Grupul PPE din Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene urgentarea implementării măsurilor de protecție a statului de drept și a valorilor europene în fiecare dintre țările membre, în urma deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene, a precizat eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) într-un mesaj publicat pe Facebook.

”Pentru România, acest lucru trebuie <<tradus>> ca un avertisment mai ales că, de-a lungul ultimilor ani, am asistat la mai multe derapaje în acest sens. Și, așa cum știți, o bună parte dintre ele au fost sesizate de către cetățeni, diferite organizații, formațiuni politice șamd, unele ajungând chiar în atenția diferitelor foruri internaționale”, a explicat Hava.

Acesta a detaliat că ”un stat care funcționează cu judecată strâmbă, cu drepturi încălcate, cu sincope, e un ucigaș tăcut al democrației și libertății cetățeanului.”

”Știu, pentru mulți expresia „stat de drept” nu-ți plătește facturile și pare o vorbă goală. Unii o folosesc doar pentru că sună bine, alții o detestă pentru că ne-ar fi „băgată pe gât” de către Europa. Nu e deloc așa. Un stat care funcționează cu judecată strâmbă, cu drepturi încălcate, cu sincope, e un ucigaș tăcut al democrației și libertății cetățeanului. Românii s-au obișnuit să apeleze „tastele” rapide, de urgență, ale statului de drept, doar atunci când li se întâmplă lor ceva, nu vecinului. Atunci când se simt lezați, în justiție, în lupta cu diferite instutuții ale statului șamd. Totuși, într-o Europă a anului 2022, a înțelege profund și a dori un stat de drept, e o datorie personală care, om cu om, devine una colectivă, națională. Și trebuie să ne devină prioritate și obișnuință: la fel cum ne păzim sănătatea. Altfel, un stat slab, măcinat de nedrept în loc de drept, ne aruncă, român cu român și laolaltă ca țară, la periferia țărilor democratice la care, de-atâtea ori, privim cu-atâta jind”, a menționat eurodeputatul.

Mircea Hava a mai spus că ”avem datoria de a respecta valori și principii fundamentale, plecând de la independența justiției și a presei, până la respectarea libertăților fundamentale ale cetățeanului.”

”PPE susține fără rezerve aplicarea măsurilor de protecție a statului de drept la nivelul UE și consideră că fondurile europene trebuie să fie condiționate de aceste principii, care asigură o implementare corectă și eficientă a proiectelor la nivelul fiecărui stat membru, inclusiv a României. Atenționez guvernul și politicienii de la București să nu treacă cu vederea aceste măsuri”, a conchis europarlamentarul.

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) militează pentru calea diplomatică în vederea soluționării tensiunilor dintre Occident și Rusia privind Ucraina, considerând că ”suntem departe de vremurile în care chestiunile se rezolvau prin încordatul mușchilor și arătatul tancurilor”.

”Suntem în NATO și UE, asta înseamnă solidaritate. Ceea ce cred că ar trebui făcut: mai multe discuții. Cred că suntem departe de vremurile în care se rezolvau foarte multe chestiuni prin încordatul mușchilor și arătatul tancurilor”, a menționat Hava în cadrul unei intervenții la Digi24.

Acesta și-a arătat dezamăgirea față de faptul că ”din păcate, parte din Europa, este legată foarte mult de gazul rusesc.”

”Trebuie să discutăm și acea solidaritate de care vorbesc trebuie să fie în Europa. Din păcate, parte din Europa, este legată foarte mult de gazul rusesc. Acesta poate să fie marele război. Nu cred că va fi război așa cum vedem în filme. Însă acel război, prin închiderea unui robinet, poate să fie făcut”, a completat eurodeputatul, aluzie la faptul că energia a devenit o armă politică pe care Rusia o folosește pentru a-și atinge obiectivele naționale.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat miercuri un plan de măsuri care prevede pregătirea României pentru orice scenariu în contextul crizei de securitate dintre Ucraina și Rusia.

De asemenea, membrii săi au decis continuarea demersurilor pentru creșterea prezenței NATO și a SUA pe teritoriul țării noastre.

”Actuala criză dovedește o dată în plus ceea ce am spus constant la nivel aliat încă de la începutul primului meu mandat: consolidarea prezenței Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate”, a precizat președintele Klaus Iohannis la finalul reuniunii CSAT.

Alarma a sunat în Cancelariile occidentale după ce Rusia a comasat aproximativ 127.000 de soldați la granița cu Ucraina, potrivit serviciilor secrete ucrainene, și a desfășurat o forță considerabilă în Belarus pentru ceea ce Moscova și Minsk spun că vor fi exerciții militare rapide.

Statele Unite și NATO se tem că acumularea militară s-ar putea traduce prin pregătiri pentru o potențială invazie, lucru pe care Moscova îl neagă.

]n acest context, președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă. 

În plus, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu. 

În egală măsură, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Desfășurarea acestor nave de război și avioane în estul Europei au drept obiectiv descurajarea, nicidecum unul ofensiv, conform explicațiilor ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles.

De asemenea, Spania și Țările de Jos și-au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria care, alături de România și celelate state  care au aderat la NATO după 1997, sunt vizate de garanțiile de securitate pe care Moscova le cere Occidentului, și anume ca Alianța să nu se mai extindă către Est şi să își retragă trupele şi a echipamentelor militare desfăşurate în aceste țări, o aluzie explicită la scutul de la Deveselu,  temă discutată de ambasadorul României la Washington cu Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Trebuie specificat că scutul de la Deveselu este pur defensiv, după cum amintea și secretarul general adjunct al NATO. 

România a reacționat promt la solicitările Rusiei și le-a calificat drept inadminisibile și lipsite de orice fundament. Părerea este împărtășită și de Alianța Nord-Atlantică care, prin vocea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și purtătorului de cuvânt, Oana Lungescu, a exclus orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

În egală măsură, și preşedintele bulgar Rumen Radev a descris insistenţa Moscovei cu privire la o retragere a trupelor NATO din Bulgaria drept ”inacceptabilă şi fără sens”. ”Ţara noastră nu acceptă cereri tranşante din partea nimănui”, a subliniat Radev.

La aproape un an de la începutul campaniei de vaccinare în Uniunea Europeană, europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE) reietează importanța efortului depus la nivel european pentru ca toți cetățenii să aibă acces echitabil la vaccinurile aprobate de EMA.

„Nu cred că există exemplu mai bun de funcționare a Uniunii decât această campanie de vaccinare. Fără investițiile făcute la nivel european, fără contractele semnate din timp cu furnizorii, fără acțiunea concertată a instituțiilor și organismelor Uniunii, n-am fi fost astăzi aici, în situația în care oricine dorește să se vaccineze o poate face imediat. Fără planul de acțiune pus în practică la nivelul întregii Uniuni, n-am fi fost printre primii cetățeni cu acces la vaccin”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, a fost exclus din start riscul ca statele dezvoltate să aibă prioritate la achiziția vaccinurilor, prin garantarea unui mecanism comun de cumpărare și distribuție: „Adică, exact cum era normal să se întâmple, pentru întreaga Uniune. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar fi însemnat pentru România lipsa acestui plan și mod de acțiune ori cum am fi reușit să avem acces la vaccin, și la ce costuri, în condițiile în care am fi fost în competiție cu celelalte state membre pentru a-l achiziționa.”

„Alături de colegii din grupul PPE am susținut și susținem în continuare acest mod de acțiune, care s-a dovedit a fi un succes, iar acel prag, de 70% la nivelul Uniunii, este o țintă pe care o vom atinge cât mai curând. Și asta în ciuda faptului că încă există destui cetățeni sceptici”, a mai adăugat acesta.

Mircea Hava a subliniat că virusul nu este singurul inamic în lupta cu pandemia: „Suntem pe drumul cel bun și am câștigat deja multe bătălii din războiul cu pandemia. Avem însă de dus și alte lupte, pe lângă cea pentru accesul la vaccin. Trebuie să luptăm cu dezinformarea, cu conspirațiile care circulă în diversele medii de comunicare. Pot înțelege că unii oameni își pun întrebări ori au rețineri când vine vorba de vaccin, și tocmai de aceea în îndrum să asculte sfatul specialiștilor și al comunității științifice. Nu pot însă accepta că trebuie să tolerăm dezinformarea intenționată și minciuna menită să discrediteze și să șubrezească încrederea cetățenilor în Uniune și structurile sale.”

„Vă spun cu toată convingerea: vaccinul funcționează, planul la nivelul UE funcționează! Avem mai multe tipuri de vaccin aprobate și avem securizate, prin intermediul contractelor semnate la nivel de Uniune, peste 2,3 miliarde de doze de vaccin. Strategia europeană privind vaccinarea e un succes și, totodată, dovada irefutabilă că UE funcționează, o dovadă pe care nici cel mai radical eurosceptic nu o poate contesta”, a conchis acesta.