Reducerea emisiilor de CO2 cu 55% până în 2030 reprezintă un efort financiar uriaș de aproape 90 de miliarde de euro, iar accelerarea acestui obiectiv către 60% este un proiect care nu ține cont de ce are nevoie România și foarte multe alte state membre ale Uniunii Europene, mai ales în contextul actualei crize, a transmis eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.

Parlamentul European a votat miercuri în favoarea unui obiectiv obligatoriu juridic de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană cu 60% până în 2030, faţă de nivelul din 1990, conform rezultatelor votului.

Mircea Hava a amintit că alături de cel mai mare grup politic din Parlamentul European, grupul PPE, a susținut ținta propusă de Comisia Europeană de 55%, pe baza studiilor de impact cu care experții acesteia au susținut această propunere, semnalând în același timp că ”neutralitatea climatică va fi o țintă plauzibilă doar dacă este evaluată la comun, nu raportându-ne la fiecare țară în parte”.

”Toată lumea vrea ca Europa să devină un continent neutru climatic în 2050, dar cred că fiecare stat membru va căuta să se angajeze responsabil față de aceste ținte, responsabil față de cetățenii săi și față de industria sa. În mod clar realitățile și nevoile României sunt cu totul altele, comparativ cu state care au deja toate atuurile dezvoltării”, a subliniat eurodeputatul român.

”Există argumente clare pentru a ne îndrepta spre o Legea Europeană a Climei, însă nu trebuie să ne pedepsim singuri pentru faptul că deținem a patra rezervă de gaze naturale din Europa. Invocarea unui astfel de subiect la modă ca „neutralitatea climatică”, în condițiile în care Europa are o „contribuție” nocivă (emisii de CO2) de puțin peste 9% în context mondial, pălește dacă privim la ce ne doare pe noi. N-aș vrea să cred că România a trimis în Parlamentul European politicieni căzuți în patima ipocriziei, animați de interese electorale care „sună bine”, fără răspunsuri clare la ce ne afectează și care se vor înghesui peste câțiva ani să ceară amendamente de amânare la atingerea țintelor nerealiste votate acum”, a conchis europarlamentarul român.

Europarlamentarii au votat miercuri cu 392 de voturi pentru, 161 de voturi împotriva și 142 de abțineri asupra obiectivului obligatoriu juridic de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană cu 60% până în 2030, faţă de nivelul din 1990.

Europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE) a menționat într-o postare pe pagina de Facebook faptul că în prezent, Alba Iulia beneficiază de 70 de milioane de euro pentru propria dezvoltare.

„Alba Iulia are, în acest moment, 70 de milioane de euro care se vor regăsi în dezvoltarea acestui oraș. Nu i-am adus pentru glorie, ci pentru ca echipa actuală să poată continua dezvoltarea. Restul candidaților, o spun conștient, nu pot nici măcar să comită un plagiat pe aceasta temă pentru că n-ar avea idee de unde să înceapă”, a scris acesta.

De asemenea, Mircea Hava a mai precizat în repetate rânduri că România nu poate risipi banii cetățenilor europeni în zone care nu pot genera o creștere reală PIB-ului, care nu ne fac mai competitivi în Europa, care nu ne conectează mai bine cu Europa.

Mircea Hava se află la primul mandat ca membru al Parlamentului European, începând din luna iulie 2019, poziție care i-a permis ocuparea fotoliului de vice-președinte al Delegației pentru Relațiile cu Canada, precum și cel de membru în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională. De asemenea, europarlamentarul român, membru al delegației PNL din grupul PPE, este membru supleant în Comisia pentru Bugete și Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile. 

Anterior poziției de eurodeputat, Mircea Hava a fost primarul Municipiului Alba Iulia, iar sub conducerea sa, administrația a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Astfel, Alba Iulia s-a situat pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România. De asemenea, a coordonat proiectul Alba Iulia Smart City, susținând dezvoltarea infrastructurii inteligente, digitale și a serviciilor publice construite în jurul cetățeanului. În 2018, revista Forbes a apreciat activitatea lui Hava ca primar, situând Alba Iulia între primele 10 orașe ale României, și consacrându-l pe acesta drept unul dintre cei mai performanți edili din România.

Autoritățile locale de la nivel municipal din Alba vor încheia parteneriate pentru dezvoltarea unei rețele feroviare metropolitane din bani europeni, în cooperare cu Compania Națională Căile Ferate Române și Autoritatea pentru Reformă Feroviară, a anunțat eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), fost primar al orașului Alba Iulia, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate sâmbătă la sediul PNL Alba, la care au participat şi actualii edili din Alba Iulia, Blaj, Cugir şi Sebeş, precum şi directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru, Simion Creţu, informează Agerpres.

Hava a anunţat că ar urma să fie încheiate parteneriate între autorităţile publice locale interesate, în cazul de faţă între administraţiile locale Alba Iulia, Sebeş, Cugir, Blaj, Teiuş, Aiud, Ocna Mureş şi Consiliul Judeţean Alba, şi Compania Naţională Căile Ferate Române şi/sau Autoritatea pentru Reformă Feroviară, pentru accesarea de fonduri europene prin Programul Operațional Transport. 

Potrivit fostului edil, un astfel de proiect de infrastructură ar fi justificat de numărul ridicat de navetiști – peste 150.000 – în Zona Urbană Funcțională (ZUF) Alba Iulia și zona Sebeș-Cugir, iar dacă s-ar adăuga zonele Aiud – Teiuş – Blaj – Ocna Mureş, s-ar genera o masă demografică deservită crescută cu încă cel puţin 80.000 de locuitori.

De altfel,  rata navetismului din ZUF Alba Iulia e una dintre cele mai mari din ţară – locul 5, după Piteşti, Ploieşti, Deva şi Târgovişte.

În plus, eurodeputatul a menționat și necesitatea transportului ieftin, sigur şi optimizat al forţei de muncă între centrele urbane şi ariile urbane funcţionale ale acestora, cât mai aproape de platformele industriale locale sau de instituţiile publice şi activităţile comerciale, precum şi despre nevoia de integrare a acestui tip de transport cu transportul public local şi judeţean de călători.

În cazul în care finanțarea de la UE ar fi obținută, proiectul de infrastructură ar putea fi finalizat cel mai devreme în patru ani.