Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), fost primar al orașului Alba Iulia timp de 25 de ani (1991-1992, 1992-2019) a transmis într-o reacție pentru Ziarul Unirea că a lăsat actualei conduceri a orașului ”contracte semnate, documentații tehnico-economice, licitații în desfășurare, contracte cu constructorii în execuție” în valoare de peste 80 de miliarde de euro, bani proveniți din fonduri europene.

În acest context, europarlamentarul a subliniat că este importat ca actuala administrație să nu rateze, ”din varii motive, impelementarea acestor proiecte”, 20 la număr, care vizează o plajă largă de domeii menită să adauge plus-valoarea calității vieții albaiulienilor prin sprijin european.

”Se vorbește despre datoriile mnicipiului, dar nu se spune că fră ele nu aduceam în Alba Iulia investiții de peste 300 de milioane de euro din fonduri europene. Mai mult, ultimul împrumut, cel de 50.000.000 de lei, a fost contractat pentru asigurarea cofinanțării pentru acea grea moștenire de peste 80 de milioane de euro în proiecte europene pe care au preluat-o. Datoria, atât cât este, nu depășește 11% din bugetul municipiului, nu atinge nici măcar jumătate din gradul de îndatorare maxim legal”, a explicat Mircea Hava pentru publicația mai sus amintită.

Printre proiectele pe care fostul primar al Orașului Alba Iulia le-a lăsat actualului edil se numără achiziția de autobuze electrice, instalarea unor stații de reîncărcare pentru atovehicule electrice, dar și reabilitarea clădirilor rezidențiale și de învățământ pentru creșterea eficienței energetice.

Aceste măsuri se înscriu în eforturile Europei de a deveni neutră din punct de vedere climatic pâăn în 2050, dar și de a deveni mai rezilientă în fața viitoarelor crize, prin transformare verde și digitală.

Să nu uităm că Executivul european a publicat în luna octombrie a anului trecut strategia privind valul de renovări ale clădirilor pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor, propunându-și să atingă cel puțin rate duble de renovare în următorii zece ani și să asigure faptul că renovările duc la creșterea eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor.

Prin acest lucru, Comisia Europeană dorește să îmbunătățească calitatea vieții pentru persoanele care trăiesc în clădiri și utilizează clădirile, reducând emisiile de gaze cu efect de seră din Europa și stimulând digitalizarea.

Decizia a fost luată pe fondul unei statistici îngrijorătoare. Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40 % din consumul de energie al UE și 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din consumul de energie. Cu toate acestea, numai 1 % din clădiri sunt supuse unor renovări eficiente din punct de vedere energetic în fiecare an.

În virtutea prevederilor Pactului ecologic european, Comisia Europeană a lansat în luna decembrie a anului trecut strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, prin care sistemul european de transport este așezat pe traiectoria către un viitor inteligent și sustenabil.

Printre obiectivele enunțate în cadrul aceste strategii se numără și cel de a avea, până în 2030, cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero, 100 de orașe europene neutre din punct de vedere climatic.

Aceste eforturi vin să completeze paleta de măsuri adoptate de UE în vederea diminuării amprentei de carbon asupra mediului înconjurător.

Recent, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care definește calea de urmat pentru a face față consecințelor inevitabile ale schimbărilor climatice.