Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), fost primar al orașului Alba Iulia timp de 25 de ani (1991-1992, 1992-2019), a declarat într-o intervenție televizată că România se poate transforma în următorul deceniu cu ajutorul investițiilor din bani europeni, astfel încât la nivel local să existe mult mai multe exemple de dezvoltare decât cele consacrate, precum Alba Iulia, Oradea sau Cluj-Napoca.

„Știu că amintirile sunt aproape întotdeauna subiective, dar orice aș face, oriunde aș fi, nu pot vorbi altfel, decât cu mândrie, despre Cealaltă Capitală. Și nu pentru că Alba Iulia e primul oraș în indexul municipiilor ci, pentru că, pur și simplu, rămânem printre primele orașe în care banii europeni au fost investiți, nu doar cheltuiți. Dacă trecem peste evocări, aș vrea să cred că în următorii 10 ani, de pe urma miliardelor de euro pe care-i putem lua, în România, se va vorbi mai mult decât despre cele câteva exemple ca Alba Iulia, Oradea, Cluj-Napoca sau Ciugud. Sper ca administrațiile din România, care s-au temut și au făcut prea puțin până acum stând pe lângă mal, să treacă de la pescuitul de copcă, la năvod”, a declarat eurodeputatul Mircea Hava.

Amintim că sub conducerea sa, administrația din Alba Iulia a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Astfel, orașul s-a situat pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România. De asemenea, a coordonat proiectul Alba Iulia Smart City, susținând dezvoltarea infrastructurii inteligente, digitale și a serviciilor publice construite în jurul cetățeanului. În 2018, revista Forbes a apreciat activitatea lui Hava ca primar, situând Alba Iulia între primele 10 orașe ale României.

De asemenea, în următorii ani, România are șansa istorică de a se reforma și de a se moderniza cu ajutorul celor aproximativ 80 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, bani proveniți din bugetului multianual 2021-2027 și din Fondul de redresare Next Generation EU, care se consolidează în jurul unui instrument de finanțare pentru investiții și reforme post-pandemie, Mecanismul de Redresare și Reziliență. 

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021. Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Planul Național de Redresare și Reziliență pregătit de România pentru a fi negociat cu Comisia Europeană a fost prezentat la 19 martie. Reformele și investițiile sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai Mecanismului de Redresare și Reziliență așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene.

PNRR cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

Europarlamentarul Micrea Hava (PNL, PPE) a participat în cadrul unei întâlniri de lucru cu premierul României, Florin Cîțu, președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, și cu reprezentanții administrației publice locale din Alba, privind rolul PNRR în dezvoltarea localităților.

Au fost discuții aplicate, pe oportunitățile și soluțiile concrete pe care le oferă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) administrației locale: „Banii europeni puși la dispoziție prin PNRR sunt șansa fără precedent pentru dezvoltarea comunităților locale din România. Trebuie să profităm din plin de această șansă, iar prim-ministrul Florin Cîțu a explicat, astăzi, care e strategia care ne va asigura eficiența și maximizarea rezultatelor”, potrivit consilierului de stat Alin Ignat.

Din cele 750 miliarde de euro destinate „Next Generation EU”, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR în vederea finanțării planurilor de redresare și reziliență pe care le elaborează statele membre UE.

Bugetul MRR este constituit din: A. granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro și B. împrumuturi de până la 360 miliarde euro.

În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) susține descentralizarea fondurilor și a proiectelor de mediu într-un raport al PE privind rolul politicii de coeziune și al strategiilor regionale de mediu în combaterea schimbărilor climatice.

„Azi, am avut ocazia să întăresc importanța amendamentelor mele și ale colegilor din PPE la raportul al cărui titular este dl. Tonino Picula, din Croația, reprezentând Grupul S & D. Documentul subliniază rolul politicii de coeziune și al strategiilor regionale de mediu în combaterea schimbărilor climatice. (…) În cele peste 20 de amendamente ce reprezintă contribuția mea la acest raport am echivalat reușita acestui pariu al omenirii cu obligația ca proiectele de mediu și fondurile să se descentralizez radical, să fie administrate cu justețea celor care știu cu ce se confruntă. Mă refer la autoritățile locale și la cele de mediu. E un mod de lucru în care nu trebuie să ne ghidăm după ce se vede din avion, ci după problemele pe care le știe și le trăiește fiecare. Pentru că de aici se construiesc strategiile și se fac investițiile reale”, precizează eurodeputatul român.

Vorbind din perspectiva omului de administrație „care a urmărit, întotdeauna, ca rezultatele să fie validate de timp”, Mircea Hava spune că avem nevoie în aceste proiecte, dedicate mediului și schimbărilor climatice, de locuri de muncă stabile și de durată, prin care să se susțină strategiile de mediu.

Un alt punct asupra căruia a insistat eurodeputatul, este posibilitatea de monitorizare a progreselor, de către Comisie, unitar, fiind susținătorul unor standarde comune pentru guverne și autorități locale.  De asemenea, Mircea Hava susține că structura politicii de coeziune trebuie să pledeze pentru o legătură fermă și de durată, foarte importantă, cu alte politicii ce au scopul de a combate schimbările climatice și atingerea doritei neutralități climatice, până cel târziu în 2050.

„Dezastrele și fenomenele climatice din ultimii ani au un declanșator comun: noi toți! Suntem cei care au făcut rău și singurii care pot face bine. În al 12 lea ceas, e nevoie de proiecte de mediu care să fie aplicate, ca un pansament, peste fiecare rană produsă prin poluare. Într-o realitate cu o singură alternativă, suntem obligați să acționăm local și să ne salvăm global. Pentru ca Europa să reușească să devină un exemplu în apărarea climei are nevoie de rigoare, metode, instrumente la toate nivelurile, în toate statele membre și în relația dintre acestea”, încheie eurodeputatul.