Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță, întâlnire cu procurorul-șef al UE: ”Am fost onorat să discut cu Laura Codruța Kövesi despre ajutorul pe care i-l putem aduce”

Published

on

© Nicolae Ștefănuță/ Facebook

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuțu (Alianța USR – PLUS, Renew Europe) a avut joi o întrevedere cu Laura Codruța Kövesi, noul procuror-șef al Parchetului Public European, discuțiile axându-se pe sprijinul pe care Parlamentul European îl poate oferi EPPO.

Astăzi a fost o zi foarte importantă pentru mine. A fost ziua în care am simțit că pot fi util unei lupte importante pe care o femeie excepțională, venită din același oraș ca mine, a dus-o ani întregi în România și o va aduce de la anul în Europa. Am fost onorat să discut cu Laura Codruța Kövesi despre ajutorul pe care i-l putem aduce, în special din poziția pe care o ocupăm în comisia de bugete a PE. EPPO, Parchetul European pe care Laura îl conduce, are nevoie de resurse reale așa încât munca lui să poată fi eficientă. Îi urez succes și aștept să lucrăm cât mai aproape împreună“, a scris Ștefănuță, pe Facebook.

După alegerile europene din luna mai, Nicolae Ștefănuță a obținut primul său mandat de europarlamentar în grupul politic Renew Europe și este membru în două comisii europarlamentare: comisia pentru bugete (BUDG) și comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), dar și membru supleant în comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO).

Totodată, Ștefănuță este și vicepreședintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Statele Unite.

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria UE, și-a început la 31 octombrie 2019 mandatul după o serie de decizii și momente oficiale pe plan european.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, și ministrul pentru afaceri europene al Finlandei, Tytti Tuppurainen, țara care asigură președinția Consiliului UE, au semnat, la Strasbourg, decizia privind numirea acesteia în calitate procuror-șef european al Biroului Procurorului Public European, marcând ultima etapă formală în acest proces care a debutat la începutul anului.

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut pe 17 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uniunii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care a publicat decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Decizia Conferinței Președinților a venit după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni, 14 octombrie, numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță solicită mai mulți bani din partea UE pentru regiunile afectate de tranziția către neutralitatea climatică

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Comisia pentru bugete din Parlamentul European a votat luni opinia pe raportul privind Fondul pentru Tranziție Echitabilă, al cărei raportor alternativ din partea grupului Renew Europe a fost europarlamentarul Nicolae Ștefănuță (USR-PLUS), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Fondul menționat are ca obiective să ajute regiunile cele mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică și să evite creșterea inegalității între regiunile din Europa în acest proces. 

„Ca raportor din partea Renew Europe, am propus să creștem semnificativ bugetul Fondului pentru Tranziție Echitabilă. Inițial, propunerea Comisiei pentru bugetul acestui fond de 10 miliarde din Cadrul Financiar Multianual și 30 de miliarde din Next Generation EU. În Comisia de bugete, i-am convins pe colegii mei să creștem de la 10 la 25 de miliarde partea care provine din Cadrul financiar multianual (MFF), ajungând la un buget total de 55 de miliarde. Suma în plus din MFF este importantă, pentru că regulile sunt mai clare, în acest moment, și perioada în care sunt disponibile este mai lungă decât cea în care sunt disponibili banii din Next Generation EU, care trebuie folosiți până în 2024. În plus, față de propunerea inițială, am reușit ca Fondul pentru Tranziție Echitabilă să fie independent și suplimentar față de alte fonduri UE.  Mă bucur că, împreună cu raportorul Siegfried Mureșan, am convins colegii din Comisia de bugete că este necesar să creștem bugetul pentru regiunile din Europa afectate de tranziția către neutralitatea climatică. Raportul final va fi votat în Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European. Odată votat raportul, va începe o perioadă de negociere cu Consiliul Uniunii. Tranziția către neutralitatea climatică este necesară și ea poate fi făcută de România numai cu sprijin european garantat și disponibil pe o perioadă de timp suficientă. Uniunea Europeană este angrenată în acest proces și ceea ce putem face, ca reprezentanți ai României la Bruxelles, este să ne asigurăm că există bani suficienți pentru asta, și cred că prin acest raport asta am reușit, și că lăsăm căile de tranziție intacte pentru soluții realiste”, a declarat europarlamentarul Nicolae Ștefănuță. 

Pentru a putea beneficia de banii din Fondul pentru Tranziție Echitabilă, Guvernul României va trebui să elaboreze Planul teritorial de tranziție echitabilă, care va fi ulterior validat de Comisia Europeană și care trebuie să fie compatibil cu Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice.

Nicolae Ștefănuță este vicepreședinte al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR PLUS pe 26 mai 2019. 

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și supleant în Comisia pentru Afaceri Europene din Parlamentul European.

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: Pactul Ecologic European trebuie privit ca o chestiune de oportunitate, nu de frică și cost. România trebuie să sprijine campionii locali care pot inova

Published

on

© European Union, 2019 - Source: EP

Pactul Ecologic European trebuie privit ca o chestiune de oportunitate, nu de frică și cost, iar România trebuie să sprijine campionii locali care pot inova, a afirmat eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), vicepreședintele Delegației Parlamentului European pentru relaţia cu Statele Unite ale Americii, în cadrul unui webinar organizat de CaleaEuropeana.ro pe tema viitorului Pactului Ecologic European și relansării economice post-pandemie.

Citiți și Webinar CaleaEuropeană.ro cu eurodeputații Gheorghe Falcă și Nicolae Ștefănuță privind viitorul Pactului Ecologic European în redresarea UE în contextul COVID-19 (LIVE 22 mai, ora 10:00)

„Trebuie să privim chestiunea păstrării scopului Pactului Ecologic European și în termeni de oportunitate. Priviți scena globală unde marile fonduri de investiții dau semnalul că investesc foarte mult în energii regenerabile, într-un nou tip de economie. Marii actori economici din România știu și ei acest lucru și se pregătesc pentru el. Și atunci, noi trebuie să ajutăm economia să ajungă acolo unde merge lumea de fapt. Mi se pare foarte important ca România să nu piardă acest tren pentru că este un tren de o mie de miliarde de euro și cred că acest Plan Verde se va întâmpla fie că ne place, fie că nu. România s-a alăturat săptămâna trecută acelor ambiții climatice europene, deci nu este un stat care se împotrivește. Totul ține, însă, de instrumente și trebuie să atragem acei bani care sunt puși pe masă”, atrage atenția eurodeputatul USR.

Nicu Ștefănuță explică că atunci când și-a prezentat misiunea pe Planul Verde și modul în care trebuie să abordăm această problemă, s-a uitat „ca la o felie de pizza, pentru că emisiile de CO2 sunt tăiate din diverse felii, nu doar din economia consumatoare de cărbune sau alți combustibili fosili, ci și din emisiile clădirilor”.

„O bună parte din energie se pierde în atmosferă pe banii noștri și contribuie și la emisii. Planul de relansare economică este un melanj care implică partea de ecologizare, iar în acest sens, partea de renovare a clădirilor de peste 100 de miliarde, unde avem o continuitate istorică, poate face din România un șantier în care se renovează ca lumea în următorii ani, pe bani europeni”, subliniază eurodeputatul. 

De asemenea, acesta precizează că există multe oportunități de care putem profita ca țară. De exemplu, spune Nicu Ștefănuță, „la Vâlcea există un institut care cercetează folosirea hidrogenului în diverse aplicații sau o societate la Timișoara care am înțeles că lucrează la producerea unui vaccin pentru Covid-19”. Prin urmare, politicianul îndeamnă autoritățile române să sprijine „campionii locali pentru că de multe ori uităm că România mai poate și inova sau inventa”. „Avem oameni care vor să facă din România un nume mare pe scena internațională și trebuie să profităm de lucrul acesta. Pactul Ecologic European trebuie privit ca o chestiune de oportunitate, nu de frică și cost”, adaugă Ștefănuță. 


Membru al Uniunii Salvați România, Nicolae Ștefănuță a fost ales eurodeputat pe listele Alianței 2020 USR-PLUS și și-a preluat mandatul la 2 iulie 2019. În Parlamentul European, acesta activează în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și în Comisia pentru bugete (BUDG), fiind membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO). Totodată, Nicolae Ștefănuță este vicepreşedinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Statele Unite ale Americii.

Anterior carierei sale politice, a lucrat la Parlamentul European încă din anul 2007, ca expert în comisiile de agricultură și de buget și apoi ca diplomat al Uniunii Europene. De altfel, Nicolae Ștefănuță a reprezentat Parlamentul European la Washington, fiind primul român care a asigurat legătura dintre forul european și Congresul american.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Webinar CaleaEuropeană.ro cu eurodeputații Gheorghe Falcă și Nicolae Ștefănuță privind viitorul Pactului Ecologic European în redresarea UE în contextul COVID-19 (LIVE 22 mai, ora 10:00)

Published

on

CaleaEuropeană.ro organizează vineri, 22 mai, de la ora 10:00, o dezbatere în format webinar privind Pactul Ecologic European și viitorul tranziției UE către neutralitate climatică în contextul unei economii afectate de pandemia de COVID-19.

Invitații platformei în cadrul acestui dialog online sunt eurodeputații Gheorghe Falcă (PNL, PPE) și Nicolae Ștefănuță (USR, Renew Europe). Dezbaterea va fi transmisă LIVE pe pagina de facebook CaleaEuropeană.ro și va fi moderată de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru.

Gheorghe Falcă (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European din iulie 2019. El activează ca membru în Comisia pentru transport și turism, în Comisia pentru petiții și în Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE (Africa, Caraibe, Pacific – UE). Gheorghe Falcă a fost primarul municipiului Arad din anul 2004 până în luna aprilie 2019. Din această calitate, Falcă a fost membru al Comitetului European al Regiunilor, participând la formarea politicilor la nivel european. Ca primar al Aradului, Gheorghe Falcă a reușit să dezvolte și să modernizeze orașul și a realizat cea mai mare investiție finanțată din fonduri europene din învățământul românesc.

Nicolae Ștefănuță (USR, Renew Europe) este membru al Parlamentului European din iulie 2019. Acesta activează în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și în Comisia pentru bugete și este vicepreședinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Statele Unite ale Americii. Anterior carierei sale politice, a lucrat la Parlamentul European încă din anul 2007, ca expert în comisiile de agricultură și de buget și apoi ca diplomat al Uniunii Europene, fiind primul român care a asigurat legătura dintre Parlamentul European și Congresul american.

Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050, a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 11 decembrie anul trecut, la 10 zile distanță de la preluarea mandatului. von der Leyen a lansat atunci o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”.

Confruntate cu efectele socio-economice ale pandemiei de COVID-19, statele membre i-au dat mandat Ursulei von der Leyen, la 23 aprilie, să vină cu o nouă propunere de cadru financiar multianual 2021-2027, care să cuprindă un fond european de relansare economică. Președinta Comisiei Europene a precizat că în noua sa propunere de buget, Comisia Europeană va avea în vedere patru domenii, inclusiv mai multe investiții în politicile moderne precum Pactul Ecologic European, politica digitală și autonomia strategică sporită a UE.

De asemenea, într-o foaie de parcurs trimisă de președintele Consiliului European către cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, se sublinia faptul că în relansarea economică a Uniunii Europene post-coronavirus “tranziția verde și transformarea digitală vor juca un rol central și prioritar”.

În ce privește România, țara noastră s-a alăturat unei declaraţii semnate de 18 state membre ale UE privind utilizarea investiţiilor din Pactul Ecologic European ca element-cheie în planul de redresare a Uniunii Europene după pandemia de coronavirus

Recent, Guvernul a aprobat Memorandumul pentru iniţierea procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene din Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, în cadrul căruia României îi sunt alocate 757 de milioane de euro, una dintre cele mai mari finanțări atribuite unui stat membru.

De asemenea, la 7 mai, Comisia Europeană a aprobat toate cererile transmise de 18 state membre, printre care și România, pentru acordarea de sprijin în pregătirea planurilor lor teritoriale pentru o tranziție echitabilă, fiecare stat membru trebuind să întocmească un astfel de plan pentru a avea acces la finanțarea acordată în cadrul Mecanismului pentru o tranziție echitabilă.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie destinat să ajute Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Acesta este inclus în planul de investiţii pentru Planul ecologic european, prezentat de Comisia Europeană la începutul anului, și care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro.

La momentul respectiv, surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre, după Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro). Pe de altă parte, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă, în care este inclus și Fondul menționat, prevede că alocările bugetare din partea UE vor fi menite să atragă și să genereze investiții.

Astfel, potrivit estimărilor preliminare citate de Bloomberg, Polonia ar urma să fie principalul beneficiar al Mecanismului pentru o tranziţie justă, în condiţiile în care ar urma să beneficieze de investiţii în valoare de aproximativ 27 miliarde de euro. Urmează Germania, cu investiţii de 13,4 miliarde de euro și România cu 10,1 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending