Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava consideră că ”statele europene au datoria să vegheze” la respectarea drepturilor lucrătorilor sezonieri, la fel ca și pentru cetățenii lor: Nu este nici moral, nici legal să trăim într-o Europa unde oamenii sunt tratați cu dublă măsură

Published

on

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) a dat asigurări că va sancționa, ”prin toate mijloacele pe care le am la dispoziție, orice încălcare a deminității și drepturilor celor care lucrează în afara României”.

Trebuie însă înțeles și asumat următorul lucru: că înainte de a fi muncitori români, bulgari, polonezi, francezi sau germani, suntem cetățeni europeni, parte a aceleiași mari familii. Că suntem egali în drepturi și obligații și că statele europene au datoria să vegheze la respectarea acestor drepturi, la fel ca și pentru cetățenii lor”, a menționat europarlamentarul român, într-un mesaj pe Facebook, făcând trimitere la situația lucrătorilor sezonieri.

”Aproximativ 1 milion de muncitori! Europa de Vest are nevoie urgent de acești oameni dispuși să lucreze, să-și pună cât mai puține întrebări, să-și abandoneze familia și rostul din sat pentru un colț îndepărtat din vreun land german sau vie franțuzească. Italia, Spania, Anglia, Germania, Franța sunt destinațiile speranței pentru cei obișnuiți cu culoarea pământului și care îngroașă rândurile celor care hrănesc Europa. În afara muncitorilor care-și storc ființa în câmp pentru a supraviețui, alte câteva zeci de mii de oameni lucrează în domenii esențiale, chiar critice, precum sănătate, cercetare, aprovizionare, industrie alimentară, comunicații etc. Românii au contribuit, din plin, în ultimii zeci de ani, la dezvoltarea economică a acestor țări occidentale, în care a ales să muncească și, în foarte multe cazuri, să se stabilească”, a mai spus acesta.

Acesta a completat că situația actuală a demonstrat din plin că Europa de Est rămâne o oportunitate ce nu poate fi contestată, sub nici un chip, deoarece s-a văzut că sectoare importante ale statelor dezvoltate suferă fără această resursă umană.

”Cu toate acestea, în ultimul timp, mai ales în actualul context al mobilității reduse și a altor efecte ale pandemiei Covid 19, opinia publică a cunoscut multe exemple în care angajatorii le datorau muncitorilor mult mai mult decât salariul, respectul față de sănătate și condițiile de muncă. Au fost situații în care ai noștri au stat pe muchia dintre viață și moarte, prinși între cinismul profitului și neputința autorităților de a da soluții clare în privința drepturilor lor”, a explicat Mircea Hava.

”Nu este nici moral și nici legal, dacă vreți, să trăim într-o Europă unde oamenii sunt discriminați ori tratați cu dubla măsură, doar în baza unui criteriu geografic. Astăzi, singurul criteriu asupra căruia cei care lucrează pot avea un minim control este prețul muncii lor. Ne-am obișnuit să ne concentrăm pe ce putem face pentru diverse sectoare, pentru fermieri, pentru agricultură, cu minusuri mari în a-i proteja pe cei ce pot ajunge să fie chiar exploatați. E momentul să ne asigurăm, mai mult ca oricând, că România înseamnă și Europa și că Europa înseamnă și România. Orice altă abordare nu este decât un non-sens care răstoarnă principiile solidarității statuate ferm în sânul marii familii a Uniunii Europene”, a precizat europarlamentarul român.

Mircea Hava a amintit că România, prin vocea ministrului muncii Violeta Alexandru, s-a adresat comisarului european pentru Muncă și Protecție Socială, Nicolas Schmit, dar și altor mecanisme ale Uniunii Europene, inclusiv Președinției croate la Consiliul Uniunii Europene, în vederea aplicării legislației în vigoare care să apere și să garanteze nediscriminatoriu drepturile muncitorilor români din statele membre.

De asemenea, potrivit lui Hava, și europarlamentarii PPE au solicitat Autorității Europene a Muncii un schimb de opinii care pot îmbunătății calitatea vieții pentru muncitorii transfrontalieri. ”S-au solicitat inclusiv inspecții comune care să confirme modul în care aceste categorii profesionale vulnerabile sunt asimilate, dar și adecvarea cadrului juridic european pentru protecția socială a lucrătorilor sezonieri”, a mai spus eurodeputatul român.

Comisia Europeană a adresat, la rândul său, statelor membre un set de propuneri ce include schimbul de informații cu privire la diferitele lor necesități, de exemplu prin intermediul canalelor stabilite ale Comitetului tehnic privind libera circulație a lucrătorilor.

”Lucrătorii sezonieri din agricultură care îndeplinesc funcții critice de recoltare, de plantare sau de îngrijire trebuie să fie tratați egal. Totodată, statele membre trebuie să le permită acestor lucrători să treacă în continuare frontierele pentru a lucra, în cazul în care munca în sectorul în cauză este încă permisă în statul membru gazdă. Statele membre trebuie, de asemenea, să comunice angajatorilor necesitatea de a asigura o protecție adecvată a sănătății și a siguranței”, a completat Hava.

Problema lucrătorilor transfrontalieri, inclusiv români, va fi abordată și de Parlamentul European care, prin Comisia pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) va discuta posibile încălcări ale legislației UE privind timpul de muncă, sănătatea și siguranța acestor muncitori.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), în calitate de președinte al Comisiei pentru cercetare și industrie (ITRE) din Parlamentul European, a participat în cadrul evenimentului ”Asistenții Medicali și Moașele în Avagarda Schimbării” unde a atras atenția că România nu trebuie să rateze oportunitatea unică de reformă a sistemului de sănătate prin fondurile europene destinate special sectorului sănătății.

„Sistemul de sănătate din România a văzut progrese semnificative în ultimii ani și trebuie să recunoaștem cu toții. Pe de altă parte însă, dacă ne comparăm cu media europeană sau chiar cu țări din centrul și estul Europei, sunt încă multe lucruri pe care trebuie să le îmbunătățim pentru a ajunge la un standard satisfăcător. Ceea ce va fi diferit în anii următori față de toți acești ani care au trecut după 1989, este că avem o oportunitate unică a unor fonduri europene dedicate special sănătății, și aici sub coordonare și implicarea președintelui României, cu sprijinul tuturor forțelor politice și a profesioniștilor din sănătate, se conturează câteva oportunități importante pe care nu trebuie să le ratăm sub nicio formă în anii următori”, a transmis Cristian Bușoi în discursul său.


În cadrul intervenției, deputatul european a făcut referire la mai multe instrumente finanicare, cu ajutorul cărora autoritățile române pot schimb fața sistemului de sănătate din România.

Avem în Planul Național de Redresare și Reziliență o sumă importantă rezervată sănătății. Urmează în luna mai negocieri cu CE, dar vorbim de investiții de 3 miliarde de euro, care astăzi este suma propusă pentru domeniul sănătății”, a menționat europarlamentarul liberal.

Reamintim că Pilonul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență se referă la „Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro), dar doar 3,7 miliarde revin direct sănătății.

„Se pregătește un Program operațional special destinat sănătății, pentru prima dată în istoria României de când am aderat la Uniunea Europeană, suma pe care o propune este de 4,7 miliarde de euro, dacă vom fi capabili să atragem acești bani, vor aduce investiții importante și vor reuși să genereze un act medical de calitate și o satisfacție a personalului medical și a pacientului”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, POS vine cu o nouă abordare, este inovativ, multifond, banii fiind alocați atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și din Fondul Social European (FSE+), spre deosebire de cele două perioade de programare anterioare, când a fost nevoie ca beneficiarii să aplice cu mai multe proiecte pentru a-l putea realiza pe cel final. Bugetul total de 4,068 miliarde euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat în mai multe direcții.

Referitor la programul european emblematic în materie de sănătate, Cristian Bușoi a precizat că programul EU4Health va aduce dincolo de pregătirea sistemelor de sănătate din Europa penru viitoarele crize sanitare, alte măsuri importante: interconectarea dosarelor electronice ale pacienților, un program de date agregate la nivel european, crearea unei rezerve sanitare sau personal medical de intervenție în caz de criză sanitară.

Acești bani importanți nu vor rezolva toate probleme, dar vor face o diferență considerabilă și vor reprezenta o oportunitate unică de care trebuie să profităm”, a conchis acesta în intervenția sa.

Citiți și analiza Calea Europeană: 10 priorități europene pentru noul Ministru al Sănătății

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) i-a adesat o întrebare comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, prin intermediul căreia i-a solicitat acestuia să-i comunice instrumentele de care dispune Comisia Europeană în vederea combaterii sărăciei extreme din Uniunea Europeană.

Oficialul Executivului european i-a transmis astfel europarlamentarului român că ”obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este, printre altele, de a promova coeziune socială a Uniunii Europene prin sprijinirea statelor membre să iasă mai puternice din criza actuală și să asigure reziliența socială”.

”Înainte de declanșarea crizei provocate de pandemia de COVID-19, sărăcia era în continuă scădere în UE, cunoscând un declin important al ratei deprivării materiale severe. Pandemia de COVID-19 riscă să inverseze aceste progrese, deși simulările arată că creșterea poate fi limitată la măsurile adoptate. Acestea includ cele 100 de miliarde EUR din noul instrument SURE (Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) și mobilizarea fondurilor UE existente prin intermediul pachetelor CRII și CRII+”, a explicat Schmit în răspunsul furnizat în urma interpelării depuse de Daniel Buda.

Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale a subliniat că ”strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă a evidențiat faptul că echitatea rămâne unul dintre cele patru principii care ghidează redresarea”.

”Obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este, printre altele, de a promova coeziunea socială a Uniunii prin sprijinirea statelor membre să iasă mai puternice din criza actuală și să asigure reziliența socială. Planurile naționale de redresare sunt menite să atenueze impactul social și economic al crizei. Aceste resurse se vor adăuga fondurilor politicii de coeziune. Mai mult, REACT-EU asigură resurse suplimentare pentru politica de coeziune și programul pentru persoanele cele mai defavorizate în 2021 și 2022. Fondul social european Plus (FSE+), dedicat ocupării forței de muncă, educației și politicilor sociale prevede că statele membre alocă cel puțin 25 % din resursele lor provenind din FSE + incluziunilor sociale, inclusiv 5 % pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și 3 % suplimentar pentru persoanele cele mai defavorizate”, i-a transmis Nicolas Schmit europarlamentarului român. 

Interprelarea lui Daniel Buda apare în contextul în care Banca Mondială semnalează că această criză sanitară provocată de COVID-19 ar putea arunca în sărăcie extremă până la 100 de milioane de persoane și vor trăi cu mai puțin de 2 dolari pe zi ca urmare a efectelor economice provocate de COVID-19.

Mecanismul de redresare și reziliență reprezintă elementul central al Instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde de euro disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală

România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență prin Planul Național de Redresare și Rezilientă care este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de partenerii sociali pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument, a transmis că România a fost lăudată pentru consultările publice organizate în vederea elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce a reieșit că alte 13 state membre nu au dialogat cu partenerii sociali.

Dragoș Pîslaru a transmis acest mesaj în contextul în care mai sunt două săptămâni până când statele membre ale UE trebuie să trimită Comisiei Europene planurile naționale de redresare și reziliență, adică acele documente strategice care le vor oferi acces la 672,5 miliarde de euro pentru reforme și investiții. De asemenea, Parlamentul European va primi de la Comisie planurile de îndată ce vor fi disponibile.

Mai sunt două săptămâni până când statele membre ale UE trebuie să trimită Comisiei Europene planurile naționale de…

Posted by Dragoș Pîslaru on Monday, 19 April 2021

 

Fac parte din grupul Parlamentului European de monitorizare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, una dintre victoriile obținute în negocierile cu Consiliul UE și cu Comisia Europeană. M-am interesat în ultimele luni și cu precădere în această săptămână de stadiul de redactare al planurilor. Am vorbit cu zeci de organizații de tineret, cu autorități locale și regionale, parteneri sociali, cu companii. Iar zilele trecute am vorbit cu 40 de organizații și forumuri naționale de tineret. Și mi-a părut rău să văd că nu își văd viitorul atât de luminos pe cât noi l-am imaginat pentru ei în acest mecanism. De ce? Fiindcă guvernele multor state membre nu au invitat absolut deloc la dialog organizațiile de tineret pe durata elaborării planurilor naționale, în ciuda faptului că Parlamentul European a insistat pe faptul că un plan național nu poate niciodată să fie coerent dacă nu există transparență și consultare cu cetățenii, cu organizațiile societății civile, cu autorități locale și regionale. În acest moment am informații că 13 state membre nu au ținut cont de Articolul 18 al Mecanismului de Redresare și Reziliență, care prevede că acestea trebuie să trimită Comisiei Europene un rezumat al consultărilor realizate cu parteneri sociali, organizații ale societății civile, în special organizații de tineret. Ce vor trimite, o foaie goală? România a fost lăudată. 12 dezbateri publice cu 3900 de participanți care au dat naștere la 1700 de propuneri de reforme și investiții. Și m-am bucurat că putem da un exemplu că se poate, că scuzele de lipsă de timp și de resurse nu pot exista atunci când vorbim de măsuri cu impact crucial asupra societății”, a explicat eurodeputatul Renew Europe. 

Dragoș Pîslaru a mai spus că, alături de Dacian Cioloş, Luis Garicano și Valérie Hayer, a înaintat o scrisoare către vicepreședintele Executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis și către Comisarul pe Economie Paolo Gentiloni în care le-au prezentat ceea ce au aflat și le-au adresat trei întrebări cu privire la acțiunile întreprinse de Comisia Europeană pentru a se asigura că statele membre consultă actorii naționali; consecințele pentru țările care nu au făcut acest lucru; și la modul în care Comisia Europeană poate asigura PE că societatea civilă și autoritățile locale vor fi implicate cu adevărat în implementarea planurilor. 

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene,weekendul trecut, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Citiți și Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, întâlniri cu „multe ore de discuții” cu echipele tehnice ale Comisiei Europene: Suntem pe drumul cel bun

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi40 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Daniel Buda1 hour ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de partenerii sociali pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO1 hour ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.2 hours ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA2 hours ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Dacian Cioloș17 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA17 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE19 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending