Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, subliniază nevoia de ca guvernele să adopte ”politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor.”

Eurodeputatul Corina Crețu a atras atenția că ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu îi folosește din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la care se adaugă pierderile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, toate acestea având loc ”în mijlocul celei mai grave crize sanitare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră.”

Fostul comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 a amintit de ”lipsa celor trei spitale regionale (de la Cluj, Iași și Craiova) a căror finanțare am aprobat-o pe parcursul mandatului meu.”

”Acum, mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean. Altfel, neîncrederea în instituții naționale și în Uniunea Europeană va continua să crească, ceea ce e îngrijorător și, pe termen lung, extrem de dăunător”, și-a exprimat îngrijorarea Corina Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României. 

Țara noastră a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie, dispunând de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
• Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
• Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică, iar speranța de viață a europenilor, precum și calitatea vieții lor, sunt strâns legate de capacitate Uniunii Europene de a garanta o revenire a acestui sector, consideră eurodeputatul Mircea Hava ( PNL, PPE).

Astfel, acesta a criticat încăpățânarea liderilor europeni de a răspunde ”rapid la semnale de alarmă declanșate de crize medicale ca cea provocată de COVID-19.”

”Pandemia a scos la suprafață toate slăbiciunile, amânările și ezitările prin care industria farmaceutică din Europa a trecut în ultimele decenii: medicamente pentru care mulți europeni nu au bani, lipsa lor de pe piață, șicanări între producători și regulile mult prea diferite de la țară la țară prin care se stabilesc prețurile,  termenele de la care se pot produce și exporta medicamente al căror patent a expirat etc. Toate astea se întâmplă din spațiul de unde, până în anii ’70, s-au născut cele mai noi și eficiente medicamente într-o industrie ce asigura o bună parte din economia continentului și care, azi, este cu mult în spatele Statelor Unite. În 2020, America de Nord a cumulat o cotă de piață de 49% din totalul vânzărilor de medicamente, față de Europa cu doar 23,9%. La asta se adaugă faptul că, între 2015-2020, 63,7% din medicamentele noi, lansate pe piață, au fost produse în SUA, iar în Europa doar 17% (conform MIDAS – aprilie 2021)”, a exemplificat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

În acest context, Mircea Hava a evocat o serie de ”aspecte enunțate de specialiști” pentru ca Europa ”să atingă poziția de lider în industria farmaceutică, concret, nu doar prin reprize de interese manifestate la nivel de lobby.”

”În primul rând, trebuie sporite și susținute investițiile în acest domeniu, având în vedere forța de munca directă și indirectă pe care o implică. Europa trebuie să redevină lider în privința ingredientelor active folosite în producția medicamentelor finite, dar să și crească capacitatea de producție prin susținerea capacităților existente. La fel de importantă este susținerea Certificatelor de Protecție Suplimentară. Acest lucru ar compensa perioada lungă și costisitoare de la patentarea unui nou medicament sau a unei noi tehnologii medicale, prin permiterea exporturilor. În mod direct, aceste certificate ar aduce peste 25.000 de noi locuri de muncă directe, mai bine de 3 miliarde de euro economie în producție și vânzări nete cu un plus de peste 9 miliarde de euro pentru industria de pe continent”, apreciază europarlamentarul.

Săptămâna aceasta, în Comisia pentru Mediu și Sănătate Publică (ENVI) din Parlamentul European s-au adoptat, într-un raport ce vizează Strategia Farmaceutică pentru Europa, principalele obiective ale Grupului PPE.

Țintele urmărite de popularii europeni au ca scop creșterea accesibilității cetățenilor din UE în ceea ce privește medicamentele, precum și maximizarea investițiilor din domeniul farmaceutic, cu accent pe tratamentele bolilor rare, a celor cronice și a cancerele pediatrice.

Un alt punct important e reprezentat de necesitatea ca producția de medicamente să fie relocată pe teritoriul european, fapt care ar avea un impact notabil, inclusiv din punct de vedere economic.

Nu mai puțin important este sistemul comun de achiziție a medicamentelor, care, în plină criză medicală COVID, s-a dovedit a fi cel mai eficient mod de a livra vaccinurile.