Pentru România, instalarea lui Joe Biden ca președinte al Statelor Unite înseamnă că în Biroul Oval a intrat un prieten, un aliat mai puțin surprinzător și cu idei clare în privința întăririi alianțelor strategice, consideră europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE), într-o declarație acordată în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Pe de altă parte, eurodeputatul român a subliniat niciunei țări din Uniunea Europeană nu ar trebui să i se mai aplice un regim de vize, având în vedere că România se numără printre puținele state UE care nu fac parte din programul american Visa Waiver.

“E momentul ca acel mod tranzacțional de a face politică, prin amenințarea retragerii din tot felul de alianțe, să devină trecut pentru America. E vremea ca leadership-ul Americii să se regăsească și în interiorul celei mai vechi alianțe, NATO, ce a garantat de peste 70 de ani securitatea Europei. Chiar și pentru România e bine că în Biroul Oval a intrat, categoric, un prieten, un aliat mai puțin surprinzător, cu idei clare în privința întăririi alianțelor strategice“, a afirmat Hava.

“Nicio țară membră a Uniunii Europene nu ar trebui să mai fie nevoită să dețină viză dacă își dorește să intre pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Nu Europa creează o problemă politicii de imigrație în SUA. Sper ca Joe Biden să nu dezamăgească România”, a continuat el, sugerând că România ar trebui primită în programul Visa Waiver.

Amintim că Parlamentul European a adoptat în luna octombrie o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

Anul trecut, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și fost secretarul de stat american, Mike Pompeo, au agreat, la Washington, înființarea unui grup de lucru bilateral dedicat accederii României în programul Visa Waiver. Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10,44%.

Eurodeputatul Mircea Hava a mai făcut referire și la investițiile americane în România, atât pe plan economic, cât mai ales pe plan strategic și militar și a arătat că printre oportunitățile de colaborare se numără și nevoia de a face pași concreți și serioși în reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Într-o primă serie de ordine executive, președintele Biden a dispus revenirea Statelor Unite în Acordul climatic de la Paris și a decis reluarea relațiilor SUA cu Organizația Mondială a Sănătății.

După instalarea sa în funcție, președintele Joe Biden a discutat la telefon cu cei mai importanți lideri transatlantici – prim-ministrul Canadei, prim-ministrul Marii Britanii, președintele Franței și cancelarul Germaniei – , a participat la o reuniune virtuală a grupului G7 și s-a adresat aliaților europeni într-un discurs susținut la ediția specială virtuală a Conferinței de Securitate de la München, unde a subliniat că “America și alianța transatlantică au revenit” și că “SUA vor lucra îndeaproape cu partenerii din UE”.

Totodată, noul șef al diplomației de la Washington Antony Blinken a avut deja primele sale convorbiri telefonice cu principalii omologi transatlantici de la Londra, Berlin și Paris, precum și cu secretarul general al NATO și cu Înaltul Reprezentant al UE, și a participat în regim de videoconferință la o reuniune a miniștrilor de externe din țările Uniunii Europene.

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), fost primar al orașului Alba Iulia timp de 25 de ani (1991-1992, 1992-2019) a transmis într-o reacție pentru Ziarul Unirea că a lăsat actualei conduceri a orașului ”contracte semnate, documentații tehnico-economice, licitații în desfășurare, contracte cu constructorii în execuție” în valoare de peste 80 de miliarde de euro, bani proveniți din fonduri europene.

În acest context, europarlamentarul a subliniat că este importat ca actuala administrație să nu rateze, ”din varii motive, impelementarea acestor proiecte”, 20 la număr, care vizează o plajă largă de domeii menită să adauge plus-valoarea calității vieții albaiulienilor prin sprijin european.

”Se vorbește despre datoriile mnicipiului, dar nu se spune că fră ele nu aduceam în Alba Iulia investiții de peste 300 de milioane de euro din fonduri europene. Mai mult, ultimul împrumut, cel de 50.000.000 de lei, a fost contractat pentru asigurarea cofinanțării pentru acea grea moștenire de peste 80 de milioane de euro în proiecte europene pe care au preluat-o. Datoria, atât cât este, nu depășește 11% din bugetul municipiului, nu atinge nici măcar jumătate din gradul de îndatorare maxim legal”, a explicat Mircea Hava pentru publicația mai sus amintită.

Printre proiectele pe care fostul primar al Orașului Alba Iulia le-a lăsat actualului edil se numără achiziția de autobuze electrice, instalarea unor stații de reîncărcare pentru atovehicule electrice, dar și reabilitarea clădirilor rezidențiale și de învățământ pentru creșterea eficienței energetice.

Aceste măsuri se înscriu în eforturile Europei de a deveni neutră din punct de vedere climatic pâăn în 2050, dar și de a deveni mai rezilientă în fața viitoarelor crize, prin transformare verde și digitală.

Să nu uităm că Executivul european a publicat în luna octombrie a anului trecut strategia privind valul de renovări ale clădirilor pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor, propunându-și să atingă cel puțin rate duble de renovare în următorii zece ani și să asigure faptul că renovările duc la creșterea eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor.

Prin acest lucru, Comisia Europeană dorește să îmbunătățească calitatea vieții pentru persoanele care trăiesc în clădiri și utilizează clădirile, reducând emisiile de gaze cu efect de seră din Europa și stimulând digitalizarea.

Decizia a fost luată pe fondul unei statistici îngrijorătoare. Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40 % din consumul de energie al UE și 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din consumul de energie. Cu toate acestea, numai 1 % din clădiri sunt supuse unor renovări eficiente din punct de vedere energetic în fiecare an.

În virtutea prevederilor Pactului ecologic european, Comisia Europeană a lansat în luna decembrie a anului trecut strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, prin care sistemul european de transport este așezat pe traiectoria către un viitor inteligent și sustenabil.

Printre obiectivele enunțate în cadrul aceste strategii se numără și cel de a avea, până în 2030, cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero, 100 de orașe europene neutre din punct de vedere climatic.

Aceste eforturi vin să completeze paleta de măsuri adoptate de UE în vederea diminuării amprentei de carbon asupra mediului înconjurător.

Recent, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care definește calea de urmat pentru a face față consecințelor inevitabile ale schimbărilor climatice.

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) s-a arătat convins că nu există vreo dovadă prin care forța de muncă din România este cu 25% mai puțin eficientă, criticând voalat decizia și anunțul autorităților britanice de a reduce cu 55 de lire sterline taxa aplicată muncitorilor sezonieri, scutire de care România nu beneficiază, taxa fiind de 244 de lire sterline.

“Sunt absolut convins că nu există vreo dovadă prin care forța de muncă din România este cu 25% mai puțin eficientă. N-am auzit nici de varianta în care românii ar fi plătiți în plus, fără motiv. Nu cred că există vreo explicație logică, pe care să fiu pregătit să o accept, prin urmare cred că politicienii și ministerul care au aprobat o astfel de grilă, din Marea Britanie, ar trebui să simtă că nu suntem de acord cu așa ceva. Aș prefera să o consider o situație ce va fi corectată rapid, nu un preț pe care românii trebuie să-l plătească, după Brexit. Iar cu asta, cred că am spus totul!”, a spus Mircea Hava, într-o declarație transmisă în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Muncitorii sezonieri din România pot lucra anul acesta în Regatul Unit printr-o viză care asigură o ședere de până la șase luni, conform unui anunț făcut de Ambasada britanică la București. Cei interesați pot solicita viză cu cel mult trei luni înainte să lucreze ca sezonieri pe teritoriul Marii Britanii. Costul vizei se ridică la 244 de lire sterline.

Autoritățile britanice au redus cu 55 de lire taxa aplicată solicitărilor din anumite țări pentru viza care permite munca în Regatul Unit, însă România nu beneficiază de scutire.

Ca urmare a acestei potențiale discriminări, Ministerul român al Afacerilor Externe a semnalat diferența de taxe pentru viza de muncă în Regatul Unit atât părții britanice, cât la nivel european și a ”transmis argumente pertinente care să fundamenteze continuarea dialogului pe această temă”.