Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE din legislativul european:„Fără un stat de drept funcțional nu vom intra în Schengen”

Published

on

Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE din legislativul european, cunoscut pentru efortul pe care îl depune în demersul de aderare a României în spațiul Schengen, a declarat la Radio România Actualități că „fără un stat de drept funcțional nu vom intra în Schengen. Cu PSD la guvernare, preocupat să șubrezească statul de drept, România nu va intra în Schengen.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a mai subliniat în diferite ocazii că „Nu există nici un argument solid pentru ținerea României în afara Schengen. Câteva state membre blochează #România pe motive de corupție. Da, in România există corupție. Iar Partidul Naţional Liberal face eforturi să întărească legislația anticorupție, în ciuda eforturilor în sens invers ale coaliției PSDALDE. Dar, să ne înțelegem, și în alte state membre există corupție. La un alt nivel. Toate acestea nu au însă nici o legătură cu Schengen. România lucrează cu SIS (Sistemul Informatic Schengen) și VIS (Visa Information System) din 2010. Mai mult, România a dezvoltat un software pentru SIS 2. România lucrează cu aceste sisteme, contribuie la siguranța granițelor, detectează criminalii. De ce atunci cetățenii români și economia țării să nu beneficieze de acest sistem? De ce produsele nu pot ajunge liber în România? Pentru schimbul de mărfuri, comerț și economia țării în general, intrarea în Schengen va înseamna foarte mult! Întrarea în Schengen ar trebui să fie prioritatea zero a Președinției române a Consiliului UE!”, a declarat Marian-Jean Marinescu pentru televiziunea publică italiană, RAI, în cadrul unui interviu.

Citiți și: Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE): ”Rămânerea României în afara Spațiului Schengen este nejustificată. Președinția română la Consiliul UE trebuie să facă din acest subiect o prioritate zero”

Remitim că membrii Parlamentului European au cerut pentru prima dată aderarea României și Bulgariei la Zona Schengen în iunie 2011. De atunci, deputații europeni și-au manifestat sprijinul de mai multe ori. O majoritate covârșitoare a membrilor Parlamentului European au votat luna trecută în favoarea unei rezoluții care solicită admiterea României și Bulgariei în zona Schengen.

România și Bulgaria se numără printre cele patru state membre ale UE care încă nu fac parte din Zona Schengen, alături de Croația și Cipru, fără a include Marea Britanie și Irlanda care dețin un opt-out privind integrarea în acest spațiu comun.

Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu aici)

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Mircea Hava

Eurodeputatul Mircea Hava, despre estimările Comisiei Europene privind trecerea României la economia verde: Tratate cu neseriozitate, imperativele Pactului Ecologic pot aduce României mai multe necazuri decât lucruri bune

Published

on

© Mircea Hava/ Facebook

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) avertizează că primele estimări ale Comisiei Europene privind peisajul socio-economic românesc în contextul implementării imperativelor Pactului Ecologic European indică presiuni majore asupra stabilității economiei dacă administrațiile centrală, locale și alți actori nu vor veni cu un răspuns unitar care să protejeze locurile de muncă, competitivitatea, precum și calitatea factorilor de mediu. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat, fost primar al Municipiului Alba Iulia, atrage atenția asupra anexei care însoțește raportul semestrial de țară al Comisiei Europene, dedicată modului în care este vizionată preliminar de către Executivul European aplicarea Mecanismului pentru o Tranziție Justă în România și principalele sale implicații.

În acest sens, Mircea Hava explică, pentru cei „care au o relație mai slabă cu terminologia instituțională”, că viitorul Pact Ecologic European va „clătina barca cu certitudini, și așa fragile, a economiei românești, pe modelul năzdrăvanului care se dă de trei ori peste cap și transformă o zonă energetică minieră în una a morilor de vânt”. Mai exact, modelul de economie bazat pe decarbonizare, precizează acesta, „tinde să aducă în față, la o primă vedere, mai multe probleme decât beneficii, iar după acest raport al comisiei, și nu doar, România trebuie să fie pregătită cu un răspuns ferm, care schimbă paradigma”. 

„Pactul ecologic trebuie să ne facă câștigători ca țară, în termeni de locuri de muncă, competitivitate, calitatea factorilor de mediu”, subliniază eurodeputatul român.

Mircea Hava oferă exemplul concret din raport legat de  numărul direct de locuri de muncă din doar două județe care sunt profund legate de exploatarea cărbunelui, Hunedoara și Gorj, care este de 18 600, adică 90% din forța de muncă în minerit pe care o mai are România. „Alți 10 000 de oameni depind indirect de această industrie”, punctează acesta.

„Pereche, pe acest drum, la braț cu locurile de muncă, stă și cel mai ridicat nivel al emisiilor de CO2: 90%. Conform Comisiei Europene, harta României mai are cel puțin patru puncte fierbinți, în Dolj, Galați, Prahova și Mureș. Aici, un număr semnificativ de forță de muncă este angajat în industria care folosește sau produce intensiv energia din combustibil fosil, aici își desfășoară activitatea o bună parte din industria grea a țării (produse chimice, ciment de prelucrare a metalelor, îngrășăminte etc.). Aceste județe reprezintă aproximativ 35% din emisiile de CO2 din România, provenite din exploatare și producție. Este foarte important de precizat că emisiile de CO2 ale României reprezintă 114,811.43 mii tone față de 3,977,716.37 mii tone, la nivel UE 27 (cf. Eurostat, date 2017)”,  detaliază eurodeputatul PNL. 

Astfel, Mircea Hava este de părere că „a atinge orbita ambițioasă a reducerilor de CO2, fără studii serioase de impact și fără planuri seriose și durabile care să potențeze resurse curate și viabile economic, te poate trimite fix în epicentrul unui cutremur social care-ți va transforma tradiționalul șut mineresc într-un veritabil șut în prezentul a mii de angajați și familiile acestora”. 

Eurodeputatul mai avertizează că fără a fi pregătiți, fără a ști încotro se îndreaptă acest bazin de forță de muncă, „nu ne rămâne decât să ne conducem compatrioții la aeroporturi și în autogări, pentru a se transforma în angajați ai altor state, dispuse sau nu să-i accepte și să-i pregătească la locul de muncă”. 

„România a mai trecut prin așa zisa reconversie profesională a angajaților din fostele zone miniere sau a vechilor platforme industriale. Iar rezultatul care este? Adevăratul proces de reconversie nu s-a produs în România, ci în țările europene în care ne-am exportat forța de muncă. Am înlocuit reconversia cu migrația. Nu mai trebuie să repetăm aceste gen de experiențe nefericite, total contraproductive pentru economia națională”, subliniază Mircea Hava.

Cu toate acestea, fostul edil al Muncipiului Alba Iulia spune că există și o parte încurajatoare, respectiv faptul că Pactul Ecologic va fi susținut de Mecanismul Pentru o Tranziție Justă și de cei 3 piloni ai săi (Fondul pentru o Tranziție Justă, instrumentele financiare InvestEU și creditele Băncii Europene de Investiții), „care vine și spune că dracul nu e chiar atât de negru și că nici o țară nu rămâne în urmă fără a fi ajutată să atingă „azurul” din economia lipsită de impurități”:

„Aproape 757 de milioane de euro sunt promiși României, pentru măsuri active care să transforme lignitul în mărțișoare handmade și priceperea muncii brute în „meserii albe”, nepoluante. La acești bani adăugăm încă un minim de 1,9 miliarde euro, bani nerambursabili, pe care îi luăm de la programele specifice politicii de coeziune din bugetul pentru perioada 2021 – 2027 și îi mobilizăm în județele deja vizate de Comisia Europeană. Aceștia sunt banii pilonului 1 și vor fi cheltuiți exclusiv pentru proiecte de reconversie profesională, proiecte sociale și proiecte de ecologizare. Comisia Europeană estimează că România mai poate atrage alți 7,4 miliarde din partea Invest EU și BEI, bani pentru companii și autorități publice. Am două observații aici: suma de 757 milioane este modestă pentru viitoarele nevoi ale zonelor vizate, iar bugetul suplimentar preluat de la politica de coeziune are consistența lui și utilitatea lui, dar trebuie alocat unor investiții care generează noi locuri de muncă și competitivitate economică, altfel văduvește alte județe din România de șansa finanțării unor proiecte de impact pentru economia națională sau regională. Am mai spus-o și o repet: România nu își permite să mai risipească banii cetățenilor europeni pe proiecte inutile și fără un impact real. A doua observație privește necesitatea ca România să accelereze procesul de elaborare al Planului Teritorial pentru o Tranziție Justă, o condiționalitate strategică pentru cheltuirea fondurilor alocate prin mecanismul descris mai sus. Planul trebuie să ne spună clar ce facem, cu ce bani, din ce surse, pentru a ne atinge obiectivele de climă, dar mai ales pentru a susține inteligent și profitabil economia românească și locurile de muncă. Acest plan trebuie bazat pe studii serioase de impact, pe analize financiare, discutat de Guvern și consultat cu autoritățile locale, cu companiile direct și indirect vizate, cu sindicatele și societatea civilă”, explică în detaliu Mircea Hava. 

Eurodeputatul precizează că, prin datele pe care le prezintă, nu dorește să alarmeze, însă nu își dorește „ca România să înceapă să pună ușor lacăt cu orice preț pe acest tip de industrie, în lipsa unor studii legitime și înainte de a avea alternative clare de înlocuire sau de compensare pe termen lung”.

„Mie, cel puțin în privința eliminării utilizării gazului metan în industrie, până la găsirea altor resurse verzi și mai ieftine, mi se pare de neconceput. România are rezerve de gaz și trebuie să le folosească pentru locuitorii săi și pentru industria sa! Gazul trebuie să rămână clar o resursă de tranziție! Înainte de a trece la tăieri, închideri, trebuie să construim ceva în loc. Și trebuie să fim cinstiți cu oamenii, cu cei vizați direct! Din păcate, exemplele din trecut îmi arată că nu ținem cont de horoscop atunci când ne grăbim să ne asumăm tot felul de obiective. Am fost campioni la sigilat gropile de gunoi înainte de a avea, funcționale, depozite noi precum cel de la Galda de Jos din județul nostru, și alte zeci în țară. Acest gen de greșeli nu trebuie să le mai repetăm”, spune eurodeputatul. 

În cele din urmă, Mircea Hava mai precizează că postarea sa a fost scrisă „cu speranța că cei care pot face ceva au citit cu ochelarii potriviți si mintea odihnită”, făcând referire la guvernanți, oameni de afaceri, sindicate, primari, ei fiind „cei care pot ne pot anticipa destinul și ne pot feri de hazard, cu condiția să formuleze un răspuns ferm Comisiei Europene”.

„Cu suficiente semne de exclamație acolo unde știm ce vrem, dar și cu semne de întrebare acolo unde trebuie să fim lămuriți. Dacă nu sunt tratate cu seriozitate, imperativele Pactului Ecologic European pot aduce României mai multe necazuri decât lucruri bune. Mă aștept ca toți cei enunțați de mine, sprijiniți de noi, de la Bruxelles, să se sincronizeze cu cât mai puține abateri, într-un demers al responsabilității investite inteligent, pe termen lung, în beneficiul românilor”, încheie eurodeputatul. 


Mircea Hava se află la primul mandat ca membru al Parlamentului European, începând din luna iulie 2019, poziție care i-a permis ocuparea fotoliului de vice-președinte al Delegației pentru Relațiile cu Canada, precum și cel de membru în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională. De asemenea, europarlamentarul român, membru al delegației PNL din grupul PPE, este membru supleant în Comisia pentru Bugete și Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile. 

Anterior poziției de eurodeputat, Mircea Hava a fost primarul Municipiului Alba Iulia, iar sub conducerea sa, administrația a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Astfel, Alba Iulia s-a situat pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România. De asemenea, a coordonat proiectul Alba Iulia Smart City, susținând dezvoltarea infrastructurii inteligente, digitale și a serviciilor publice construite în jurul cetățeanului. În 2018, revista Forbes a apreciat activitatea lui Hava ca primar, situând Alba Iulia între primele 10 orașe ale României, și consacrându-l pe acesta drept unul dintre cei mai performanți edili din România.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) avertizează: Dacă nu va exista un răspuns clar și ferm la nevoile sectorului agricol, în UE va crește populismul și naționalismul!

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, a avertizat că „dacă nu va exista un răspuns clar și ferm la nevoile sectorului agricol, în UE va crește populismul și naționalismul”.

Într-o postare pe Facebook, în care eurodeputatul dă detalii despre vizita sa oficială în Spania, unde s-a întâlnit cu organizațiile cele mai reprezentative de fermieri din regiunea Extremadura și cooperativele agroalimentare, a precizat că  Aceste organizații joacă un rol cheie în dezvoltarea sectorului agricol.

 

„În cadrul vizitei oficiale din Spania, am avut o întâlnire cu organizațiile cele mai reprezentative de fermieri din regiunea Extremadura, și anume: ASAJA Cáceres, APAG Extremadura ASAJA, UPA-UCE Extremadura și cooperativele agroalimentare. Aceste organizații joacă un rol cheie în dezvoltarea sectorului agricol. Prin apartenența la aceste structuri, fermierii obțin cel mai bun preț de pe piață, își pot crea noi capacități de producție, pot atrage mai ușor fondurile europene, având un acces mai crescut la informație, la tehnologiile moderne și o mai mare deschidere spre proiecte de colaborare”, a precizat Daniel Buda.

Cu ocazia reuniunii, Daniel Buda menționează că s-a discutat despre nevoile agriculturii din Extremadura, unde fermierii beneficiază de un sprijin puternic în cadrul PAC în actualul exercițiu financiar.

„Partea cea mai importantă a acestui sprijin, o reprezintă plățile directe din Fondul european de garantare agricolă (FEGA), care, în 2018, s-au ridicat la 510,6 milioane EUR. Acestea includ plățile de bază pentru venit (53,8 % din total), plățile pentru înverzire (28,2 %) și plățile cuplate pentru anumite tipuri de producție considerate sensibile (16,1 %). Plățile sectoriale sprijină, în principal, producția de animale: bovine (45,6 milioane EUR în 2018) și ovine și caprine (28,9 milioane EUR)”, explică eurodeputatul român.

Vicepreședintele Comisiei AGRI a explicat că printre produsele vegetale care beneficiază de un sprijin important se numără tomatele destinate prelucrării (4,2 milioane EUR în 2017) și orezul (2,6 milioane de euro). Astfel, spune acesta, „fondurile alocate acestei regiuni din Politica Agricolă Comună sunt vitale pentru ca fermierii din Extremadura să supraviețuiască pe piață, iar agricultura să cunoască o dezvoltare sigură”.

Daniel Buda consideră că sectorul agricol din UE are nevoie de răspunsuri ferme la provocările cu care se confruntă. În caz contrar, „riscăm ca în UE să crească populismul. În continuare, asociațiile agricole solicită mai multe fonduri europene pentru a putea dezvolta și mai bine regiunea și se opun reducerii resurselor financiare alocate PAC în noul exercițiu financiar!”, atenționează eurodeputatul. 

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Descentralizarea managementului fondurilor europene la nivel regional, calea spre dezvoltarea unei administrații eficiente

Published

on

© Calea Europeană

Eurodeputatul Gheorghe Falcă(PNL, PPE) consideră că descentralizarea managementului fondurilor europene structurale şi de investiţii la nivel regional reprezintă calea spre „normalitate” și dezvoltarea unei administrații eficiente, care lucrează în interesul cetățenilor, potrivit unui editorial publicat de Adevărul

„Normalitatea şi dezvoltarea ar trebui să caracterizeze orice administraţie centrală şi locală care acţionează în interesul cetăţenilor. Iar pentru a exista premisele normalităţii şi dezvoltării administrative ai nevoie, în primul rând, de un cadru legislativ. Aici, în ţară schimbarea cadrului legislativ ne este cu adevărat la îndemână, iar simplificarea şi elasticitatea se impun”, este de părere eurodeputatul PNL. 

În acest sens, precizează Falcă, România îşi stabileşte în aceste zile direcţia de dezvoltare şi merge cu paşi repezi spre adoptarea unei legislaţii „care să permită să ne comportăm aşa cum ar trebui: ca un adevărat stat al Uniunii Europene, beneficiar al condiţiilor optime pentru dezvoltarea oraşelor sale, gata să recupereze anii pierduţi fără un plan bine stabilit”.

Mai precis, Guvernul pregăteşte un act normativ care prevede descentralizarea managementului fondurilor europene structurale şi de investiţii la nivel regional.

Potrivit eurodeputatului român, implementarea acestui act normativ va avea un impact pozitiv însemnat asupra autorităților locale.

„Pe scurt şi pe înţelesul tuturor: un primar sau un preşedinte de Consiliu Judeţean  nu mai trebuie să bată drumul până la Bucureşti pentru aprobarea proiectelor şi a contractelor de finanţare. Deciziile vor putea fi luate, începând cu perioada de programare 2021-2027, la nivelul regiunilor, prin agenţiile de dezvoltare regionale, unde vor funcţiona autorităţile de management”, explică Gheorghe Falcă. 

Amintim că, în cadrul reuniunii consultative privind mecanismul instituțional propus de Ministerul Fondurilor Europene pentru atragerea de finanțări în perioada de programare 2021-2027 și elaborarea strategiilor urbane și regionale, de la jumătatea lui ianuarie, reprezentanții Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), instituție care gestionează actualul Program Operațional Regional (POR), au agreat faptul că descentralizarea este cea mai bună opțiune pentru dezvoltarea regională, așa cum este susținută și de programul de guvernare al PNL. 

Dacă proiectul de lege pregătit de Guvern va fi adoptat, acesta va fi în conformitate cu indicațiile Comisiei Europene care a subliniat că nu va mai aproba un program dedicat intervențiilor la nivel regional similar POR 2014-2020 (implementat la nivel național), supercentralizat și cu o diversitate de sectoare care exced competența MLPDA și nici crearea unui program de anvergura acestuia, care ridică probleme în implementare.

În acest context, reprezentanții Comisiei Europene și-au exprimat încrederea în abilitățile ADR-urilor de a preîntâmpina întârzierile din actuala perioadă de programare în ceea ce privește elaborarea ghidurilor și evaluarea proiectelor.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending