Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: România va putea cheltui până la 33 de miliarde de euro. E momentul să alegem pe sprânceană cine sunt profesioniștii disponibili pentru un angajament ferm în privința acestor fonduri

Published

on

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) cere guvernului să constituie un grup de lucru cu certă experiență practică, strategi cu viziune pentru un angajament ferm în privința fondurilor europene anunțate de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, miercuri, în cadrul plenului reunit al Parlamentului European.

România va putea cheltui până la 33 de miliarde de euro. Asta, în afara Cadrului Financiar Multianual. Spun <<România poate>> pentru că, e fapt dovedit, la noi, intenția nu echivalează neapărat cu reușita. E o povară pe care încă o purtăm, făcându-ne să ne răfuim cu noi înșine, iar pe mulți îi determină să nu ne prea ia în serios. E momentul să nu mai băgăm mâna în pălărie și să scoatem ce se nimerește, ci să alegem pe sprânceană cine sunt profesioniștii disponibili pentru un angajament ferm în privința acestor fonduri. Guvernul trebuie să nască această ”celulă de anti compromis”, un grup de lucru cu certă experiență practică, strategi cu viziune și doctorate care nu au tentația de a cheltui pe orice camuflaj electoral, ci sunt obișnuiți să investească și să aducă profit. #NextGenerationRO. Aceste fonduri reprezintă și împrumuturi, iar această echipă de vocație pe care o propun trebuie să planteze semințe care vor da roade suficiente pentru a restitui parte din ajutorul primit. Cum? Schimbând banda de pe veșnicele încercări de a recupera infrastructura, apa și canalul, unde după atât timp încă ezităm, în zone predilecte țărilor dezvoltate”, a explicat acesta într-un mesaj pe pagina sa de Facebook. 

Eurodeputatul român a sugerat că, cu ajutorul banilor din planul ”viitoarei generații UE”, se poate deschide terenul pentru inovare, cercetare și educație. ”Dacă aduci bani în aceste domenii vei deveni competitiv în privința propriei resurse umane, cu studenți buni care vor rămâne în țară ca viitori profesioniști. Nu exclud tehnologia. Aici avem chiar un paradox. Pe de o parte exportăm, pe de altă parte avem un decalaj uriaș față de occident în privința infrastructurii digitale care să integreze serviciile din ministere și guvernare locală. La noi, încă pleacă dosarele în plic și nu se știe la cine ajung prin ministere, omul stă la coadă pentru aproape orice cu șanse de a reveni și a doua zi. Putem miza pe un cloud național care să fie implicat în stimularea industriilor digitale și a beneficiilor pe care le generează”, a explicat Hava.

Din punctul său de vedere, România trebuie să treacă la ”implementarea pe scară largă a tehnologiei 5G să finanțeze infrastructura de bandă largă, să administreze digital toate serviciile publice, să dea bani companiilor pentru finanțarea produselor și serviciilor derivate din specializările inteligente”, considerând la fel de importantă finanțarea inteligenței artificiale în industrie sau infrastructura critică a spitalelor.

”Acești bani se pot utiliza pentru coridoare de mobilitate absolut esențiale, de la autostrăzi la șosele ocolitoare ale aglomerărilor urbane. Patrimoniul imobiliar local poate fi reconvertit cu succes in spații umplute de activități economice creative sau mici ateliere de producție”, a mai menționat europarlamentarul român.

În acest acest sens, acesta a dat o serie de exemple. ”Vă dau un singur exemplu, din Alba Iulia, clădirile militare abandonate în Cetate, care se pot transforma având la bază o varietate de moduri de ocupare. Aglomerările de potențial economic sunt vitale, a se vedea Portul Constanța, dar și coridoarele de dezvoltare economică București-Brașov, Sibiu-Cluj-Napoca, Timișoara-Arad-Oradea sau Galați-Brăila”, a explicat Mircea Hava.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European, planul economic de 1.850 de miliarde de euro, format dintr-un buget multianual de 1.100 de miliarde și un plan de redresare economică post-pandemie care se ridică la 750 de miliarde de euro ce vizează pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea de investiții private, abordarea lecțiilor crizei.

Din planul ”viitoarei generații UE” de 750 de miliarde de euro, România ar urma să primească peste 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, bani care se vor adăuga alocărilor bugetare destinate țării noastre în cadrul bugetului multianual al Uniunii Europene pentru următorii șapte ani.

Granturile se ridică la valoarea de 19,62 de miliarde de euro, în vreme ce plafonul împrumuturilor este de 11,58 de miliarde de euro.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu, alături de Angela Merkel în cadrul ședinței Grupului PPE: Europa trebuie să își consolideze puterea pe plan internațional

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European, a participat la ședința Grupului Popularilor Europeni alături de cancelarul german Angela Merkel. 

Principalele subiecte de discuții au fost protejarea cetățenilor europeni, lupta împotriva populismului și a dezinformării, depășirea dificultăților economice și prioritățile pentru ca Europa să își consolideze puterea pe care o are pe plan internațional: ”Uniți suntem mai puternici”, a transmis într-un mesaj scris pe pagina de Facebook deputatul european Dan Motreanu.

Cancelarul german Angela Merkel a făcut miercuri un apel către statele membre ale UE și către Parlamentul European pentru ca planul de redresare economică în urma pandemiei de COVID-19 să fie un succes și a solicitat “o abordare holistică” în direcția acestor eforturi de recuperare.

Merkel s-a adresat Parlamentului European, prezentând în plen prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE, într-un discurs încheiat cu aplauze și în care a numit protejarea drepturilor fundamentale, coeziunea și solidaritatea drept “temelie” a Uniunii și a președinției germane. Discursul său, urmat de o dezbatere cu eurodeputații, a fost continuat cu o întâlnire alături de președinții Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European pentru demararea unor negocieri inter-instituționale înainte de summitul extraordinar din 17-18 iulie consacrat relansării economice a UE.

Drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a spus Angela Merkel, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Bruxelles și care s-a încheiat în aplauzele eurodeputaților.

 Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

 

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Gheorghe Falcă: Ocrotirea Europei, obiectivul comun al Parlamentului European și președinției germane a Consiliului UE 

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a participat la ședința Grupului PPE, alături de cancelarul german Angela Merkel, unde au fost discutate principalele priorități ale președinției germane a Consiliului UE: ”drepturile noastre fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și răspunderea UE la nivel mondial.”

Europarlamentarul român a identificat un obiectiv comun al Parlamentului European și al președinției germane, și anume protejarea și ocrotirea Europei. 

”Dorim să protejăm și să ocrotim Europa”, a subliniat Angela Merkel, un obiectiv pentru care luptăm cu toții, aici la Bruxelles, dar și acasă, în România”, a mai transmis Gheorghe Falcă pe pagina oficială de Facebook.

De asemenea, în mesajul său, Gheorghe Falcă a punctat că ”pandemia de Covid a lovit puternic cetățenii, dar o pandemie nu trebuie să fie o scuză pentru a nu respecta principiile democratice.”


Parlamentul European se reunește în această săptămână, de miercuri până vineri la Bruxelles, într-o sesiune plenară ce precedă summitul extraordinar al șefilor de stat sau de guvern din UE consacrat negocierilor planului de relansare a UE și al cărei principal subiect de pe agendă este președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Citiți și: Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE


Sesiunea plenară care începe miercuri va continua joi și vineri cu dezbateri și voturi pe dosare importante la nivelul Uniunii Europene.

Redefinirea strategiei UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice

Eurodeputații vor dezbate revizuirea necesară a politicii UE în domeniul sănătății publice, alături de comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakdes, și vor discuta modalități pentru o mai bună echipare și coordonare a sistemelor de sănătate din UE pentru a face față amenințărilor viitoare la adresa sănătății. 

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală lacune în ceea ce privește modul în care UE și statele sale membre se ocupă de urgențele în materie de sănătate publică, precizează Parlamentul, subliniind că o rezoluție va fi supusă la vot vineri.

Bugetul multianual: va deveni respectarea statului de drept o condiție pentru accesarea fondurilor europene?

Apoi, Parlamentul European va chestiona Consiliul și Comisia privind condiționarea obligatorie pentru accesarea finanțării UE de respectarea principiilor statului de drept, în cadrul următorului CFM.

În mai 2018, Comisia a propus un mecanism de suspendare sau de reducere a fondurilor UE dacă există „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” pentru perioada următorului cadru financiar multianual (CFM), 2021-2027.

În ianuarie 2019, eurodeputații au adoptat mandatul de negociere, convenind asupra acestui principiu, însă solicitând în plus ca beneficiarii finali să fie protejați în mod corespunzător și ca Parlamentul să se implice pe deplin în procesul decizional privind suspendarea plăților.

Eurodeputații vor vota controversata reformă a sectorului de transport rutier. România și alte state nu susțin această reformă

Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale.

Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

Miniştrii Transporturilor din nouă ţări UE au făcut apel, săptămâna trecută, către Parlamentul European să aducă modificări la primul Pachet al Mobilităţii, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19.

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, după discursul Angelei Merkel în Parlamentul European: A transmis mesaje hotărâte de consolidare a proiectului european

Published

on

© European Parliament

Cancelarul Angela Merkel a transmis mesaje hotărâte de consolidare a proiectului european și chiar pentru a continua extinderea Uniunii, a afirmat, miercuri, eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), referindu-se la discursul șefei guvernului de la Berlin, care a prezentat prioritățile președinției semestriale germane a Consiliului Uniunii Europene.

“Despre principalele obiective ale președinției germane a Consiliului UE discutăm chiar în aceste momente cu doamna Angela Merkel în cadrul grupului PPE de la Bruxelles. Pe lângă problemele ce țin de sistemul de sănătate, ne urmărește și recesiunea, iar experiența germană, în plină criză COVID, ne poate ajuta. Cancelarul Angela Merkel a transmis mesaje hotărâte de consolidare a proiectului european și chiar pentru a continua extinderea Uniunii”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

 

Drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a spus Angela Merkel, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Bruxelles și care s-a încheiat în aplauzele eurodeputaților.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Sub motto-ul “Împreună pentru redresarea Europei”, Președinția germană a Consiliului se va axa pe redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv încheierea acordurilor pentru planul de redresare și următorul buget pe termen lung al UE.

Pe lângă depășirea consecințelor pandemiei, Președinția germană intenționează să finalizeze condițiile viitoarei relații a UE cu Regatul Unit și să intensifice negocierile privind schimbările climatice, digitalizarea și rolul Europei în lume.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending