Eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), vicepreședintele Delegației Parlamentului European pentru relaţia cu Statele Unite ale Americii, a discutat cu ambasadorul american la Uniunea Europeană, Gordon Sondland, despre procesul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români, potrivit unui mesaj postat pe Facebook.

Nicu Ștefănuță a avut această discuție în cadrul Delegației PE pentru relația cu SUA, unde Gordon Sondland „a livrat o listă realistă și concrete de teme pe care vom lucra împreună: de la Iran, la NATO, la comerț, la tehnologie și recunoașterea standardelor pentru produse și servicii ale fiecăruia”, spune eurodeputatul. 

În context, acesta i-a atras atenția reprezentantului SUA la UE că „neincluderea în programul de ridicare a vizelor este de neînțeles pentru o nație care este înainte de toate un aliat important al SUA”. 

Membru al Uniunii Salvați România, Nicolae Ștefănuță a fost ales eurodeputat pe listele Alianței 2020 USR-PLUS și și-a preluat mandatul la 2 iulie 2019. În Parlamentul European, acesta activează în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și în Comisia pentru bugete (BUDG), fiind membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO). Totodată, Nicolae Ștefănuță este vicepreşedinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Statele Unite ale Americii.

Anterior carierei sale politice, a lucrat la Parlamentul European încă din anul 2007, ca expert în comisiile de agricultură și de buget și apoi ca diplomat al Uniunii Europene. De altfel, Nicolae Ștefănuță a reprezentat Parlamentul European la Washington, fiind primul român care a asigurat legătura dintre forul european și Congresul american.

Comisia Europeană avertizează că România ar putea să transpună incorect în legislație directiva Habitate a Uniunii Europene, într-o scrisoare în care răspunde unei întrebări formulate de eurodeputatul Nicolae Ștefănuță (USR, Renew Europe) cu privire la măsurile pe care executivul european le-ar putea lua în problema ursului brun, având în vedere proiectul de lege adoptat recent de Senatul României prin care s-ar permite vânarea fără restricții în următorii 5 ani.

”Răspunsul Comisiei confirmă că proiectul Senatului României nu respectă directivele europene și transmite că va contacta autoritățile pentru a le reaminti de obligațiile juridice ale acestora. Adoptarea acestui proiect de lege ar putea duce la o transpunere incorectă a directivei”, scrie eurodeputatul Nicolae Ștefănuță, pe pagina sa de Facebook.

Amendamentul votat în Senatul României nu este fundamentat și nici nu se referă la cauza problemei, anume, frecvența crescută a atacurilor urșilor, ci propune măsuri de combatere a efectelor prin ridicarea regimului de protecție a ursului brun, mai precizează sursa citată

”Reducerea semnificativă a habitatului ursului brun, prin defrișări și activitatea umană din ce în ce mai intensivă în aceste zone, lipsa zonelor de liniște a modificat comportamentul urșilor în principal prin pierderea fricii față de om. Nu putem trata un simptom fără a trata cauzele. Vânătoarea e promovată ca principală metodă de prevenire a conflictelor om-urs, în condițiile în care aceasta este o măsură reactivă, nu preventivă”, mai spune Ștefănuță.

Senatul a adoptat în luna septembrie o propunere legislativă pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 prin care ursul a fost inclus, pentru o perioadă de 5 ani, pe lista animalelor sălbatice pentru care vânarea este permisă în anumite perioade ale anului.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari de la PSD, a fost aprobată de Senat cu 68 de voturi pentru şi 13 abţineri. Potrivit unui amendament adoptat de plen, ursul a fost eliminat de pe lista cu animale pentru care vânarea este interzisă şi inclus, pe o perioadă de cinci ani, pe lista cu animale care pot fi vânate în anumite perioade.

Comisia Europeană subliniază că ursul brun este inclus în Anexa IV a speciilor strict protejate din Directiva Habitate, iar ”uciderea indivizilor din specia urs brun este interzisă prin Articolul 12 al aceleiași directive”.

Potrivit Comisiei Europene, statele membre pot aplica derogări de la prevederile acestui articol ”doar dacă sunt întrunite condițiile de la articolul 16”.

Conform WWF Romania, derogările în această situație se pot obține cu condiția ca acestea să nu afecteze negativ menținerea stării favorabile de conservare a populațiilor speciilor respective în arealul lor natural și în măsura în care nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare.

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuțu (Alianța USR – PLUS, Renew Europe) a avut joi o întrevedere cu Laura Codruța Kövesi, noul procuror-șef al Parchetului Public European, discuțiile axându-se pe sprijinul pe care Parlamentul European îl poate oferi EPPO.

“Astăzi a fost o zi foarte importantă pentru mine. A fost ziua în care am simțit că pot fi util unei lupte importante pe care o femeie excepțională, venită din același oraș ca mine, a dus-o ani întregi în România și o va aduce de la anul în Europa. Am fost onorat să discut cu Laura Codruța Kövesi despre ajutorul pe care i-l putem aduce, în special din poziția pe care o ocupăm în comisia de bugete a PE. EPPO, Parchetul European pe care Laura îl conduce, are nevoie de resurse reale așa încât munca lui să poată fi eficientă. Îi urez succes și aștept să lucrăm cât mai aproape împreună“, a scris Ștefănuță, pe Facebook.

După alegerile europene din luna mai, Nicolae Ștefănuță a obținut primul său mandat de europarlamentar în grupul politic Renew Europe și este membru în două comisii europarlamentare: comisia pentru bugete (BUDG) și comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), dar și membru supleant în comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO).

Totodată, Ștefănuță este și vicepreședintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Statele Unite.

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria UE, și-a început la 31 octombrie 2019 mandatul după o serie de decizii și momente oficiale pe plan european.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, și ministrul pentru afaceri europene al Finlandei, Tytti Tuppurainen, țara care asigură președinția Consiliului UE, au semnat, la Strasbourg, decizia privind numirea acesteia în calitate procuror-șef european al Biroului Procurorului Public European, marcând ultima etapă formală în acest proces care a debutat la începutul anului.

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut pe 17 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uniunii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care a publicat decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Decizia Conferinței Președinților a venit după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni, 14 octombrie, numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.