Eurodeputatul Mircea Hava și colegii liberali din Parlamentul European au trimis o solicitare comună către Guvern pentru includerea în Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, privind progamarea fondurilor europene, a teritoriilor Moții, Țara de Piatră, Țara Făgărașului și Țara de Sus, astfel încât acestea să poată beneficia de investiții.

Solicitarea acestora a venit pe fondul analizei „în detaliu” a Acordului de Parteneriat și a programelor operaționale subsecvente, respectiv pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. 

„Am analizat draft-ul împreună cu o echipă de oameni cu care nu mi-a fost niciodată teamă să plec la drum. Tocmai din acest motiv, vreau să fiu înțeles că nu am căutat motive de a da cu piatra, ci de a formula, alături de toți cei implicați, un conținut în total acord cu ceea ce așteaptă țara, dar și luând în calcul legislația. Sunt de părere că practica legilor fără o gestiune corectă a pârghiilor de aplicare e ca și umbrela fără spițe. O ai, dar nu te poți folosi de ea”, spune eurodeputatul PNL. 

Astfel, acesta a constatat că în draftul de acord „sume importante de bani, din instrumentul de investiții teritoriale integrate (ITI), vor fi direcționate doar către Delta Dunării și Valea Jiului”, ceea ce l-a determinat să insiste pe lângă premierul Ludovic Orban, „cu care am avut o discuție edificatoare” pentru clarificarea acestui aspect având la bază Legea 176/2020.

Mircea Hava explică că acest act normativ „dă dreptul mai multor entități să revendice cu bună-credință prezența în Acordul de Parteneriat. Practic, la Art. 7 lit. c) se prevede că Ministerul Fondurilor Europene va aloca Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru și Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară «Moții, Țara de Piatră», Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă şi Integrată în Țara de Sus și Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Microregiunea Țara Făgărașului, sumele necesare pentru asistența tehnică în vederea elaborării strategiei pentru investiții teritoriale integrate (ITI)”. Totuși, subliniază eurodeputatul, „până la această dată, prevederile acestui articol nu au fost puse în aplicare, cu consecințe negative asupra capacității de organizare, planificare și pregătire la timp a utilizării mecanismului ITI de către teritoriile în cauză”. 

Mai mult, spune Mircea Hava, potrivit aceleiași legi, în baza strategiilor elaborate, se vor aloca resurse pentru pregătirea și implementarea de proiecte. „Suma care va fi alocată pentru ITI se va calcula procentual, în raport cu suprafața, numărul de localități şi numărul de locuitori”, lămurește acesta. 

În context, Mircea Hava le atrage atenția „celor mai puțin familiarizați că acest document (Acordul de Parteneriat) are o importanță vitală pentru România, de la coperți, până la cele mai mici detalii”, în sensul în care „corectitudinea și claritatea conținutului vor decide, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, felul în care vor putea fi cheltuite, pentru bunăstarea directă a românilor, în următorii ani, cele aproape 85 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană”. Politicianul liberal mai punctează că „nu e doar șansa noastră de a o scoate la capăt, ci de a recupera dezvoltarea la care visăm de atâția ani”. 

Prin urmare, în lumina discuțiilor avute cu mai mulți primari, cu colegi deputați și europarlamentari, Mircea Hava informează că a înaintat o solicitare, către membrii Guvernului României, miniștrilor și specialiștilor implicați în redactarea acestui document, care prevede în mod explicit includerea teritoriilor și instituțiilor desemnate în Legea 176/2020, în acordul de parteneriat.

„Mesajul a fost transmis împreună cu toți cei nouă colegi europarlamentari ai PNL, tocmai pentru a sprijini și a susține succesul acestui acord. Acest demers colectiv a fost dublat și de inițiativa celor care cunosc realitățile cel mai bine și conduc Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară – ITI – Moții, Țara de Piatră, Țara Făgărașului și Țara de Sus”, precizează eurodeputatul.

Europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE) a transmis miercuri că pentru România a venit momentul revanșei în ce privește dezvoltarea țării prin intermediul banilor europeni, subliniind că Bucureștiul trebuie să înceapă să fructifice sumele alocate în programele licitate direct la Bruxelles precum Mecanismul de Redresare și Reziliență sau Instrumentul SURE

“Dacă se așează la masă, România va trebui să se servească! Nu s-aștepte să se sature ceilalți, până nu mai rămâne nimic”, este îndemnul formulat de Mircea Hava, într-un mesaj detaliat pe pagina sa de Facebook cu privire la acordul dintre Parlamentul European și Consiliul UE privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și instrumentul Next Generation EU.

Potrivit acestuia, scopul oricărui compromis este atins atunci când sunt mulțumiți cât mai mulți, fie că este vorba de cetățenii europeni sau de statele membre.

“După săptămâni de negocieri și trialoguri intense rezultatul din luna iulie, dintre șefii statelor și guvernelor țărilor UE, a fost completat fericit de acordul dintre Parlamentul European și Consiliul European. Parlamentul a obținut încă 16 miliarde de euro, ca parte a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Grupul PPE a adus primele motivații clare, la începutul crizei, în parlament, cu privire la necesitatea unui fond de redresare. Acum, prin această suplimentare, agreată cu statele membre, parlamentul este la un pas de a garanta un tratament democratic de control și acces la viitorul buget, egal pentru toate țările. Iar planul este de a asigura acești bani din noi resurse proprii, din veniturile Uniunii Europene, mai degrabă decât din bugetele naționale”,  scris europarlamentarul român.

Mircea Hava a anunțat, în context, mai mulți piloni importanți, precizând că astfel va fi construit viitorul Europei.

“Vom da tinerilor și viitoarelor generații atenția supremă pe care o merită: programul Erasmus este suplimentat cu 2,2 miliarde de euro, cercetarea primește, în plus, 4 miliarde. Treaba noastră, având în față această perioadă de grele încercări, este să oferim sistemelor medicale mai multă stabilitate. Și aici se vor aloca, suplimentar, 3,4 miliarde de euro, iar 1 miliard de euro vor întări capacitatea de răspuns în cazul unor noi situații de criză. Negocierile sunt munca, dar rezultatul final este adoptarea bugetului. Partea bună este că prin acest acord dintre Parlamentul European și Consiliu avem, acum, măsura capacității de a face asta la timp”, a mai spus el.

Totodată, Hava și-a manifestat speranța că România va lua lucrurile în serios și a precizat că a sosit momentul revanșei pentru România.

“Trecutul nostru, legat de aceste programe care au primit suplimentări, nu a fost tocmai unul lăudabil. Iar asta rezultă din toate analizele. E momentul revanșei, să facem ca lucrurile să fie cu adevărat în favoarea noastră. Ar trebui să trecem acest hop și să începem să fructificăm și banii din programele licitate direct la Bruxelles nu doar cele cu care ne-am obișnuit, pe programele operaționale sau pe cele de dezvoltare rurală și, în curând, pe programe precum Mecanismul de Redresare și Reziliență sau Instrumentul SURE. Când te pui la masă trebuie să știi să te servești, nu s-aștepți până se satură toți. Iar Europa Creativă, Erasmus+, Horizon Europa, Programul European pentru Sănătate sunt șanse reale, pentru care România trebuie să se pregătească printr-o politică de sprijin destinată beneficiarilor: administrații publice, IMM-uri, universități, spitale, instituții de cercetare etc.“, a mai precizat eurodeputatul PNL și PPE.

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns marți la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE.

Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018). Acordul va fi prezentat statelor membre și plenului Parlamentului European spre aprobare împreună cu celelalte elemente ale următorului cadru financiar multianual și ale pachetului de recuperare, inclusiv regimul general de condiționalitate a fondurilor UE de respectarea statului de drept pentru protecția bugetului Uniunii, un acord provizoriu fiind obținut la 5 noiembrie în urma tratativelor dintre președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului.

Parlamentul European arată că, din cele 16 miliarde suplimentare, 15 miliarde de euro vor consolida programele emblematice pentru a proteja cetățenii de pandemia COVID-19 și vor oferi oportunități următoarei generații și vor păstra valorile europene. De asemenea, 1 miliard de euro va spori flexibilitatea pentru a răspunde nevoilor și crizelor viitoare. Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European triplează, printre altele, pachetul pentru EU4Health, asigură echivalentul unui an suplimentar de finanțare pentru Erasmus+ și asigură o consolidare a finanțării pentru cercetare

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) votat ieri raportul legislativ privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, care are o alocare de 672,5 miliarde de euro și este primul și cel mai important pilon al planului de redresare a Uniunii Europene în valoare de 750 de miliarde de euro.

Astfel, documentul a fost adoptat luni cu largă majoritate de Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European, primind 84 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 4 abțineri.

În acest context, europarlamentarul a anunțat că au fost introduse ”câteva compromisuri foarte importante pentru România, susținute cu tărie de către PPE, în ciuda socialiștilor și a unor grupuri de stânga care preferau un tip de solidaritate <<spate în spate>>”.

”Azi (n.r. luni), am dat, poate mai hotărât ca niciodată, unul dintre cele mai importante voturi de când sunt membru în Parlamentul European”, a transmis Hava într-un mesaj pe Facebook, detaliind care sunt beneficiile de care se va bucura țara noastră odată cu aceste modificări.

”În termeni de beneficii, pentru țara noastră, aș începe cu faptul că nu va putea exista nicio tentativă de ciuntire a alocării de 30,5 miliarde de euro, decisă de către Consiliul European. Un alt lucru important este ca primii bani ce vor ajunge la noi sub forma prefinanțărilor să fie în cotă de 20%. Consiliul propusese, inițial, doar 10%. Aceste prefinanțări vor da economiei o dependență mai mică față de împrumuturile făcute de stat. Un alt avantaj obținut este că nu vom mai putea fi judecați și excluși în cazul utilizării unor resurse precum gazul metan. Am privit ca pe o insultă ignorarea unei astfel de realități, în condițiile în care România este posesoarea unui zăcământ important și economiei noastre nu i se poate cere să ignore o astfel de resursă. Nu azi, nu încă”, a menționat Hava.

Așadar, dacă luăm în considerare ”domeniile de intervenție, ajungem la concluzia că Romania va avea șanse reale să iese din anumite zone gri și să intre pe un drum la care doar visam de câteva zeci de ani: climă, digital, economic, social, instituțional și tineret”.

Mircea Hava a ținut să-l felicite în acest context pe europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) din poziția de coraportor al raportului legislativ privind Mecanismul european de Reziliență și Redresare. ”Aș vrea să mai amintesc că unul dintre cei care a completat decisiv și a intervenit în acest raport, cu sufletul la România și mintea trează în negocieri, este, în primul rând, colegul meu Siegfried Mureșan. Țin să-l felicit în mod special, dar și ceilalți contributori merită apreciați”, a precizat eurodeputatul român.

”Dacă perioada următoare va fi prielnică, înseamnă că, la 1 ianuarie 2021, putem să avem un regulament și o direcție clare în privința acestor bani de care avem atâta nevoie. Că vorbim de acest mecanism, de bani pentru agricultură, de instrumentul SURE sau altceva. Acum, actualul și viitorul guvern trebuie să aibă în față o listă de CV-uri pe care să se poată baza. Profesioniști care să dea sens acestei șanse irepetabile pentru România, într-o manieră care să ne scape de ageamism. Pur și simplu, odată cu acești bani, România trebuie să se schimbe în interiorul sistemului, căindu-se pentru greșelile de până acum și luptând să arate că știe și poate să fie campioană”, a conchis Mircea Hava.

Raportul legislativ privind Mecanismul european de Reziliență și Redresare a fost adoptat luni cu largă majoritate de Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European. Raportul a primit 84 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Mecanismul de Reziliență și Redresare are o alocare de 672,5 miliarde de euro și este primul și cel mai important pilon al Planului de Redresare al Uniunii Europene în valoare de 750 de miliarde de euro.

După votul de luni, cei trei coraportori, eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE), europarlamentarul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) și eurodeputatul Eider Gardiazabal Rubial (S&D), vor primi săptămâna aceasta mandatul din partea plenului Parlamentului European pentru a începe negocierile finale pe raportul legislativ cu reprezentanții Consiliului Uniunii Europene.

Obiectivul este ca Parlamentul European și Consiliul să ajungă la un acord cât mai rapid, în următoarele săptămâni, astfel încât mecanismul să poată intra în vigoare fără întârziere, la 1 ianuarie 2021.