Unirea de la 1859 a fost primul pas spre făurirea României întregi, iar astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării, a fost mesajul transmis de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române.

”Unirea de la 1859 a fost primul pas spre făurirea României întregi. Astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării. Unirea rămâne un ideal, pentru care avem obligația să milităm continuu și în care nu avem dreptul să nu credem. România nu este astăzi întreagă. Basarabia ne-a fost furată și este firesc să revină acasă. Acesta este adevărul istoric. În fiecare an, ne prindem în Hora Unirii în amintirea acelor vremuri de glorie. Este timpul să le retrăim prin refacerea României adevărate”, a precizat europarlamentarul.

La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn şi al Ţării Româneşti, după ce la 5/17 ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei, realizându-se astfel unirea celor două Principate Române sub conducerea unui singur domnitor. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român, informează Agerpres.

Senatul României a adoptat, la 2 iunie 2014, proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională. La 3 decembrie, Camera Deputaţilor adopta Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, potrivit căreia autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a insistat la reuniunea miniștrilor energiei din UE, pentru o mai bună coordonare la nivel european, mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură și măsuri hotărâte pentru a evita astfel de situații pe viitor.

Acesta a participat la Consiliul informal al miniștrilor energiei și mediului care a avut loc la Paris, la invitația ministrului pentru Tranziție Ecologică din Franța, doamna Barbara Pompili.

La dezbaterile la care a luat parte împreună cu miniștrii energiei din UE, eurodeputatul a reafirmat angajamentul Parlamentului European și al Comisiei ITRE, pe care o conduce, față de Acordul de la Paris, obiectivele ambițioase din Green Deal (Pactul Verde European), Pachetul Fit for 55.  ”Am subliniat dorința și nevoia unei colaborări strânse și eficiente între Consiliul UE și Parlament pentru soluționarea dosarelor legislative extrem de importante pentru viitorul și direcțiile asumate de Europa. Avem nevoie de o voce comună puternică pentru a opri criza prețurilor mari la energie, pentru a implementa cu rezultate bune strategia energetică a UE, dar și strategia pentru hidrogen, combustibilul viitorului”, a subliniat Cristian Bușoi, potrivit unui comunicat de presă.

În cadrul dezbaterii privind prețurile la energie, eurodeputatul a solicitat ”o mai bună coordonare între toate statele membre, solidaritate și măsuri ferme, pe care să le implementăm rapid, care să atenueze impactul asupra oamenilor și companiilor.”

”Crearea unei platforme comune de achiziție a gazelor la nivel european, creșterea capacităților de stocare și rezerva pentru gaze, accelerarea interconectărilor, care să reducă dependența UE față de Rusia, mai ales în contextul geopolitic actual, precum și diversificarea surselor de aprovizionare sunt soluții ce trebuie implementate. Pe termen mediu, investițiile în sursele regenerabile, în primul rând, și în energia nucleară, în acele țări care doresc să facă acest lucru, reprezintă cheia pentru a fi mai puțin vulnerabili în fața avalanșei neașteptate a prețului gazelor”, a conchis Bușoi.

Comisia Europeană urmează să prezinte o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei prin care Uniunea Europeană urmărește să-și diversifice furnizorii.

De asemenea, UE intenţionează să adopte o poziţia dură pentru a pune capăt contractelor pe termen lung de import de gaze naturale, în cadrul tranziţiei sale verzi, ceea ce reprezintă o lovitură pentru principalul său furnizor Rusia.

Pentru diversificarea surselor de energie, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea energiei nucleare pe lista energiilor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

În cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în pofida opoziției Germaniei care respinge această idee, apreciind că energia nucleară nu înseamnă ”enegie verde”.

În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europene, idee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Țara noastră face deja pași în direcția creșterii ponderii energiei nucleare în mixul energetic. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie 2020 care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, cu prilejul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie 2020, la București.

Cele două reactoare 3 și 4 fac obiectul unei Declarații de intenție în domeniul nuclear civil, semnate tot în luna octombrie 2020, de data aceasta de România și Franța. 

În egală măsură, dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile se regăsesc pe lista obiectivelor Memorandumului de înțelegere, stabilit de țara noastră cu Canada, semnat la începutul lunii august 2021, consolidat la 30 noiembrie, în contextul Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), găzduită de capitala Franței. 

Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, cu referire la propunerea președintelui francez Emmanuel Macron ca UE și aliații din NATO să elaboreze o propunere privind arhitectura de securitate europeană, pe care să o înainteze Rusiei.

„Franța a avut o poziție specială față de NATO de la Charles de Gaulle încoace și are în continuare veleități de mare putere și de mare putere militară. Pentru că, dacă principalul actor economic din Uniunea Europeană, Republica Federală Germania nu este neapărat și principalul actor militar, este probabil ca Franța să umple un vid apărut în noile condiții politice în care Regatul Unit a părăsit Uniunea. Probabil că aceasta este explicația pentru care Franța insistă cu tenacitate către constituirea unei armate europene”, a declarat Vlad Nistor. 

Președintele francez Emmanuel Macron a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut o „doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri.

Președintele francez a pledat astfel pentru o ordine europeană bazată pe reguli și principii astfel cum a fost convenită acum trei decenii împreună cu Rusia. De aceea, a promis Macron, Franța va continua cu Germania, în formatul Normandia, să caute un răspuns la conflictul din Ucraina și a lansat ideea unei propuneri comune europene pentru o ordine de securitate, care să fie discutată cu Rusia.

„Ne vom asigura că Europa își va face auzită vocea sa unică și când vine vorba de argumente strategice, de arme convenționale, de transparența activităților militare și de respectarea suveranității tuturor statelor europene, indiferent de istoria lor. În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate”, a punctat președintele Franței.

„Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia”, a conchis Emmanuel Macron un capitol al intervenției sale în care a reliefat și importanța busolei strategice a UE care va fi adoptată în luna martie, cooperarea cu NATO.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 140.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

Cu toate acestea, după aproape două săptămâni de discuții fără rezultat cu Rusia, aliații occidentali mențin o poziție unită asupra sprijinului pentru menținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și pentru deciziile suverane ale statelor de a-și forma propriile alianțe, precum și pentru un răspuns dur la adresa Moscovei dacă această face o nouă incursiune militară în Ucraina. De asemenea, aliații occidentali resping pretențiile Rusiei de a rescrie regulile pe care funcționează întreaga arhitectură de securitate europeană de mai bine de trei decenii.