Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță anunță suplimentarea cu 7,2 milioane de euro a bugetului Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

© Nicolae Ștefănuță/ Facebook

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR-PLUS, Renew Europe) a anunțat joi suplimentarea cu 7,2 milioane de euro a bugetului pentru Parchetul European (EPPO) condus de Laura Codruța Kövesi, în baza unei scrisori pe care acesta, împreună cu colegii din Comisia pentru bugete a PE, a trimis-o comisarului european pentru justiție.

“În calitate de membru al Comisiei pentru Bugete din Parlamentul European, am lucrat încă din luna septembrie alături de doamna procuror șef Laura Codruța Kövesi și am analizat nevoile Parchetului European, instituție menită să se ocupe de dosarele de fraudă cu bani europeni. După 4 luni de amendamente, voturi, negocieri cu celelalte grupuri politice și apoi instituții europene, am obținut mai mulți bani pentru Parchetul European.  Acești bani sunt necesari pentru a consolida instituția care va investiga dosarele celor care fraudează sau fură banii europeni”, a spus Ștefănuță.

Potrivit acestuia, acordul negociat va putea fi semnat doar dupa găsirea unui acord privind cadrul financiar multianual și planul de redresare economică, blocat de Polonia și de Ungaria din cauza mecanismului pe statul de drept.

“Nu o să permitem nimănui să blocheze angajările EPPO, nici administrației, nici statelor membre. Parlamentul European susține Parchetul European necondiționat și se va opune oricăror acțiuni care ii afectează imparțialitatea și independența. Ieri, împreună cu colegii din Comisia pentru Bugete am trimis o scrisoare comisarului Didier Reynders pentru a ne asigura că Parchetul European va putea folosi cele 7,2 milioane de euro în plus pentru angajările de staff necesar bunei funcționări. Sper ca la Summitul din 10-11 decembrie această situație să se deblocheze și, astfel, Parlamentul European să poată vota în plenara din decembrie cadrul financiar multianual și bugetul Uniunii pentru 2021″, a precizat el.

“Orice întârziere a acordului se face în dezinteresul cetățenilor și al economiei. De aceea, sper ca liderii țărilor să pună deoparte interesele lor personale și pe primul loc interesul cetățenilor și al economiei țărilor lor”, a conchis acesta.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a făcut apel miercuri la statele membre să-şi numească rapid procurorii delegaţi pentru a permite Parchetului european (EPPO), noua armă a UE împotriva fraudei, să-şi înceapă activitatea la 1 martie 2021.

Parchetul European, care va avea puterea de a cerceta, urmări şi trimite în judecată în faţa jurisdicţiilor naţionale pe autorii unor infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, a fost instalat la sfârşitul lui septembrie, în Luxemburg, după ce procuroarea şefă europeană, Laura Codruţa Kövesi, şi cei 22 de procurori reprezentând statele care participă la această cooperare consolidată au depus jurământul. Ulterior, Colegiul Parchetului European a numit doi procurori-șefi adjuncți care o vor seconda pe Laura Codruța Kövesi la conducerea instituției europene, și anume pe Danilo Ceccarelli, din Italia și Andrés Ritter, din Germania.

Din cele 27 de state UE, cinci nu vor participa la EPPO. Este vorba despre Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

Această autoritate este competentă pentru fraude cu fondurile europene, fraudă cu TVA de peste zece milioane de euro şi corupţie, iar această infracţionalitate reprezintă între 30 şi 60 de miliarde de euro pe an, potrivit Laurei Codruţa Kövesi.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Nicolae Ștefănuță

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

Published

on

© European Union, 2019 - Source: EP

Clasamentul european Influence Index 2021 îl plasează pe europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe) în top 10 cei mai influenți eurodeputați în domeniul politicii de sănătate.

Activ pe dosare cheie în domeniul sănătății – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) și Planul european de combatere a cancerului – Nicu Ștefănuță este numit noul star al politicii de sănătate la nivel european. Europarlamentarul român ocupă locul 7 din cei 705 eurodeputați aleși, în materie de influență politică și socială în sănătatea publică și devine, astfel, cel mai influent europarlamentar român domeniu, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

„Europa trebuie să fie despre oameni și oamenii așteaptă sănătate din partea Uniunii Europene, în momentele acestea critice. De aceea m-am bătut, din martie 2020, să avem tot ce ne trebuie cu ajutorul Europei: vaccinuri, rezerve de medicamente, tratamente pentru cancerele de care românii suferă și, acum, ajutor medical de urgență pentru combaterea valului patru al pandemiei de COVID-19. Sunt reprezentantul românilor și românii îmi cer asta, îmi cer sănătate europeană”, declară Nicu Ștefănuță.

Influence Index 2021 este primul clasament care, cu ajutorul datelor oferite de agenția de comunicare BCW Brussels și VoteWatch Europe, a măsurat influența eurodeputaților prin cele două dimensiuni ale sale: influența politică (capacitatea de a schimba legislația și de câștiga voturi) și influența socială (capacitatea de a ajunge la oameni).

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR PLUS în 26 mai 2019.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Bugetul UE: Parlamentul European a votat propunerile lui Nicu Ștefănuță privind mai mulți bani pentru sănătate, mediu și Parchetul European

Published

on

© Nicolae Ștefănuță/ Facebook

Europarlamentarul USR PLUS Nicu Ștefănuță, raportorul grupului Renew Europe pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2022, a negociat creșteri bugetare pentru priorități importante cum ar fi sănătatea, schimbările climatice, digitalizarea și cercetarea, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Astfel, el a obținut mai mulți bani pentru sănătate, mediu și Parchetul European al Laurei Codruța Kövesi pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2022, arată sursa citată.

În ședința plenară a Parlamentului European din 20 octombrie 2021 s-au votat modificările aduse propunerii Comisiei Europene privind bugetul pentru anul viitor. Acest vot a confirmat votul din 27 septembrie din Comisia pentru Bugete a Parlamentului. Negocierile dificile dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană privind forma finală a bugetului Uniunii Europene pentru 2022 vor dura până la finele acestui an.

Europarlamentarul USR PLUS a negociat cu celelalte grupuri politice modificări importante în construirea bugetului anului 2022. Dincolo de temele anunțate deja în primăvară – sănătate,  mediu, stat de drept, Erasmus – Nicu Ștefănuță a obținut, ca urmare a negocierilor, 1,1 miliarde de euro pentru a finanța, prin mecanismul COVAX, accesul la vaccinuri pentru țările slab dezvoltate. Nicu Ștefănuță a obținut, de asemenea, un buget de 65 de milioane de euro pentru Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi. Eurodeputatul susține că Parchetul European are nevoie de personal suficient care să-și îndeplinească misiunea: recuperarea miliardelor de euro fraudate.

Foarte important pentru România în această criză sanitară a fost ajutorul de urgență pe care l-a primit de la Uniunea Europeană. Europa trebuie să suplinească ceea ce, din păcate, Guvernul României nu este în stare să asigure. Mă întristează cel mai tare că, în vreme ce alte țări se pregătesc să iasă încet din pandemie, în România sistemul de sănătate este zguduit de cel de-al 4-lea val de COVID-19. Pierderile de vieți sunt o tragedie națională, medicii sunt obosiți, locurile la ATI sunt ocupate. Reamintesc acel moment trist – în ziua în care am reușit să obțin 1,1 miliarde de euro pentru vaccinuri pentru țările sărace, aflam că România aruncă 750 de mii de doze de vaccin pentru că au expirat. Anul 2022 trebuie să fie anul în care învingem pandemia, în care ne recâștigăm libertatea economică. Suntem solidari cu cei vulnerabili și nu lăsăm pe nimeni în urmă”, a afirmat el.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a reușit să crească bugetul Uniunii Europene pentru anul 2022 pentru următoarele priorități:

Sănătate:

  • + 80 milioane pentru programul EU4Health (programul UE pentru sănătate);
  • +1,1 miliarde pentru COVAX (mecanismul prin care sunt livrate vaccinuri pentru țările slab dezvoltate);

Mediu:

  • + 171 milioane pentru programul LIFE (programul UE dedicat exclusiv pentru mediu, energie curată, biodiversitate)

Statul de drept:

  • +19,7 milioane pentru Parchetul European (EPPO);
  • modernizarea personalului Europol;
  • mai multe resurse și personal pentru Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (Eurojust);

Tineret și cercetare:

  • + 305 milioane pentru Horizon Europe (programul UE pentru cercetare);
  • Fondurile rămase nefolosite din 2020, în valoare de 486 milioane, vor fi realocate pe liniile Horizon, cum ar fi Consiliul European de Cercetare (+113 milioane), Marie Curie Actions (+20 milioane), clusterul dedicat sănătății (+204 milioane) etc;
  • +116 milioane pentru Erasmus+ (programul UE pentru educație, formare, tineret și sport);
  • + 5 milioane pentru Corpul European de Solidaritate;

Criza umanitară din Afganistan:

  • + 85 milioane pentru Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF);
  • +301 milioane pentru ajutor umanitar;

Alte victorii importante pentru Renew Europe:

  • + 207 milioane pentru mecanismul Conectarea Europei;
  •  +70 milioane pentru Europa Digitală;
  • + 16 milioane pentru Programul Drepturi și Valori;
  • +5 milioane pentru Agenția Uniunii Europene pentru Căi Ferate (ERA);
  • + 42 milioane pentru noua linie de turism;
  • modernizarea personalului Frontex;
  • mai multe resurse și personal pentru Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA), eu-LISA, EASO, CEPOL;
  • +80 milioane pentru Fondul European de Apărare și mobilitate militară;
  • +35 milioane pentru Vecinătatea Estică (Moldova, Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan și Belarus).

Bugetul anului 2022 este al doilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Din acest motiv, bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19.

Bugetul prevăzut pentru 2022 are o importanță simbolică deosebită, deoarece trebuie să dea startul redresării economice, împreună cu Next Generation EU. 2022 este anul în care țările membre vor primi cei mai mulți bani din istoria UE – peste 300 de miliarde de euro. Este vorba despre un buget de peste 166,29 de miliarde de euro, căruia i se adaugă 143,50 de miliarde de euro din PNRR.

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR PLUS în 26 mai 2019.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre Autoritatea europeană pentru pregătire în caz de urgență sanitară (HERA): Va avea nevoie de un buget suficient

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Corespondență din Strasbourg – Zaim Diana

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR-PLUS, Renew Europe), membru în Comisia pentru sănătate din Parlamentul European (ENVI), a explicat într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro care va fi rolul noii Autorității europene pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) și cum va funcționa aceasta în beneficiul cetățenilor UE.

„Această nouă agenție este copiată după un model american, care să prevină situațiile legate de epidemii sau de boli, chiar și de atacuri chimice. Este un mandat mult mai larg, având și o componentă militară. Un virus este un lucru, dar putem avea și un atac chimic sau o bacterie care ne poate paraliza la fel de mult ca această epidemie. Agenția această este bună. Într-adevăr, are niște chestiuni de copiere a Centrului de Prevenție și Control al Bolilor, dar pentru mine este important ca aceste agenții să nu fie doar goale de conținut. Trebuie să aibă bani suficienți”, a transmis deputatul european.

Reaminitim că pentru Centrul de Control și Prevenire a Bolilor (ECDC), eurodeputatul Nicu Ștefănuță a luptat ca instituția să aibă suficienți oameni, să poată face inspecții în țările membre: „Am văzut că în timpul pandemiei această instituție a avut un rol doar de coordonare și informare și nu a avut colții necesari să poată să ne ajute cu adevărat. Mi se pare esențial să avem un buget satisfăcător și să aibă niște componente cu adevărat puternice care să ne ajute. În privința ECDC este foarte important să se facă secvențiere sau să ajute statele membre în procesul de secvențiere pentru a descoperi noile tulpini, de exemplu. Pentru asta lupt și mă bucur că sunt europarlamentar și pe mediu și sănătate, dar și pe buget.”

De asemenea, Nicu Ștefănuță a subliniat că informația timpurie este necesară ca asemenea criza sanitare să nu se mai repete: „Totul este despre acces la informație timpurie. Când a venit virusul din Wuhan ne uitam de trei luni la televizor și am avut impresia că la noi nu ajunge. Cu cât știm mai devreme, cu atât știm să luăm măsurile cele mai bune, cu atât avem mai mulți specialiști. Dacă vom avea laboratoare vor putea cerceta și pentru noi. Astea sunt toate lucruri bune și mi se pare că suplimentăm lipsurile din țară cu ceea ce se face în Europa și ăsta este un lucru bun”, a conchis acesta.

Comisia Europeană a lansat pe 16 septembrie Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, care va anticipa amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare

Citiți și: Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: Pacienții de cancer din România nu beneficiază de cele mai noi tratamente. Este o mare nedreptate

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending