Connect with us

DIASPORA

Eurodeputatul Minodora Cliveti: Cetatenii romani care lucreaza in alt stat membru UE pot cere alocatie europeana pentru copii

Published

on

minodora-cliveti- europarlamentariisd.ro Eurodeputata PSD Minodora Cliveti atrage atentia asupra oportunitatii pentru cetatenii romani care muncesc intr-un alt stat membru UE de a solicita si obtine alocatia europeana pentru copii. Reglementata de Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1408/1971, alocatia europeana a devenit din 2007 un drept al copiilor romani ai caror parinti muncesc legal intr-un alt stat membru.

Pentru a obtine aceasta alocatie cetatenii romani trebuie sa fie salariati sau persoane care desfasoara activitati independente, aflate in somaj ca urmare a unei activitati salariale sau independente desfasurate in alt stat membru decat Romania, sa fie titularii de pensii care au copii in ingrijire si, de asemenea, pot beneficia si membrii de familie ai acestor persoane.

Este important ca unul (cel putin) dintre parintii copilului sa lucreze cu forme legale in alt stat membru decat Romania si poate obtine aceasta alocatie atat pentru copilul sau care traieste in alt stat membru, cat si pentru copilul sau copiii sai care traiesc in Romania. Procedura consta in completarea formularului E 411 — cererea de informatii privind dreptul la prestatiile familiale in statul de resedinta al familiei si a formularului E 401 — atestat privind componenta familiei in vederea acordarii prestatiilor familiale.

‘Sfatuiesc pe toti romanii care muncesc in UE sa completeze formularul E 411 si sa-l depuna fie la autoritatea romana — Agentia Nationala (judeteana) pentru plati si inspectie sociala, fie la autoritatea analoga din statul gazda. Sursele de informatii cele mai directe, daca apar probleme, sunt primaria din localitatea de resedinta a cetateanului roman sau angajatorul acestuia. Este indicat ca documentele depuse la locul de resedinta sa fie trimise in copie si la Agentia Nationala pentru plati si inspectie sociala in tara, pentru a facilita cooperarea intre autoritatile competente din cele doua state. De asemenea, sugerez cetatenilor romani sa se adreseze consulatelor sau ambasadelor Romaniei in statul de resedinta, care sunt pregatite sa ofere informatiile necesare’, a declarat Minodora Cliveti.

Sursa: Diasporalive

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Eurodeputatul Minodora Cliveti: Cetatenii romani care lucreaza in alt stat membru UE pot cere alocatie europeana pentru copii | Radio GRADO

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

DIASPORA

Raport OCDE: Diaspora românească este a cincea cea mai mare din lume

Published

on

Trei sferturi (75%) din declinul populaţiei României între anii 2000 şi 2018 (de la 22,4 milioane la 19,5 milioane) se datorează emigrării, diaspora românească fiind a cincea cea mai mare din lume, arată Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) într-un nou raport publicat marţi la Paris, citat de Agerpres.

Potrivit documentului de 174 de pagini, intitulat ‘‘Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” (Talent în străinătate: o recenzare a emigranţilor români), în 2015-2016, 3,6 milioane de persoane născute în România (17%) trăiau în ţările OCDE, dintre care 54% erau femei. Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul emigranţilor români a crescut cu 2,3 milioane. Italia, cu aproape o treime din populaţia emigranţilor români (peste 1 milion), a fost ţara gazdă lider, urmată de Germania (680.000) şi Spania (573.000).

În ultimii ani, aproximativ 25% dintre românii care trăiesc în România şi-au exprimat dorinţa de a se stabili definitiv în străinătate dacă ar avea posibilitatea, unul dintre cele mai mari procente înregistrate în regiune. Aproape jumătate dintre persoanele în vârstă de 15-24 de ani din România au declarat că intenţionează să emigreze.

Emigranţii români lucrează în cea mai mare parte în meserii slab calificate, iar dintre cei cu studii superioare, mulţi sunt supracalificaţi, se spune în raport.

Emigranţii români în ţările OCDE au de trei ori mai multe şanse decât cetăţenii ţării în care au emigrat de a lucra în activităţi care implică o muncă necalificată sau semi-calificată şi jumătate au şanse de a lucra în locuri de muncă cu înaltă calificare. Aproape jumătate din românii cu studii superioare care au emigrat în ţările OCDE ocupă locuri de muncă cu nivel scăzut de calificare.

În ceea ce priveşte numărul şi locurile de emigrare, documentul detaliază că emigranţii din România au reprezentat cel de-al şaselea cel mai mare grup de emigranţi în ţările OCDE în 2015-2016 şi cel mai mare grup de emigranţi din regiunea vecină a României.

Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul acestora a crescut cu 2,3 milioane până la 3,4 milioane. Cea mai mare parte a acestei creşteri (1,1 milioane de emigranţi) a avut loc între 2005-2006 şi 2010-2011. Compoziţia demografică a emigranţilor români a evoluat: în timp ce ponderea femeilor a rămas stabilă la 51%, un proces de întinerire poate fi observat în rândul emigranţilor, peste 90% dintre ei având vârstă de muncă.

Ţările europene din OECD au înglobat 90% din totalul emigranţilor români din zona OCDE în 2015-2016, iar 67% au locuit în Italia, Germania sau Spania. Creşterea numărului acestora a fost deosebit de ridicată în Italia, Spania şi Regatul Unit, în mare măsură determinată de emigranţi tineri şi recenţi, deşi creşterea a avut loc în perioade diferite în fiecare ţară.

Majoritatea emigranţilor români nu sunt cetăţeni ai ţării gazdă, iar naturalizările din ţări ale Uniunii Europene, cum ar fi Italia, Germania şi Regatul Unit, au crescut puternic recent, în timp ce au scăzut în Statele Unite şi Ungaria. Numărul celei de-a doua generaţii de emigranţi români în ţări UE se apropie probabil de 630.000 în total, cu o cotă considerabilă sub 15 ani.

Diaspora românească se caracterizează printr-o integrare destul de reuşită în societăţile gazdă, adoptând destul de frecvent limbile şi normele demografice ale ţărilor de destinaţie. Cu toate acestea, emigranţii români încă se confruntă cu o discriminare destul de frecventă, ceea ce poate împiedica integrarea lor cu succes în societăţile gazdă, potrivit raportului OCDE.

Continue Reading

DIASPORA

Raportul MAE după votul din diaspora din 26 mai: Propunem un vot anticipat prelungit pentru românii din străinătate, timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, la alegerile de pe 26 mai, la secţiile din diaspora “au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni” și propune ”schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate”.

“Au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni cu 5 – 6 autocare sau maşini (turism electoral), ceea ce ducea în mod automat la o presiune majoră asupra secţiilor de votare sau influenţau deciziile alegătorilor. În mare parte, aceste grupuri au rămas în zona secţiilor de votare şi după ce au votat şi au creat incidente, până la venirea forţelor de ordine, care au asigurat închiderea secţiei de votare”, se arată într-un extras din raportul MAE obţinut de Agerpres.

În acest context, precizează ministerul, au fost chemaţi la consultări ambasadorii din ţările unde s-au înregistrat dificultăţi în cadrul celor două procese electorale simultane din 26 mai, pentru a fi identificate cauzele şi responsabilităţile fiecăruia, precum şi propunerile de modificare a sistemului de votare în secţiile din afara ţării.

În cadrul legislaţiei actuale, apreciază MAE, “chiar cu mărirea semnificativă a secţiilor de votare, s-a dovedit că Ministerul Afacerilor Externe şi-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate – locaţii, resurse umane şi resurse financiare”.

În aceste condiţii, avem în vedere propuneri pentru schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate. Este vorba de o propunere de vot anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral). Aceasta ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze procesul de votare în străinătate. Alte modalităţi, cum ar fi votul electronic sau prin corespondenţă, pot crea şi alte probleme întrucât este nevoie de înscrierea prealabilă a fiecărui cetăţean (cu indicarea adresei de domiciliu/reşedinţă) pentru a-şi putea exercita dreptul de vot“, se precizează în documentul ministerului.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

Published

on

Cetățenii români din străinătate au format cozi la secțiile de votare din diaspora încă de la prima oră a deschiderii urnelor pentru a vota la alegerile pentru Parlamentul European, dar și pentru referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis.

La secțiile de votare din Munchen și Stuttgart, oamenii s-au adunat dinainte de ora 7 dimineața ca să voteze la alegerile europarlamentare și la referendumul pentru justiție, informează Digi24, precizând că la Munchen, la ora 7:00, erau deja aproximativ 200 de români în fața consulatului României. De asemenea, la Stuttgart, s-au strâns aproximativ 2000 de oameni, la cozi.

Pentru cele două scrutine de duminică au fost organizate 441 de secţii de votare în străinătate pentru românii din diaspora.

Lista completă a secțiilor de votare din străinătate este disponibilă aici.

Potrivit Agerpres, peste 32.000 de români din diaspora au votat până la ora 10.00 ora României, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul naţional convocat de preşedintele României, citând datele actualizate în timp real de Biroul Electoral Central.

În străinătate, votul s-a deschis în Noua Zeelandă sâmbătă la ora 22.00 ora României, iar duminică la ora 10.00 ora României procesul electoral este în desfăşurare în zeci de ţări.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending