 17 abțineri și programul specific de punere în aplicare a acestuia cu 661 de voturi pentru, 5 împotrivă și 33 abțineri.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul Orizont Europa va avea un buget total de 95,5 miliarde de euro, cu 5,4 miliarde de euro din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde de euro din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul Orizont Europa are trei piloni:

  •  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
  •  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
  •  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO16 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu16 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO16 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

ROMÂNIA17 hours ago

Ludovic Orban: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR17 hours ago

CoR, mesaj către comisarul european pentru egalitate: Comunitățile locale sunt în prima linie privind promovarea egalității de șanse

EVENIMENTE17 hours ago

“Sibiul pune umărul pentru Europa”. Consiliul Județean Sibiu organizează pe 9 mai, de Ziua Europei, Summit-ul Muzical al Vaccinării, unde cetățenii se pot imuniza împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

CE lansează o nouă Strategie privind mijloacele terapeutice pentru tratarea COVID-19: 142 de milioane de euro pentru dezvoltarea medicamentelor eficiente

INTERNAȚIONAL18 hours ago

OMS recunoaște că în primele luni ale pandemiei de COVID-19 a avut o reacție lentă cu privire la emiterea de recomandări şi adoptarea de măsuri

U.E.19 hours ago

Eurostat: România, printre statele membre UE în care au crescut vânzările cu amănuntul în luna martie

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

ROMÂNIA2 weeks ago

Ioana Mihăilă a anunțat care sunt prioritățile mandatului său de ministru al Sănătății: Atragerea de fonduri europene, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului

Advertisement
Advertisement

Trending