Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE): Studiul care precede implementarea proiectului pilot ,,O nouă arhitectură a spațiului aerian european”, propus în 2016 de mine, a ajuns la Comisia Europeană

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Studiul care precede implementarea proiectului pilot ,,O nouă arhitectură a spațiului aerian european”, propus în 2016 de eurodeputatul Marian Jean Marinescu (PNL, PPE), a ajuns la Comisia Europeană, urmând să fie studiat de comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc, se arată într-o postare pe Facebook. 

,,Demersul pe care l-am inceput în 2016 s-a încheiat, în primă etapă, în această săptămână la Comisia Europeană. În 2016, Parlamentul a votat propunerea mea pentru un Proiect Pilot intitulat “O nouă arhitectură a spaţiului aerian european”.
Ceream prin acest proiect o nouă arhitectură a spaţiului aerian care să nu ţină cont de graniţele terestre, ci de eficienţa zborurilor si a controlului de trafic”, scrie eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

Potrivit acestuia,  ,,o astfel de arhitectura aduce beneficii multiple atât pasagerilor – zboruri mai scurte si fără întârzieri – cât şi industriei – capacitate mărita a spaţiului aerian, eficienţa companiilor aeriene – şi mediului – reducerea emisiilor”.

Ce este un proiect pilot la nivelul UE?

Fiecare membru al Parlamentului European, grup politic din Parlament și comisie parlamentară are dreptul să propună, în cadrul procedurii bugetare anuale, proiecte-pilot sau acțiuni pregătitoare (etapa următoare a unui proiect-pilot și anterioară unei eventuale transformări a inițiativei într-un instrument permanent) în diverse domenii cu condiția ca acestea să nu fie acoperite sau vizate de politici europene deja existente sau să nu primească finanțare prin intermediul unor instrumente care funcționează deja la nivel comunitar. Propunerile sunt trimise inițial spre evaluare Comisiei Europene care se pronunță asupra viabilității sau oportunității lor, evaluarea fiind notată pe o scara de la A la D, unde A echivalează cu un calificativ maxim, iar D, cu un calificativ minim. După depunerea amendamentelor bugetare și eventuala lor aprobare, proiectele-pilot sau acțiunile pregătitoare intră în mandatul de negociere al Parlamentului cu Consiliul UE în procedura bugetară anuală. După aprobarea finală a bugetului UE pentru anul următor Comisia Europeană are responsabilitatea integrală a implementării proiectului-pilot.

Studiul la care face referire politicianul român, în postarea sa pe Facebook, ,,a fost elaborat de specialistii de la SESAR (Single European Sky Air Traffic Management Research, n.r.) şi Network Manager” după ce ,,Comisia Europeană a înfiinţat un grup de lucru denumit Wise Persons Grup” din care a făcut parte și eurodeputatul liberal.

Acesta relatează că grupul de lucru ,,a organizat consultari cu toţi cei implicaţi în acest sector de transport şi a elaborat un raport în care recomandă Comisiei Europene măsurile care trebuie luate pentru a îmbunătăţi traficul aerian în UE”. 

Eurodeputatul precizează că raportul a fost înmânat luni, 15 aprilie, Violetei Bulc, comisar pentru politica de transport, în vederea trecerii la următoarea etapă, cea a implementării.

Recomandările studiului, prezentate anterior, la începutul lunii martie, în Parlamentul European, vizează beneficiul pasagerilor prin reducerea costurilor și a nivelului de poluare generat de traficul aerian.

Marinescu, premiat în 2017 de  Convenția și Expoziția Europeană privind Afacerile în domenul Aviației (EBACE) dar și europarlamentarul anului la categoria ”cercetare și inovare”, se află la al doilea proiect pilot care vizează politica spațială europeană, el susținând necesitatea ca UE să își consolideze acțiunile pentru identificarea și înlocuirea deșeurilor din spațiu.

În 2017, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a depus în Parlamentul European un proiect pilot pentru realizarea unui studiu privind un sistem de trafic în spațiu.

Vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European,  Marian-Jean Marinescu este eurodeputat încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. 

De asemenea, Marinescu este un important susținător al investițiilor concentrate pe cercetare și a lucrat încontinuu pentru a se asigura că Europa rămâne un actor important în domeniul inovării globale. Acesta a căutat să faciliteze accesul la resurse financiare pentru reguli simplificate în cadrul programului Horizon 2020. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu aici)

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Banii alocați politicii de coeziune ar trebui utilizați în regiunile Moldova și Oltenia, cele mai sărace din România

Published

on

©European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) subliniază faptul că banii pentru politica de coeziune trebuie utilizați în funcție de anumite priorități. În cazul României ”banii alocați politicii de coeziune ar trebui utilizați în regiunile cele mai sărace (nordul Moldovei și Oltenia), cărora le sunt destinați: locuri de muncă și dezvoltare economică pe termen lung, pe asta ar trebui cheltuiți acești bani.”

Parlamentul European are deja o poziție adoptată privind acest dosar, iar România în calitate de președinție la Consiliul Uniunii Europene pe perioada mandatului său ”nu a avut nici un punct de vedere”, informează deputatul european.

În viitorul cadru financiar multianual, România are la dispoziție o sumă de bani consistentă „care ar trebui cheltuita”. Sper ca împreună cu colegii români să introducem în noua politică de coeziune (2021-2027) elemente care să oblige statele membre să folosească banii în direcțiile sustenabile, care aduc dezvoltare economică.”, a transmis Marian-Jean Marinescu pe pagina sa oficială de Facebook.

Reamintim că europarlamentarul Marian-Jean Marinescu  a propus o nouă procedură prin care Parlamentul European a introdus pentru prima dată cifre cu alocările bugetare pentru toate politicile europene în viitorul buget al Uniunii Europene pe următorii 7 ani.

Citiți și: Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a propus o nouă procedură prin care PE a introdus pentru prima dată cifre cu alocările bugetare pentru toate politicile europene în viitorul CFM

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează  tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

În calitate de ambasador al programului ”Erasmus pentru tinerii antreprenori”, eurodeputatul Marian-Jean Marinescu îi îndeamnă pe tinerii europeni să nu rateze șansa de a participa

Published

on

© Calea Europeană

Eurodeputatul Marina-Jean Marinescu, în calitate de ambasador al promgramului ”Erasmus pentru tinerii antreprenori”, îi îndeamnă pe tinerii europeni să nu rateze ocazia de a participa în acest proiect, fiind unul dintre cele mai inovatoare proiecte ale programului Erasmus+: ”Sfatul meu, în calitate de ambasador al acestui program este să nu pierdeți această șansă”.

Concret, deputatul european a explicat ce înseamnă acest program: ”oportunitatea de a învăța de la alți tineri întreprinzători cum să-ți dezvolți propria afacere, de a cunoaște noi oameni, de a călători și a descopri alte locuri din Uniunea Europeană”.

 

 

Erasmus pentru tinerii antreprenori este un program de schimb transfrontalier care oferă antreprenorilor noi sau aspiranţi şansa de a învăţa de la antreprenorii cu experienţă care conduc mici companii în alte ţări participante.

Schimbul de experienţă are loc în cadrul unui stagiu cu antreprenorul cu experienţă, ceea ce permite antreprenorului nou să dobândească abilităţile necesare conducerii unei mici firme. Gazda beneficiază de perspective noi privind compania pe care o conduce şi are ocazia să coopereze cu parteneri străini sau să afle mai multe informaţii despre pieţele noi.

Informațiile necesare despre program, aici.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a propus o nouă procedură prin care PE a introdus pentru prima dată cifre cu alocările bugetare pentru toate politicile europene în viitorul CFM

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Maria-Jean Marinescu (PPE/PNL) a propus o nouă procedură prin care Parlamentul European a introdus pentru prima dată cifre cu alocările bugetare pentru toate politicile europene în viitorul buget al Uniunii Europene pe următorii 7 ani.

Marian-Jean Marinescu a explicat de ce nu s-a putut finalizat adoptarea bugetului UE în legislatura trecută a Parlamentului European: ”din păcate, nu am putut finaliza adoptarea bugetului UE în parlament pentru că nu am avut o opinie, cu o cifră exactă, din partea Președinției Consiliului, deținută de România, așa cum prevede Tratatul UE.”

 

”Cu toate acestea, în baza unei noi proceduri propuse de mine, parlamentul a introdus pentru prima dată cifre cu alocările bugetare pentru toate politicile europene”, a subliniat deputatul european în mesajul său transmis pe rețelele de socializare.

Referitor la viitorul buget al Uniunii Europene, Parlamentul European are o serie de cerințe foarte clare, iar „Consiliul va trebui să țină cont de acestea”, mai transmite Marian-Jean Marinescu.

Scenariile lansate de Comisia Europeană și care întrevăd înclusiv o diminuare cu 120 de miliarde a bugetului multianual al Uniunii Europene în domeniul politicii de coeziune au fost create pentru a influența țările care nu doresc să contribuie cu mai mulți bani, a declarat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, în anul 2018, în timpul mandatului trecut din Parlamentul European, fiind coordonator al Partidului Popular European pentru negocierile privind bugetul UE post-2020.

Tot în mandatul precedent, eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), vicepreședintele celui mai puternic grup politic din Parlamentul European a cerut mai cerut Comisiei Europene să pună în aplicare propunerea PE de a aloca 1,3% din Venitul Național Brut pentru viitorul Cadru Financiar Multianual pentru a permite finanțarea adecvată a politicilor tradiționale. 

Poți reduce bugetul politicilor de care nu mai ai nevoie, dar nu poți să lauzi ani de zile politici precum Coeziunea sau Transportul și să propui un buget mai mic, mai ales atunci când este nevoie foarte mare de aceste politici

Citiți și: Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE): Politica de coeziune trebuie să fie finanțată la același nivel ca în actualul exercițiu financiar multianual

Cadrul financiar multianual (CFM) reprezintă bugetul pe termen lung al UE. El stabilește limitele cheltuielilor UE – în ansamblu, dar și pentru diferitele zone de activitate – pentru o perioadă de cel puțin cinci ani. CFM-urile recente au acoperit, de obicei, o perioadă de șapte ani.

Mai multe detalii, aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending