Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță, gazda unui eveniment privind inițiativa Centura Verde Europeană: ”Este coloana vertebrală a unei rețele ecologice care se întinde de la Marea Barents la Marea Neagră”

Published

on

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță (USR, Renew Europe) a găzduit, marți, la Parlamentul European o dezbatere privind Centura Verde Europeană, o inițiativă descrisă drept ”coloana vertebrală a unei rețele ecologice care se întinde de la Marea Barents la Marea Neagră”.

”Inițiativa Centura Verde Europeană uneşte Europa printr-un mare cordon verde pe locul pe care altă dată a fost Cortina de Fier care despărţea continentul nostru în lumea liberă şi blocul comunist. Cum zonele de frontieră erau ferite de activitate umană intensă, în aceste locuri se găsesc azi adevărate perle naturale, precum păduri virgine, mlaştini sau pajişti alpine, habitat natural pentru multe specii de animale protejate. Barierele care au împărțit odată oamenii au creat un refugiu pentru viața sălbatică”, a scris Ștefănuță, pe pagina sa de Facebook, cu privire la dezbatere.

Potrivit eurodeputatului român, Centura Verde Europeană se întinde pe frontierele a 24 de țări și cuprinde unele dintre cele mai importante habitate pentru biodiversitate din Europa, conectând parcuri naționale, parcuri naturale, rezervații ale biosferei și arii protejate transfrontaliere.

”Centura verde europeană este însă și un simbol excepțional al istoriei europene. Acest memorial viu ne amintește de Cortina de Fier, care a despărţit timp de jumătate de secol Europa cu sârmă ghimpată și turnuri de veghe. Unul dintre principalele obiective ale inițiativei Centurii Verzi Europene este păstrarea acestei linii de salvare ca peisaj memorialistic”, a completat Nicolae Ștefănuță.

Eurodeputatul român a mai transmis că acest traseu poate fi parcurs și cu bicicleta,  de la Marea Barents, la granița dintre Norvegia și Rusia, până la Marea Neagră, la intersecția dintre Bulgaria și Turcia.

”Acest traseu ciclistic de 10,400 km se numește Traseul Cortinei de Fier Euro Velo 13. Mai multe detalii, aici: https://en.eurovelo.com/ev13. Voi lucra ca acest proiect să fie unul bun pentru România”, a conchis Ștefănuță.

Membru al Uniunii Salvați România, Nicolae Ștefănuță a fost ales eurodeputat pe listele Alianței 2020 USR-PLUS și și-a preluat mandatul la 2 iulie 2019. În Parlamentul European, acesta activează în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și în Comisia pentru bugete (BUDG), fiind membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO). Totodată, Nicolae Ștefănuță este vicepreşedinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Statele Unite ale Americii.

Anterior carierei sale politice, a lucrat la Parlamentul European încă din anul 2007, ca expert în comisiile de agricultură și de buget și apoi ca diplomat al Uniunii Europene. De altfel, Nicolae Ștefănuță a reprezentat Parlamentul European la Washington, fiind primul român care a asigurat legătura dintre forul european și Congresul american.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputații Nicu Ștefănuță și Vasile Blaga cer explicații directorului Aeroportului din Viena privind dublul control de securitate discriminatoriu pentru români

Published

on

Europarlamentarii Vasile Blaga (PNL, PPE) și Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană) au adresat marți o scrisoare directorului Aeroportului Internațional din Viena, pentru a cere explicații legate de politica discriminatorie a Aeroportului privind trecerea a doua oară prin filtrul de securitate a pasagerilor veniți din afara spațiului Schengen. 

“Am observat că pasagerii care vin din București sunt puși să treacă prin filtrul de securitate și după ce aterizează, lucru care nu e necesar și nu știu să se fi întâmplat și la alt aeroport din spațiul Schengen. Le amintim austriecilor că faptul că România în afara Schengen nu înseamnă un control dublu de securitate. Acest lucru este umilitor pentru pasagerii români. Uniunea Europeană a susținut dintotdeauna libertatea de circulație a cetățenilor ei. Le cer celor de la Viena să oprească această politică discriminatorie”, a declarat Nicu Ștefănuță, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În scrisoarea adresată, cei doi europarlamentari au cerut mai multe explicații care țin de necesitatea și legalitatea acestei măsuri, întrebând directorul Aeroportului Internațional din Viena dacă nu cumva acest dublu control aparține vreunei reglementări uitate a pandemiei.

În plus, s-a cerut și punerea la dispoziție a regulamentului Aeroportului care prevede efectuarea acestei duble verificări.

Contactat de CaleaEuropeană.ro, europarlamentarul Vasile Blaga a calificat drept “regretabil demersul de supra-control exercitat asupra cetățenilor români care vin de la București.

“Am solicitat mai multe lămuriri conducerii aeroportului de la Viena pentru că nu mi se pare normal ca un cetățean român și, evident, european aflat în tranzit să fie supus unui control suplimentar, de altfel nefiresc si umilitor, chestiune pe care nu am mai întâlnit-o în niciun alt aeroport din Uniunea Europeană. Așteptăm cu interes un punct de vedere al celor de la aeroportul de la Viena”, a adăugat el

După ce oficialii aeroportului vor transmite răspunsul, acesta va fi făcut public, iar demersul de a opri această politică discriminatorie va continua. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță devine primul europarlamentar român afiliat Grupului Verzilor din Parlamentul European

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a devenit miercuri primul europarlamentar român afiliat grupului Verzilor/Alianţei Libere Europene din Parlamentul European.

“Astăzi, împreună cu Verzii europeni, avem ocazia să contribuim cât de bine putem la o Europă verde. Haideţi să profităm din plin de ea! Este de datoria noastră să luăm măsuri îndrăzneţe şi să construim o lume mai bună pentru viitorul tinerei generaţii româneşti. Tinerii noştri au dreptate să fie îngrijoraţi de cum ar putea arăta viaţa lor în următorii zece sau douăzeci de ani. Vreau să aduc putere şi coerenţă mişcării verzi din România şi să demonstrez tuturor că este vorba despre întregul nostru stil de viaţă, despre economia noastră, sănătatea noastră, justiţia noastră civilă, despre egalitate în faţa legii”, a declarat Nicu Ştefănuţă, potrivit unui comunicat dat publicității de biroul său europarlamentar.

“Suntem încântaţi să-i urăm bun venit lui Nicu în grupul Verzilor. În trecut, am lucrat cu plăcere împreună în dosare progresiste şi aşteptăm cu nerăbdare să stăm umăr la umăr în lupta pentru un viitor mai verde. De la exploatarea forestieră ilegală, la corupţie sau drepturile individuale în România şi aderarea la Schengen, este nevoie de multă muncă pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor. Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu Nicu pentru a construi o Românie mai verde şi mai puternică, în inima Europei”, a afirmat Terry Reintke, co-preşedintă a grupului Verzilor/Alianţei Libere Europene.

În calitate de raportor general pentru bugetul Uniunii Europene pentru 2023, Nicu Ştefănuţă a pledat pentru o finanţare adecvată pentru proiectele legate de protejarea mediului înconjurător, calitatea aerului, lupta împotriva tăierilor ilegale de păduri şi a defrişărilor din România, precum şi pentru acces egal la bursele Erasmus+, se mai arată în comunicat. “Ca membru al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European (BUDG), eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a înţeles că tinerii, fermierii, întreprinderile mici şi mijlocii au nevoie de bani pentru a profita la maximum de Pactul Verde European”, conform comunicatului.

Membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI), Ştefănuţă a făcut parte din echipa care a negociat legislaţii precum Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) sau regulamentul UE care va interzice, la nivel global, importul de produse de pe terenuri defrişate, a mai precizat biroul său.

Cu cei 72 de membri ai săi, grupul Verzilor/Alianţei Libere Europene este al patrulea ca mărime din Parlamentul European, după cele ale Partidului Popular European (176 de membri), Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (144 de membri) şi Renew Europe (102 membri). Co-preşedinţii săi sunt Theresa Reintke (Germania) şi Philippe Lamberts (Belgia).

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Sumele negociate de Nicu Ștefănuță, raportor general pe bugetul UE 2023, au fost votate în PE: 1,6 mld. de euro solicitate în plus pentru criza energetică, conflictul din Ucraina și creștere economică

Published

on

© Nicu Ștefănuță/Renew Europe

Eurodeputații solicită un buget al UE pentru 2023 care să abordeze într-un mod mai eficace consecințele războiului din Ucraina și procesul de redresare în urma pandemiei, avându-i în prim plan pe cetățenii europeni. În acest sens, sub coordonarea eurodeputatului USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), negociatorul bugetului UE pentru anul viitor, aceștia au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu (peste 1.6 miliarde EUR) și, prin urmare, au readus proiectul de buget la nivelul propus inițial de Comisie pentru liniile bugetare respective, se arată într-un comunicat al instituției.

Sumele negociate de către Nicu Ștefănuță cu celelalte grupuri politice au fost votate în plenul Parlamentului European, în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg din 19 octombrie.

Potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro, votul va deschide perioada de 21 de zile de conciliere între cele trei instituții – Parlamentul European, reprezentat de Nicu Ștefănuță, Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de Jiri Georgiev, Secretar de Stat al Republicii Cehe și Comisia Europeană, reprezentată în negocieri de către Comisarul pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn. 

 „Parlamentul European transmite astăzi un mesaj important, acela că oferim un buget în conformitate cu nevoile cele mai mari ale cetățenilor Europei: securitate energetică accesibilă, siguranță în fața războiului, sprijin pentru aliații noștri din Ucraina, redresare economică” declară europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.

Întreg bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 187 de miliarde din Cadrul Financiar Multianual și restul din Next Generation EU, bani pentru planurile naționale de redresare și reziliență. 

Bugetul UE pentru 2023 va ajuta statele membre să continue marile investiții importante și reformele necesare pentru redresarea economică după pandemie. Cu toate acestea, acest buget nu este adaptat contextului instabil în care se află Europa din cauza războiului de la granițele noastre, inflației și facturilor la energie în creștere. Prin urmare, europarlamentarul a cerut redeschiderea bugetului pe 7 ani, a Cadrului Financiar Multianual pentru a adapta răspunsul bugetar al Uniunii la crizele actuale.

Iată sumele negociate de europarlamentarul Ștefănuță cu celelalte grupuri politice din Parlamentul European, acestea urmând să fie negociate de Nicolae Ștefănuță și Consiliu în zilele următoare:

  1. Consecințele războiului din Ucraina pentru Europa – 853 milioane euro, printre care:
  • Bani pentru cercetătorii ucraineni prin programul Marie Skłodowska-Curie – 50 milioane;
  • Bani pentru studenții si profesorii ucraineni prin programul Erasmus+ – 200 milioane;
  • Bani pentru statele membre și organizațiile internaționale care gestionează fluxurile de migranți ucraineni – 100 milioane, prin Fondul pentru migrație și azil;
  • Bani pentru apărare, prin Fondul European de Apărare și Mobilitate Militară – 80 milioane; 
  • Sprijin financiar pentru Ucraina și Republica Moldova, prin Instrumentul de Vecinătate – 150 milioane; 
  • Ajutor umanitar pentru Ucraina, Moldova dar și pentru alte state care se confruntă cu crize majore – 250 milioane;
  • Fonduri de preaderare – 45 milioane.
  1. Creșterea independenței energetice a UE și a sprijinului pentru cetățeni și IMM-uri cu facturi mari la energie, tranziție verde și biodiversitate – 533 milioane, printre care:
  • Proiectele pe  Energie, Climă și Agricultură finanțabile prin Orizont Europa – 365 milioane;
  • Proiectele pe Energie și Transport, finanțabile prin Facilitatea Conectarea Europei – 90 milioane;
  • Proiectele de tranziție energetică, economie circulară și biodiversitate, finanțabile prin programul LIFE – 60 milioane;
  • Crize și provocări globale – 20 milioane .
  1. Lecțiile pandemiei: o mai bună gestionare a crizelor în viitor și sănătate echitabilă în UE – 175 milioane de euro, printre care: 
  • Cluster Health Horizon – 130 milioane;
  • Programul pentru sănătate EU4Health – 25 milioane;
  • Mecanismul de Protecție Civilă al UE – 20 milioane.
  1. Alte priorități:
  • Mai mulți bani pentru Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi;
  • Mai multă finanțare pentru agențiile pentru migrație: EU-LISA și Agenția UE pentru Azil;
  • Finanțare întărită pentru Agenția Europeană de Mediu;
  • Mai mulți bani pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ale PE, Europa Creativă, inițiativa Bauhaus, Special Olympics in Berlin.

„Bugetul Uniunii pentru anul 2023 este de peste 300 de miliarde de euro. Pe de-o parte, nu avem bani suficienti in buget pentru a ajuta Ucraina, iar pe de altă parte statele membre nu folosesc toti banii europeni pe care îi primesc. România riscă să piardă peste 10 miliarde de euro pe care nu i-a folosit din fondurile nerambursabile din CFM 2014-2020. Riscăm să pierdem mulți bani europeni, și deci proiecte ca spitale, școli, autostrăzi să nu se facă din iresponsabilitate politică. Îmi doresc ca România să folosească acest ajutor istoric al UE de peste 80 de miliarde de euro și să nu irosească timpul, ratând această șansă la dezvoltare unică în istoria recentă a țării. Sunt sigur că o parte din acești bani se vor duce și în infrastructura, spitalele și spațiile verzi din Sibiu”, adaugă Nicu Ștefănuță.

Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.

Continue Reading

Facebook

NATO3 mins ago

Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe “B9”: Prima conferință la nivel înalt privind securitatea la Marea Neagră va avea loc pe 13 aprilie, la București

SUA6 mins ago

UE condamnă arestarea unui jurnalist american în Rusia și critică ”disprețul sistematic” pe care Moscova îl manifestă față de libertatea presei

ROMÂNIA56 mins ago

Secretarul american al apărării l-a primit la Pentagon pe omologul român: Parteneriatul strategic dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic

U.E.1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă, vizită în Suedia, țara care deține președinția Consiliului UE și care este ținută în șah de Turcia și Ungaria privind aderarea la NATO

NATO2 hours ago

Turcia a ratificat aderarea Finlandei la NATO. Statul scandinav are acum cale liberă să devină al 31-lea aliat nord-atlantic, în timp ce Suedia mai așteaptă

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Politica de coeziune a UE: Comisia Europeană aprobă o contribuție de 166 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și de ape uzate în România

POLITICĂ17 hours ago

PSD marchează 130 de ani de la crearea primului partid social democrat în România printr-un eveniment la care participă Marcel Ciolacu și Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul de Interne a discutat cu ambasadoarea SUA despre acceptarea României în Programul Visa Waiver: Ar reprezenta o recunoaștere a statutului de partener strategic al SUA

MAREA BRITANIE18 hours ago

Charles al III-lea, primul monarh britanic care s-a adresat Parlamentului german: Flagelul războiului s-a întors în Europa. Securitatea Europei este amenințată

ROMÂNIA18 hours ago

Klaus Iohannis îi primește vineri la Palatul Cotroceni pe liderul PPE Manfred Weber și pe vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”: Relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin. Echilibrul de putere în relația cu Rusia este în favoarea Chinei

MAREA BRITANIE1 day ago

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

ROMÂNIA2 days ago

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul pentru democrație organizat de SUA: România este un cap de pod al democraţiei în regiunea noastră. Vom continua să protejăm ce am realizat

ROMÂNIA4 days ago

Înainte de vizita șefului Consiliului European la Chișinău, Charles Michel și Klaus Iohannis condamnă tentativele Rusiei de a destabiliza R. Moldova și promit tot sprijinul din partea UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Șeful Consiliului European susține creșterea sprijinului UE pentru fermierii români: România a jucat un rol esențial care a adus venituri vitale Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: România va apăra suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și nu vom avea liniște până când nu se va vindeca definitiv de boala rusească

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Președintele Consiliului European vizitează Centrul operațional de coordonare al Poliției de Frontieră: Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la Schengen

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis se așteaptă că încrederea românilor în UE să revină după aderarea la Schengen: “Dacă e război la graniță și mai vine un refuz pe Schengen, este de înțeles că românii își pierd puțin răbdarea”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, către șeful Consiliului European: Respingerea aderării României la Schengen, o palmă dată Uniunii Europene. Această problemă trebuie rezolvată cât mai repede

POLITICĂ4 days ago

Marcel Ciolacu, cu ocazia Centenarului Constituției României Întregite: Este timpul să ne adaptăm vremurilor și să garantăm o reprezentare corectă a femeilor în societate și politică

Team2Share

Trending