Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Transportul european trebuie să fie pregătit să facă față noilor realități tehnologice și de mediu

Published

on

© European Parliament

Documentul de poziție ”Mobilitate și Transport până și după 2030”, întocmit de europarlamentarul Marian-Jean Marinescu în calitate de coordonator al PPE pe politica europeană de transport, alături de colegii PPE din Comisia Transport (TRAN) a fost adoptat de Grupul Popularilor Europeni.

În viziunea popularilor europeni, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, transportul european trebuie să fie pregătit să facă față noilor realități socio-economice, tehnologice, de mediu, precum și cele privind sănătatea publică. 

„Acest sector necesită investiții majore în noi modele de mobilitate, digitalizare, cercetare și inovare, în dezvoltarea surselor alternative de energie și în eficiență energetică”, a subliniat Marian-Jean Marinescu în mesajul său postat pe pagina de Facebook.

De asemenea, soluțiile identificate în acest document sunt de acum încolo prioritățile grupului PPE pentru modernizarea și eficientizarea transportului rutier, aerian, feroviar, pe apele interioare, maritim și multinodal.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu cere Uniunii Europene să sprijine ”companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă”, în contextul în care aviația ”este sub mare presiune” pe fondul ținelor ecologice stabilite de Comisia Europeană.

”Aviația s-a dezvoltat foarte mult și în sens pozitiv în ultimii ani, contribuind la încurajarea mobilității pasagerilor și a mărfurilor, cât și a conexiunilor între regiunile din UE, mai ales din punct de vedere cultural. Acum însă, aviația este sub mare presiune pentru că traficul din ce în ce mai mare a determinat și creșterea emisiilor, chiar dacă avioanele de generație nouă produc cu 30% mai puține emisii”, a semnalat Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a atras atenția că există voci care cer ”eliminarea zborurilor sub 500 de km sau chiar creșterea prețurilor pentru atingerea țintelor din Pactul Ecologic”, ceea ce ”ar afecta negativ mobilitatea, care este un drept al cetățeanului european, dar și dezvoltarea economică”.

”Eu am un principiu: nicio societate nu poate funcționa fără angajați bine pregătiți, iar angajații nu pot munci într-o societate comercială fără reguli de dezvoltare clare. Așa că, cea mai bună protecție socială este asigurată de stabilitatea economică a unei societăți. Trebuie să ajutăm companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă. Ceea ce este foarte greu. Avem nevoie de o strategie care să ia în calcul că traficul își va reveni abia în 2024, că mulți angajați au rămas fără loc de muncă, că licențele au trebuit reînnoite și care să salveze această industrie”, a semnalat Marinescu.

Eurodeputatul român a explicat că pachetul de propuneri lansat de Executivul european, menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990 ”aduce condiții mai grele pentru industria aviatică, precum reducerea până la anulare a certificatelor gratuite pentru emisii, ceea ce va mări prețul pe piață al acestor certificate”.

”Însă, din punct de vedere tehnologic, aviația nu se poate schimba de pe o zi pe alta. De aceea ar trebui să investim în cercetare și dezvoltare și să dezvoltăm avioane cu un număr mai mic de pasageri, care să zboare pe distanțe de până la 500 km pentru că sunt pretabile motoarelor electrice. Lucrurile se vor clarifica în perioada următoare, însă discuțiile sunt foarte complicate pentru că se poartă între oameni ca mine, care ne gândim și cum se poate ajunge la țintele de mediu și oameni care nu doresc decât o țintă cât mai ambițioasă, însă modul în care ajungem la ea nu este treaba lor, este treaba altora”, a conchis Marinescu.

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a solicitat Comisiei Europene printr-o scrisoare să încurajeze exploatarea energiei nucleare și să introducă acestă tehnologie în taxonomie

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a solicitat Comisiei Europene, alături de alți colegi din Parlamentul European, să încurajeze exploatarea energiei nucleare și să introducă această tehnologie în taxonomie, în condițiile în care 20% din necesarul energetic din România este asigurat prin energie nucleară.

”În condițiile în care 20% din necesarul energetic din România este asigurat prin energie nucleară, împreună cu alți colegi din Parlamentul European am cerut Comisiei Europene prin intermediul unei scrisori să încurajeze exploatarea energiei nucleare și să introducă acestă tehnologie în taxonomie”, a precizat Marinescu.

În scrisoare aceștia arată că ”Grupul interguvernamental ONU privind schimbările climatice a subliniat că energia nucleară este o tehnologie cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar acum corpul de experți al Comisiei Europene a ajuns la concluzii similare”.

”Trei rapoarte produse de trei instituții de cercetare diferite indică faptul că legislația actuală asigură o protecție adecvată în ceea ce privește sănătatea publică și mediul”, a mai spus Marinescu.

Citiți și:
Frans Timmermans: UE trebuie să convingă europenii că tranziția verde va fi echitabilă, altfel rezistența cetățenilor va fi masivă

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu face apel la vigilență față de modul în care sunt cheltuite fondurile europene: UE a adoptat măsuri pentru combaterea fraudei cu fonduri UE, dar mai sunt multe de făcut

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Uniunea Europeană depune eforturi considerabile pentru combaterea efectelor economice și sociale generate de criza santiară, a transmis eurodeputatul Marian-Jean Marinescu într-o explicație de vot asupra unui raport privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, adoptat în sesiunea plenară a Parlamentului European din 5-8 iulie.

”Am adoptat programe și mecanisme financiare, măsuri pentru a gestiona evoluția pandemiei și a ne pregăti pentru viitor. În acest context, este mai mult decât necesar să fim foarte vigilenți cu modul în care fondurile europene, fonduri publice să nu uităm, sunt cheltuite”, a precizat eurodeputatul român, care și-a exprimat sprijinul pentru raportul anual privind combaterea fraudei și protejarea intereselor financiare ale Uniunii, raport care analizează evoluția din anul 2019 și propune măsuri care să crească nivelul de prevenire a fraudei.

Acesta a amintit că în anul 2019 au fost adoptate la nivelul UE mai multe măsuri care au sporit combaterea fraudei cu fondurile europene, listând unele dintre cele mai importante: transpunerea în legislația națională a măsurilor din Directiva PIF privind combaterea fraudei și protejarea intereselor financiare ale UE; numirea Procurorului general european; adoptarea Strategiei anti-fraudă și a Directivei avertizorilor de integritate.

Cu toate acestea, Marinescu a semnalat că ”mai sunt multe de făcut în ce privește coordonarea între statele membre, asigurarea calității informațiilor și, mai ales în ce privește adoptarea unor măsuri mai stricte pentru combaterea corupției, atât la nivel european, cât și la nivel național”.

”Definirea mai clară a rolului OLAF mai ales în sensul stabilirii unei cooperări mult mai bine structurată cu Curtea europeană a auditorilor și stabilirea strategiilor anti-fraudă la nivel național sunt printre cele mai importante aspecte care au nevoie de rezolvare cât mai urgentă. Parlamentul European atrage atenția Comisiei asupra faptului că este neclar câte neregularități nu sunt raportate în fiecare an, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre cazurile de fraudă au fost raportate de doar doua state. Este evident că nu este cu putință ca diferența între statele membre să fie atât de mare. Prin urmare, solicităm Comisiei să îmbunătățească colectarea de informații, schimbul de informații și controlul”, a mai spus europarlamentatul.

Citiți și:
Parlamentul European solicită includerea corupției ca infracțiune sancționabilă sub Regimul global de sancțiuni privind drepturile omului

Potrivit raportului mai sus amintit, în 2019, au fost raportate 514 nereguli de natură frauduloasă, în valoare totală de 381,4 milioane de euro (0,3 % din plățile din 2019), 6.550 de nereguli de natură nefrauduloasă, ceea ce reprezintă 0,5 % din plățile din 2019.

În ceea ce privește politica agricolă comună (PAC), raportul relevă că ”neregulile detectate s-au concentrat în câteva state membre, în special în ceea ce privește neregulile de natură frauduloasă, ceea ce sugerează că abordările diferite în ceea ce privește utilizarea dreptului penal pentru a proteja bugetul UE sau practicile de raportare privind suspiciunile de fraudă ar putea fi factori semnificativi care conduc la diferențe între statele membre”. ”Deși, în 2019, valorile financiare totale au fost relativ stabile, valorile aferente sprijinului direct au crescut, iar cele aferente dezvoltării rurale au scăzut. în domeniul sprijinului direct, majoritatea cazurilor detectate au indicat utilizarea unor documente sau cereri de ajutor falsificate, în timp ce, în domeniul dezvoltării rurale, multe cazuri detectate au fost legate de punerea în aplicare”, mai este precizat în document.

Acestea fiind spuse, printre recomandarăile lansate Comisiei Europene de Legislativul european se numără și instituirea unui  ”sistem digital și interoperabil uniform de colectare de date comparabile privind neregulile și cazurile de fraudă din statele membre, pentru a standardiza procesul de raportare și pentru a asigura calitatea și comparabilitatea datelor furnizate”.

De asemenea, Legislativul european semnalează că este ”nevoie de o armonizare a definițiilor pentru a obține date comparative în întreaga UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu6 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH7 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.7 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

ROMÂNIA9 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Daniel Buda9 hours ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA10 hours ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

ROMÂNIA9 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending