Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, speră că va finaliza cât mai rapid acest dosar ”esențial pentru viitorul aviației”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), raportorul Parlamentului European pentru dosarul Cerul Unic European, a transmis că va încerca să finalizeze acest dosar esențial pentru viitorul aviației, ”care are nevoie de digitalizare și de integrarea serviciilor sateliților”.

Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, europarlamentarul român, care lucrează la acest proiect de 12 ani, a explicat că decizia Comisiei Europene de a propune două acte separate pe acest dosar, unul referitor la managementul traficului și unul referitor la regulatorul pentru serviciile de control de trafic, nu este una foarte bună.

”Cele două dosare sunt foarte legate și în plus va fi nevoie de un al doilea raportor cu care ar trebui să mă pot coordona foarte bine pentru a vota prevederi comune în cele două dosare”, a detaliat Marinescu.

”Deși este un dosar esențial pentru viitorul aviației, care are nevoie de digitalizare și de integrarea serviciilor sateliților, acesta a fost blocat 7 ani în Consiliul European. Prin urmare, deși este foarte mult de muncă, voi încerca să îl finalizez cât mai repede”, a conchis eurodeputatul român.

Comisia Europeană a propus la 22 septembrie modernizarea cadrului de reglementare al cerului unic european, care vine în completarea Pactului verde european.

Obiectivul acesteia este de a moderniza managementul spațiului aerian european și de a stabili traiectorii de zbor mai sustenabile și mai eficiente. Astfel, emisiile generate de transportul aerian pot fi reduse cu până la 10 %.

Neadaptarea capacităților de control al traficului aerian ar genera noi costuri, întârzieri și emisii de CO2. În 2019, numai întârzierile au costat Uniunea 6 miliarde de euro și au generat emisii suplimentare de CO2 de 11,6 milioane de tone (Mt).

Totodată, faptul că piloții sunt obligați să zboare într-un spațiu aerian supraaglomerat în loc să urmeze o traiectorie directă de zbor duce la emisii inutile de CO2, la fel ca și alegerea de către companiile aeriene a unor rute mai lungi pentru a evita zonele tarifare mai scumpe.

Pactul Ecologic European, dar și noile evoluții tehnologice, cum ar fi utilizarea pe scară mai largă a dronelor, au plasat digitalizarea și decarbonizarea transporturilor în centrul politicii UE în domeniul aviației.

Cu toate acestea, reducerea emisiilor este în continuare o provocare majoră pentru sectorul aviației. Prin urmare, cerul unic european pregătește terenul pentru un spațiu aerian european care să fie utilizat în mod optim și să integreze tehnologii moderne.

Acesta va asigura un management colaborativ al rețelelor, care va permite utilizatorilor spațiului aerian să zboare pe rute optime pentru mediu, făcând totodată posibilă utilizarea serviciilor digitale care nu necesită neapărat prezența unei infrastructuri locale.

Pentru a asigura servicii de management al traficului aerian sigure și rentabile, Comisia propune acțiuni precum:

– consolidarea rețelei europene și a managementului acesteia pentru a evita congestionarea și rutele de zbor suboptime;

– promovarea unei piețe europene a serviciilor de date necesare pentru îmbunătățirea managementului traficului aerian;

– raționalizarea reglementării economice a serviciilor de trafic aerian furnizate în numele statelor membre pentru a stimula creșterea sustenabilității și a rezilienței;

– stimularea unei mai bune coordonări pentru definirea, dezvoltarea și implementarea de soluții inovatoare.

Inițiativa privind cerul unic european a fost lansată în 2004 pentru a reduce fragmentarea spațiului aerian de deasupra Europei și pentru a îmbunătăți performanța managementului traficului aerian din punctul de vedere al siguranței, al capacității, al rentabilității și al mediului.

Comisia a prezentat o propunere de revizuire a cerului unic european (SES 2+) în 2013, însă negocierile în cadrul Consiliului stagnează din 2015.

În 2019, a fost înființat un Grup de înțelepți, compus din 15 experți în domeniu, pentru a evalua situația actuală și nevoile viitoare în materie de management al traficului aerian în UE, care a formulat o serie de recomandări. Ulterior, Comisia și-a modificat textul din 2013, introducând noi măsuri, și a elaborat o propunere separată de modificare a Regulamentului de bază privind AESA.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Daniel Buda

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Legislația din România privind transportul animalelor vii, exemplu de bune practici la nivel european

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, afirmă că legislația din România privind transportul animalelor vii este un exemplu de bune practici la nivel european și susțineaplicarea posibilitatea aplicării acesteia la nivelul întregii Uniuni Europene, conform unui mesaj pe Facebook. 

Daniel Buda a participat miercuri după-amiază, în cadrul Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European, la un schimb de opinii cu Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală,  Janusz Wojciechowski, căruia i-a adresat o întrebare privind posibilitatea preluării normelor din România privind transportul animalelor vii la nivelul UE.

„Domnule Comisar, este foarte clar că nu avem posibilitatea de a stopa sau diminua aceste transporturi deoarece sunt state membre ale UE care sunt dependente de transportul animalelor vii la vârste fragede și vă dau exemplul statului meu, România unde, din nefericire, nu avem posibilitatea să ne creștem purceii de lapte, iar România este nevoită să importe tot efectivul de porci de lapte din afara țării, de la sute sau mii de km. La fel este situația și legat de puii de o zi. În același timp, există sisteme de creștere la nivelul UE unde există ferme organizate pe creșterea animalelor tinere, până la etapa în care acestea sunt sacrificate la abator. Prin urmare, va trebui să vedem ce facem în această situație. În același timp, avem situații de transporturi în afara UE unde, și aici, sunt destule voci care spun că trebuie să oprim aceste transporturi. Sigur, dacă dorim să falimentăm fermierii, putem opri aceste transporturi. Dar nu cred că putem permite, ca decidenți politici, la nivel european, să facem acest lucru deoarece sunt state care nu acceptă, din cauza religiei, decât animale vii. Aici mă refer la țările arabe, care practică importuri din România, din Spania, în special miel sau vită. Trebuie să vedem care este situația și vă dau un exemplu în România, unde am avut un incident nefericit și profund regretabil, în portul din Constanța, unde un transport s-a scufundat din cauza unor erori umane. Atunci am venit cu o legislație destul de severă în această direcție, în care am impus operatorilor care fac astfel de transporturi, să asigure standarde de bunăstare pe toată durata transporturilor, indiferent de temperaturile de afară. Vă întreb, domnule Comisar, apreciați că este posibil să facem acest lucru la nivelul întregii UE și anume de a se asigura standarde pe toată durata transportului? Vă întreb, domnule Comisar, dacă această legislație prezentă în România poată să fie aplicată la nivelul întregii UE?”

Potrivit răspunsului dat de comisarul european pentru agricultură, punerea în aplicare a unor astfel de norme la nivelul întregii UE se poate face doar în urma unei evaluări, care este deja în pregătire la nivelul Comisiei. 

„Ați adus în discuție un subiect extrem de important, și anume dacă este posibil să punem în aplicare acest lucru la nivelul întregii UE. Vom avea o evaluare care va include și prevederi privind bunăstarea animalelor și această evaluare include și schimbul de bune practici. Dacă vom stabili că există bune practici pe care ar trebui să le punem în aplicare și în restul statelor membre, atunci CE este ferm angajată să îmbunătățească mecanismele”, a răspuns Janusz Wojciechowski.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Uniunea Europeană va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor, susține fostul comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, Corina Crețu.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar amintește despre lansarea cu trei ani în urmă a serviciului de consiliere URBIS, în cadrul celui de-al treilea Forum al Orașelor care se desfășura la Rotterdam.

„Așa cum știți, Agenda Urbană a Uniunii Europene a reprezentat un reper foarte important al mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională. Și prin URBIS am urmărit să dezvolt infrastructura prin care orașele să poată fi implicate mai mult în elaborarea și implementarea politicilor europene. URBIS a contribuit la acest lucru, consolidând dimensiunea urbană a politicii de coeziune. Prin URBIS, orașele au avut posibilitatea să-și maximizeze investițiile, pentru a îmbunătăți viața cetățenilor. Am considerat întotdeauna că Uniunea Europeană va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor și am urmărit să fac tot ce am putut în acest sens, așa cum voi face și pe mai departe în Parlamentul European”, spune Corina Crețu.

De altfel, mai precizează fostul comisar european, săptămâna aceasta, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) și Intergrupul pentru Dezvoltarea Orașelor „vom discuta despre modalitățile de ajutorare a autorităților locale în a face față acestei crize sanitare, dar și despre întărirea rezilienței localităților în fața unor astfel de provocări”.

Potrivit acesteia, URBIS a fost conceput pentru a ajuta orașele să-și îmbunătățească strategia de investiții, să aducă proiectele și programele de investiții într-un stadiu de rentabilitate și să ofere sprijin în cadrul lucrărilor pregătitoare pentru platformele de investiții. URBIS a beneficiat, încă de la bun început, de expertiza Băncii Europene de Investiții, care a oferit serviciile sale de consultanță și de proiect. Totodată, URBIS a contribuit și la proiectarea cu o acuratețe mai mare a nevoilor orașelor în Cadrul Financiar Multianual (Bugetul UE) 2021-2027, astfel încât fondurile din politica de coeziune să poată fi atrase și gestionate direct de către orașe.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Proiectele de sănătate care pot fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a fi implementate cu bani europeni, trebuie încheiate în patru ani, lucru posibil dacă sunt competitive, a declarat eurodeputatul Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE (EU4Health) 2021-2027, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro.

 

Cristian Bușoi a făcut această declarație în contextul în care România are oportunitatea de a investi 5 mld. de euro în modernizarea și consolidarea sistemului sanitar și a cercetării din domeniul sănătății în următorii 4-7 ani, fonduri europene  care sunt împărțite pe două direcții majore:

  1. Fondul de Redresare și Reziliență, ceea ce la nivel de țară se traduce în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde avem alocate aproape 2 mld. euro pe patru direcții importante (reabilitarea sau susținerea construcției de noi unități spitalicești; dotarea și reabilitarea majoră a infrastructurii medicale oncologice; modernizarea secțiilor de boli cardiovasculare din spitalele deja existente), la care se adaugă o axă de finanțare pentru digitalizarea spitalelor. Acești bani trebuie accesați în 3-4 ani. 
  2. Programul Operațional de Sănătate cu o valoare de aproape 3 mld. de euro în bani europeni, la care se adaugă cofinanțările naționale. 

În acest context, eurodeputatul a precizat că „ceea ce se include în PNRR trebuie să fie proiecte care se pot termina în patru ani”. De aceea, construcția spitalelor regionale merge cătrre Programul Operațional Sănătate pentru că „avem un termen mai lung, de șapte ani, în care le putem realiza, iar în PNRR ne concentrăm pe spitale deja existente care se vor schimba cu totul”.

Cristian Bușoi a oferit în acest sens mai multe exemple:

„Institutul Oncologic București are un proiect care poate fi terminat clar în patru ani de zile și care va schimba cu totul felul în care funcționează. De asemenea, Spitalul Fundeni a încheiat de curând un acord de parteneriat pentru un proiect matur căruia trebuie să îi dea drumul și la finalul căruia va avea o față nouă, pe o structură deja existentă, cu personal existent, cu anumite dotări care vor fi preluate din actualul spital, pentru că și aici s-au investit bani din bugetul național sau din alte surse”.

De asemenea, eurodeputatul a menționat dotări din secțiile de oncologie sau din secțiile de bolicardiovasculare, precum acceleratoare de radioterapie, săli de operație sau echipamente de imagistică medicală. 

Potrivit acestuia, selecția spitalelor care vor primi finanțare pentru reabilitare se va face conform criteriilor europene, în urma unei proceduri competitive pe care Ministerul Fondurilor Europene o va lansa cel mai probabil în primul trimestru sau până la jumătatea anului viitor. Mai mult, spitalele care au proiecte cu o viziune despre dezvoltare și care au o anumită mărime și un impact ca importanță la nivel de locuitori din perspectiva procedurilor medicale desfășurate vor avea cele mai multe șanse de a fi finanțate din bani europeni. 

„Toate aceste lucruri pot fi terminate în patru ani de zile dacă se pornește o procedură de achiziție publică competitivă europeană. Într-un an de zile se poate încheia partea de achiziție publică după care ai la dispoziție pentru implementare cel mult trei ani”. 

În mod similar, „spitalele digitale, cu soft-uri de digitalizare pot fi puse în funcțiune în termen de 6 luni, maxim un an de la încheierea licitației”, a mai menționat eurodeputatul. 

Nu în ultimul rând, acesta a mai spus că se poate merge spre proiectele de energie, „care sunt deja mature și care așteaptă doar o sursă de finanțare,  iar partea de digitalizare va fi foarte mult îndreptată către sectorul privat unde capacitatea de a implementa proiecte este foarte rapidă”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA17 mins ago

Ministerul Educației și Cercetării, acord de colaborare cu LSRS pentru promovarea imaginii României și a identității românești în rândul studenților  români din străinătate

Daniel Buda27 mins ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Legislația din România privind transportul animalelor vii, exemplu de bune practici la nivel european

INTERNAȚIONAL32 mins ago

OSCE își alege viitorul secretar general, poziție pentru care se duelează Cristian Diaconescu și Helga Maria Schmid. O decizie va fi luată joi și vineri de miniștrii de externe din țările participante

Corina Crețu55 mins ago

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

U.E.1 hour ago

Franța: A murit fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, sub auspiciile căruia au fost create G7 și Consiliul European și cel care a prezidat Convenția Europeană pentru Tratatul Constituțional

U.E.13 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO14 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending