Europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE) l-a felicitat pe președintele Klaus Iohannis și echipa de negociatori pentru obținerea celor 80 de miliarde de euro pentru România în urma negocierilor-maraton, desfășurate la Bruxelles pe durata a patru zile, în urma cărora șefii de stat sau de guvern au căzut de acord cu privire la bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 de peste 1.000 de miliarde și asupra planului de relansare economică post-pandemie de 750 de miliarde, format din 390 de miliarde granturi și 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

”Istoria nu se scrie fără diplomație. 5 zile de negocieri mai dure ca oricând mi se par un sacrificiu mic pentru un rezultat uriaș în dreptul României și Europei. Felicitări sincere Președintelui Klaus Johannis și echipei sale de negociatori pentru ceea ce se conturează – și va fi, în mod clar- cel mai mare success diplomatic si economic din istoria modernă”, a precizat eurodeputatul român Mircea Hava într-un mesaj pe Facebook.

Acesta a punctat că, în urma a atâtor zile și nopți de negocieri la ”sânge”, Româna ”va primi un sprijin enorm din partea Uniunii Europene în următorii ani. Vorbim de fonduri europeen mai mari ca oricând, destinate României. În cifre 80 de MILIARDE de EURO care vor schimba total paradigma, fața României și viața noastră”, a explicat fostul primar al municipiului Alba Iulia, care a schimbat fața orașului cu ajutorul fondurilor europene, absorbind peste 300 de milioane de euro din banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană. 

Din punctul acestuia de vedere, este nevoie acum de o ”echipă serioasă, formată din profesioniști, care să susțină performanța pe terenul absorbției”.

Așadar, sunt necesare ”măsuri și proceduri simplificate radical, care să ne garanteze un rezultat fără să intrăm în prelungiri, să ne scoata din liga secundă a țărilor în curs de dezvoltare. Să rămânem pe calea europeană, nu să ajungem în fundătura cu scuze tipic românească”, a subliniat Mircea Hava.

”România poate fi ca Alba Iulia: un exemplu în atragerea fondurilor europene”, a conchis eurodeputatul român.

Șefii de stat sau de guvern, au ajuns luni noapte la un compromis cu privire la bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro și pachetului de relansare economică post-pandemie, a cărui anvelopă bugetară se ridică la 750 de miliarde de euro, în urma unor discuții-maraton care s-au prelungit pe durata a patru zile și patru nopți, în cadrul primului summit ”în persoană” a Consiliului European după izbucnirea pandemiei, sub auspiciile președinției germane a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți dimineață, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene.

Șeful statului a precizat că suma de aproape 80 de miliarde de euro va fi folosită pentru proiecte europene, dând drept exemplu construcția de spitale, școli, modernizarea sistemelor publice, dar și reconstrucția economiei românești.  

Acest acord, convenit de liderii UE în cadrul summitul Consiliului European, va fi supus votului Parlamentului European, care se reunește joi la Bruxelles. 

Europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE), prezent la sesiunea plenară a Parlamentului European, a luat cuvântul în plen și a avertizat că ”dacă nu întărim politica de coeziune în Europa, vom ajunge să o trăim pe cea de coroziune.”

Potrivit europarlamentarului român, coeziunea Europei poate fi consolidată doar printr-o politică importantă de investiții.

De asemenea, Mircea Hava a subliniat  că Executivul European trebuie să asigure absorbția celor 37 de miliarde de euro destinate coeziunii în primăvară: ”Statele membre așteaptă din partea Comisiei Europene măsuri tranzitorii explicite care să asigure absorbția celor 37 de miliarde de euro fonduri structurale și de investiții mobilizate în primăvara.”

În discursul său, Mircea Hava a subliniat că este necesar ca bugetul Uniunii Europene să fie aprobat cât mai repede: ”Europa are nevoie de un buget, ACUM! De cei 1.8 trilioane de euro atât de discutați. Cetățenii și companiile Europei au nevoie acută de banii bugetului multianual. Au nevoie de banii Pachetului de redresare corelat convergent cu bugetul.”

Reaminitm că Parlamentul European s-a reunit  de miercuri până vineri la Bruxelles într-o sesiune plenară ce precedă summitul extraordinar al șefilor de stat sau de guvern din UE consacrat negocierilor planului de relansare a UE și al cărei principal subiect de pe agendă este președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

Europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE) semnalează într-un mesaj postat pe pagina de Facebook că este timpul ca cei care se opun aderării României la spațiul Schengen ”să fie somați”. 

”E timpul ca toți cei care nu acceptă că țări ca România, Bulgaria sau Croația trebuie să facă parte din spațiul Schengen să fie somați. Cum? Cel mai probabil prin integrarea forței de muncă în economiile naționale, în folosul mediului de afaceri autohton. Tocmai de asta programele finanțate cu fonduri europene în România trebuie să sprijine cu sume pe măsură repatrierea și adopția în piața muncii a celor plecați. Implicit, angajatorii”, a transmis europarlamentarul român. 

Această declarație survine după ce ieri, 17 iunie, în Parlamentul European s-a dezbătut situația redeschiderii frontierelor interne în Europa, după introducerea controalelor la frontierele interne pentru a limita pandemia de COVID-19.

Mircea Hava subliniază că încă din 2011, de când România îndeplinește tehnic condițiile de aderare la spațiul Schengen, avem parte de lipsa de unanimitate din Consiliul de Justiție si Afaceri Interne și explică și motivul: ”De câțiva ani buni, Olandei îi plac adjectivele ofensatoare, de stat care îngrădește libertăți, fără să bifeze faptul că țări ca Polonia și Ungaria au avut dovezi ample în acest sens.”

Eurodeputatul liberl critică atitudinea autorităților neerlandeze: ”Acuzații folosite în exces și într-o manieră care să te facă să crezi că e nepoliticos sa nu fii de acord cu părerea lor. Probabil, primul strat de ipocrizie îl reprezintă chiar tratamentul discriminatoriu aplicat sezonierilor”.

În mesajul său, Mircea Hava a făcut referire și la un alt subiect important aflat pe agenda acestei sesiuni plenare, respectarea drepturile lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri.

Garantarea protecției acestora este soluția necesară în viziunea deputatului european: ”Ei sunt cei care au nevoie de un sigur lucru: protecție GA-RAN-TA-TĂ. Ei sunt cei care, tăcuți, umplu mesele bogaților europeni fără ca aceștia măcar să știe că în farfurie e parte din munca lor.”

Mircea Hava militează pentru purtarea unei negocieri dure cu statele care se opun aderării României la Zona Schengen.

”Ca martor al acțiunilor și afacerilor europene dar, mai ales, ca unul căruia atunci când arată o problemă nu-i convine să nu fie rezolvată, îmi anunț colegii că e timpul să uităm de frisonul discursurilor în văzduh. Suntem datori să obosim bătând la uși, măcar jumătate din cât obosesc ai noștri, cu timp rămas doar pentru a se ruga duminica. Iar Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că nu e un moft de prim-plan al României”, a mai menționat acesta.

Problema muncitorilor sezonieri a fost dezbătută în plenul sesiunii plenare de la Strasbourg.

Proiectul de rezoluție, aprobat de Conferința Președinților la propunerea președintelui grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, și pregătit de eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS), urmează să devină poziția oficială a Parlamentului European asupra unui subiect care afectează și viața a mii de cetățeni români care au plecat recent la muncă în domeniul alimentar din țările occidentale, îndeosebi Germania, asigurând o forță de muncă vitală pentru securitatea alimentară în toată Europa.

În cadrul rezoluției menționate, Parlamentul European va solicita Comisiei Europene și statelor membre ale Uniunii Europene să pună în aplicare măsuri care să protejeze viața și sănătatea lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri, precum și înlăturarea măsurilor restrictive și discriminatorii la adresa acestor lucrători și care încă nu au fost ridicate de anumite țări membre în contextul pandemiei COVID-19. Eurodeputații vor lansa, totodată, și un apel către Comisia Europeană și statele membre să depună eforturi pentru combaterea imaginii negative pe care lucrătorii sezonieri și transfrontalieri o pot întâmpina în țările unde merg să muncească.