Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță: Europenii au avantajul de a fi printre puținii oameni de pe planetă care au acces la vaccin

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Nicolae Ștefănuță (Alianța USR-PLUS, Renew Europe), a participat ieri, 2 februarie, la audierea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar cu această ocazie, deputatul european i-a transmis mai multe cerințe imediate, printre care îndeplinirea promisiunii făcute privind alocarea numărului necesar de doze de vaccin în UE.

„Ieri seară târziu am audiat-o pe Președinta Comisiei Europene. Am spus-o și o mai spun: faptul că am cumpărat vaccinul împreună a fost un lucru enorm de important. Nu îmi pot imagina ce ar fi fost dacă acum aveam nații ce aveau și nații europene ce nu aveau vaccin. Rezultatul ar fi fost, poate, dezmembrarea Uniunii”, a scris deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

În acest context, Nicolae Ștefănuță i-a transmis că Executivul și-a bazat o mare parte din achiziții în primul trimestru al anului 2021 pe produsele Astra Zeneca, care acum lipsesc (deși au anunțat 9 milioane de doze suplimentare, tot departe de obiectiv).

Comunicare deficitară privind alocarea dozelor: „Oamenii efectiv nu știu că în trimestrul 1 ne vom putea baza pe 100 de milioane de doze și pe 300 în trimestrul 2. Nimeni nu i-a anunțat. Asta înseamnă că până în iunie mai bine de 200 de milioane de europeni, aproape jumătate vor putea fi vaccinați, dar asta depinde de campaniile naționale. Transparența și comunicarea sunt cheie. De ce? Pentru că știind exact cantitățile nu va mai fi loc de speculație, fake news și neîncredere.”

Companiile farmaceutice trebuie să respecte contractele: „Ce ne facem cu o companie extra comunitară, care poate avea presiuni de la guvernul ei să livreze național. Mecanismul de dispută trebuie să fie clar și contractul trebuie respectat.”

Uniunea Europeană s-ar putea apăra mai bine: „Prin transparență deplină nici guvernele statelor membre, nici altcineva nu vor putea da vina pe UE.  Pentru că se va vedea mereu ecartul între ce este disponibil la nivel european și cât pot vaccina ele la nivel național. Deja multe stare europene au început să publice exact stocurile disponibile pentru săptămânile următoare.

Potrivit eurodeputatului, europenii au în continuare un mare avantaj, fiind printre puținii oameni de pe planetă care au acces la vaccin.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

EVENIMENTE

„Provocări și oportunități de mediu pentru România”: Dezbatere CaleaEuropeană.ro cu Nicu Stefănuță și Octavian Berceanu (LIVE, 14 mai, ora 12:00)

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Vineri, 14 mai, începând cu ora 12:00, CaleaEuropeană.ro organizează dezbaterea „Provocări și oportunități de mediu pentru România”, împreună cu Nicu Stefănuță (USR-PLUS, Renew Europe), membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu. 

Dezbaterea va fi  transmisă LIVE pe pagina de Facebook Calea Europeană și va fi moderată de directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru.

Invitații vor aborda teme precum prioritățile Uniunii Europene privind mediul și calea către neutralitate climatică și oportunitățile europene de finanțare pentru România în domeniul mediului (FTJ, MFF, NGEU, PNRR). 

Reamintim că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică luna trecută și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro. 

În cadrul dezbaterii, aceștia vor vorbi și despre obiectivele României și responsabilitatea sa ca stat membru către reducerea emisiilor, neutralitate climatică și economie verde și despre rolul Gărzii de Mediu pentru atingerea obiectivelor europene și setarea de bune practici. 

Luna trecută, Parlamentul European şi statele membre ale UE au ajuns  la un acord politic pentru adoptarea obiectivului de reducere netă cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990. Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, prin procedura legislativă ordinară, o „traiectorie” la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon până în 2050.

De asemenea, Nicu Stefănuță şi Octavian Berceanu vor aborda principalele probleme cu care se confruntă România, precum gropile de gunoi, defrișările, deșertificarea, poluarea industrială, poluarea auto și poluarea apelor și vor aminti importanța conștientizării cetățenilor în legătură cu problemele de mediu. În prezent, 20% dintre europeni consideră că mediul este o provocare, părere împărtășită de 12% dintre români. 

Nicu Ştefănuţă este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite a Parlamentului European şi supleant în Comisia pentru Afaceri Externe. Este, de asemenea, membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară și al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European. Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019. În Parlamentul European, Ștefănuță este membru al grupului Renew Europe, a treia cea mai mare familie politică din legislativul european. Anterior activității sale politice, Ștefănuță a lucrat ca diplomat al Parlamentului European pe lângă Congresul SUA.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană se declară preocupată de cazul uciderii ursului Arthur după interpelarea depusă de eurodeputatul Nicu Ștefănuță: “Cercetăm detaliile cazului”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Comisia Europeană este preocupată de cazul ursului Arthur, a declarat luni comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius, care a spus că analizează acuzațiile care vin din partea unor ONG-uri potrivit cărora un prinț din Liechtenstein a ucis un urs de talie mare în România într-o partidă de vânătoare de trofee care ar fi avut loc într-o arie protejată.

“Serviciile mele cercetează detaliile acestui caz, pe care îl urmărim foarte atent”, a declarat comisarul european pentru mediu în timpul unei audieri în Comisia pentru mediu din Parlamentul European, conform Politico Europe, informează Digi24.

El a răspuns astfel unei interpelări din partea europarlamentarului român Nicu Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe). Acesta a anunțat joia trecută că a trimis o interpelare Comisiei Europene după împușcarea ursului trofeu prin derogare de la legile naționale și europene de către prințul de Liechtenstein.

“Am încredere că autoritățile române investighează acest incident în cele mai mici detalii”, a adăugat comisarul Virginijus Sinkevicius.

Vara trecută, Comisia Europeană a avertizat în mod oficial România – într-o etapă preliminară a procedurii de infringement – că trebuie să se conformeze directivelor europene în materie de mediu și să prezinte planuri de conservare pentru ariile sale protejate. 

Ursul uriaș Arthur a fost împușcat de un prinț austriac la Ojdula, județul Covasna, într-o arie naturală protejată, a semnalat ONG-ul Agent Green într-un comunicat postat pe site-ul oficial.

Potrivit sursei citate, prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, rezident în Riegersburg, localitate situată în regiunea austriacă Stiria, și-a fundamentat uciderea celui mai mare urs din România prin derogarea oferită de Ministerul Mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, a declarat, miercuri, după izbucnirea scandalului legat de uciderea marelui urs brun, că nu s-ar hazarda să spună că un urs e cel mai mare sau cel mai mic, dar recunoaște că nu este un cunoscător al acestor activități de vânătoare.

Un mesaj similar a fost transmis și de prim-ministrul Florin Cîțu. “Se pare că nu era cel mai mare urs”, a declarat Cîțu.

Între timp, cazul a ajuns în presa internațională, fiind preluat de Le Figaro, France24 sau The Guardian.

“Regele urșilor din România, doborât de un prinț din Liechtenstein”, a scris Le Figaro. Publicația franceză a notat că două ONG-uri susțin că cel mai mare urs brun din România a fost împușcat de prințul de Liechtenstein în timpul unei partide de vânătoare, iar Garda de Mediu a deschis o anchetă.

România are o populație de circa 6.000 de urși bruni, cea mai mare din Europa, iar în ultimii ani au fost tot mai multe controverse pe tema prezenței lor considerate tot mai „invazive”, a mai scris publicația franceză.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: Pentru mine, 9 mai este sărbătoare națională. Pentru că Europa face România mai puternică

Published

on

© European Union, 2019 - Source: EP

De Ziua Europei, deputatul european Nicu Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe) a ales să definească proiectul european din perspective diferite, pornind de la diversitatea națiunilor, până la rolul UE pe scena internațională.

„Nu îmi place să scriu sau să fac lucruri în care nu cred profund. Nici formele fără fond nu îmi plac prea mult, nici festivismul fals. De aceea, azi, când e 9 mai și sărbătorim unirea acestui continent sub steagul albastru cu stele, vreau să spun așa:

  1. Dacă iubim Europa, nu putem să urâm străinii din ea, celelalte culturi și nații. Este trist că auzim tot mai mult această retorică de ‘noi contra ei’ de la partidele naționaliste.Credeți cumva că pentru un francez i-a fost mai simplu să devină frate cu un neamț, decât nouă cu vecinii noștri cu care avem de împărțit lucruri?
  2. Iubim Europa pentru oportunitățile pe care ni le oferă, fonduri, călătorii, studii și joburi. Dar Europa nu e doar asta, mai e și un sistem de valori. Economie de piață, stat de drept, respect pentru mediu, solidaritate dar și diversitate sunt câteva dintre ele. Ne bucurăm când luăm avantajele, dar strâmbăm din nas la unele din valori. Nu poți mereu să ai și brânza și banii de pe brânză, spune francezul. Să gândim global – avantajele sunt cu mult mai mari decât orice cost – real sau perceput.
  3. Oare ne gândim vreun moment cum ar fi să fi rămas pe dinafară? Cum am fi trecut prin marea criză financiară din 2008 fără infuzia de fonduri ce a urmat? Dar pandemia? Am fi avut azi vaccin? Aveam echipamente să ne luptăm cu criza? Dar accesul la 80 de miliarde de euro pentru redresare construit pe numele solid al Europei și pe reputația ei financiară?
  4. Să ne gândim și la securitate. Dacă nu eram azi în Uniune și în NATO, cum ar fi arătat neatârnarea noastră ca națiune?
    Ar fi fost toată această zonă un mare vid de putere sau ar fi intrat deja una din puterile estice?
  5. Iar despre libertăți, credeți că am avea o democrație reală sau poate un partid autoritar la putere, un tătuc ca, să zicem, Dragnea, iar litera legii ar fi de fapt același lucru cu strâmbarea din nas a lui sau ei? Am avea justiție pe care să te poți baza? Am avea frica impunității în oase, că vom muri cu dreptatea în mână?

„Știu, e foarte greu să judecăm contrafactual. Oamenii își numără mereu lipsurile și foarte rar fericirile. Dar pentru mine este azi sărbătoare națională. Pentru că Europa face România mai puternică, o știu, o simt, o cred”, a conchis acesta în mesajul său.

 

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

Citiți și: Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

La peste șapte decenii distanță și la o zi distanță după ce liderii statelor și instituțiilor Uniunii Europene au convenit asupra celui mai puternic angajament pentru edificarea Europei sociale, iar Europa a comemorat clipa istorică a celor 76 de ani scurși de când armele au tăcut, Germania nazistă a capitulat necondiționat, iar cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat pe bătrânul continent, UE marchează această zi într-un moment inedit și dificil pentru al doilea an consecutiv, confruntându-se cu o provocare fără precedent în istoria sa: pandemia de COVID-19.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenit “farmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Totodată, astăzi se împlinesc doi ani de când șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană s-au reunit în România, la Sibiu, în ceea ce a reprezentat primul summit european din istoria UE organizat chiar în solemna zi în care este celebrată Declarația Schuman, și dând naștere “Spiritului de la Sibiu” care statuează proejarea unei singure Europe, de la nord la sud și de est la vest.

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

FONDURI EUROPENE3 mins ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA34 mins ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.1 hour ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

SUA1 hour ago

Joe Biden a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra

ROMÂNIA2 hours ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccin produs de compania Moderna, constând în 128.400 de doze, a ajuns în România

ROMÂNIA2 hours ago

Noul Ambasador al României la Londra: Aprofundarea relațiilor româno-britanice și a Parteneriatului Strategic, una dintre prioritățile mele

S&D2 hours ago

Miniștrii educației din PES: Redresarea trebuie să restaureze oportunitățile educaționale pentru toți și să sprijine stagiarii și ucenicii în cadrul economiei fragile a UE

Corina Crețu3 hours ago

Corina Crețu, la o dezbatere cu IMM-urile: Sunteți coloana vertebrală a economiei. PNRR reprezintă o șansă istorică de reducere a decalajelor

U.E.3 hours ago

Eurostat: România, printre statele UE cu cel mai mare număr de căsătorii la mia de locuitori în 2019

MAREA BRITANIE3 hours ago

Sondaj: Aproape jumătate dintre cetățenii UE care locuiesc în Marea Britanie se tem că respectarea drepturile lor se va deteriora

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO3 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending