Europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/ALE) a interpelat Comisia Europeană în contextul problemelor tehnice majore ieșite recent la iveală în ceea ce privește aeronavele companiilor low-cost. Acesta a solicitat Comisiei Europene măsuri concrete pentru a asigura siguranța și sănătatea la bordul aeronavelor a cetățenilor europeni.

Apelul său vine în contextul investigațiilor jurnalistice care arată prezența vaporilor toxici la bordul avioanelor, care au provocat intoxicații și au pus în pericol sănătatea tuturor pasagerilor, dar și abuzurile asupra angajaților.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, eurodeputatul a întrebat, în egală măsură, executivul european ce sancțiuni, pe lângă amenzi, riscă aceste companii aeriene în contextul problemelor evocate.

”Pentru a evita orice îngrijorare, solicit Comisiei să ia măsuri în privința acestor companii, să ancheteze și să inspecteze aeronavele și condițiile de muncă a angajaților și să nu tolereze nicio abatere. Nu înțelegem de ce este presa cea care dezvăluie problemele și nu Agenția pentru Siguranța Aviației a Uniunii Europene. Cer Comisiei Europene să se asigure că, înainte de profit, companiile aeriene pun pe primul loc siguranța pasagerilor”, declară Nicu Ștefănuță.

Nicu Ștefănuță este primul eurodeputat român afiliat grupului politic al Verzilor din Parlamentul European (Greens / EFA) și este în prezent membru al comisiei de Bugete și al Subcomisiei de Sănătate Publică.

Totodată, europarlamentarul sibian activează drept membru supleant în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță alimentară (ENVI), în Comisia pentru Transporturi și Turism (TRAN) și face parte din delegația Parlamentului pentru Relațiile UE cu Moldova precum și din Delegația Parlamentului pentru relația cu NATO.

În aprilie 2023, Nicu Ștefănuță a inaugurat primul spațiu din Sibiu dedicat lui Emil Cioran care activează drept birou europarlamentar pentru tinerii din oraș.

Raportul privind sănătatea mintală negociat de eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a fost votat în Comisia pentru mediu și sănătate publică a Parlamentului European, iar prin acest document sănătatea mintală este pusă pe picior de egalitate cu sănătatea fizică.

Tinerii din ziua de azi se confruntă cu multe provocări când vine vorba de sănătatea mintală: de la problemele de acasă, bullying-ul din şcoală şi mediul toxic şi abuziv de la serviciu, până la presiunea de a se conforma cu standardele societăţii şi teama de a fi lăsaţi pe dinafară. Este pentru prima oară când Parlamentul European vine cu raport în care vorbeşte despre sănătatea mintală şi cere statelor membre să facă mai mult, informează europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă (grupul Verzilor/ALE) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Prin acest raport, Comisia Europeană pune sănătatea mintală pe picior de egalitate cu sănătatea fizică, introducând 20 de iniţiative emblematice şi finanţări în valoare de 1.23 miliarde EUR din diferite instrumente financiare pentru acţiuni dedicate sănătăţii mintale.

“Să fii tânăr şi să ai probleme mintale în România pe care să nu poţi să le tratezi pentru că nu ai bani este o mare ruşine. Aud foarte des în jurul meu poveşti despre tineri care se confruntă cu depresii, anxietăţi, burnout. Neavând ajutor, pentru că terapia e prea scumpă pentru tinerii români, foarte mulţi dintre aceştia se sinucid. Cum îi ajutăm, efectiv, pe aceşti tineri? Cum schimbăm educaţia din România în aşa fel încât şcolile să ajute tinerii? Statul are o responsabilitate să nu lase tinerii noştri să se piardă în adicţii de tot felul, de la substanţe la jocuri de noroc şi pariuri, ci să îi ajute să treacă peste momentele grele din viaţă. Pe lângă decontarea serviciilor de terapie, măsură pe care statul român ar trebui să o ia cât mai urgent şi pentru care mă lupt în Parlamentul European, noi, ca si societate, trebuie să ne ajutăm unii pe alţii mai mult, să vorbim deschis şi asumat despre acest subiect, nu să ne ascundem. Sănătatea mintală nu este un moft, este o urgenţă!”declară europarlamentarul Nicu Ştefănuţă.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că peste 150 de milioane de oameni din Europa trăiesc cu probleme de sănătate mintală. 9 milioane de adolescenţi din Europa se confruntă cu cu tulburări mintale, în special anxietate şi depresie. Peste 70 la sută dintre angajaţii români au suferit de burnout – de muncă excesivă care duce la epuizare psihică. Suicidul este principala cauză de moarte a tinerilor sub 18 ani.

Nicu Ştefănuţă este primul eurodeputat român afiliat grupului politic al Verzilor din Parlamentul European (Greens / EFA) şi este în prezent membru al comisiei de Bugete şi al Subcomisiei de Sănătate Publică. Totodată, europarlamentarul sibian activează drept membru supleant în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă alimentară (ENVI), în Comisia pentru Transporturi şi Turism (TRAN) şi face parte din delegaţia Parlamentului pentru Relaţiile UE cu Moldova precum şi din Delegaţia Parlamentului pentru relaţia cu NATO. În aprilie 2023, Nicu Ştefănuţă a inaugurat primul spaţiu din Sibiu dedicat lui Emil Cioran care activează drept birou europarlamentar pentru tinerii din oraş.

Parlamentul European a adoptat miercuri poziția sa privind o lege revizuită pentru îmbunătățirea calității aerului în UE – directiva privind calitatea aerului – în vederea realizării unui mediu curat și sănătos pentru cetățenii europeni. Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, în calitate de raportor din partea Grupului Verzilor, a transmis într-un comunicat că textul a fost adoptat cu o majoritate strânsă (363 voturi pentru, 226 împotrivă și 46 abțineri) din cauza intereselor industriei și ale partidelor politice care nu pun sănătatea cetățenilor pe primul plan.

Noua directivă reglementează limite mai stricte în privința prezenței particulelor fine (PM2.5, PM 10, NO2) în aerul respirabil, care afectează sănătatea oamenilor, conform ultimelor date științifice prezentate de Organizația Mondială a Sănătății. Conform Agenției Europene de Mediu, 29.000 de români mor anual prematur din cauza calității proaste a aerului.

Legislația propune limite mai stricte, care, dacă sunt depășite, deschid dreptul de a merge în instanță pentru persoanele afectate dar și pentru ONG-uri. De asemenea, persoanele care se îmbolnăvesc din cauza depășirilor limitelor calității aerului pot să primească despăgubiri din partea autorităților care nu au luat măsuri. Noua directivă impune autorităților să fixeze aparate de măsurat calitatea aerului în locurile cele mai circulate.

“Am văzut la vot cui îi pasă de sănătatea cetățenilor și cui nu. Această lege europeană este legată de dreptul sacru al fiecărei ființe umane la un aer curat. Indiferent în ce cartier locuiești, pe ce strada stai, în ce loc lucrezi, ar trebui ca aerul pe care îl respiri să nu te omoare cu zile. Și dacă putem face asta prin legislație, eu mă bucur. Aleg să pun sănătatea cetățenilor pe primul loc” , declară europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

România are proceduri de încălcare a legislației europene în ceea ce privește calitatea aerului și riscă amenzi mari, care vor fi plătite din buzunarele cetățenilor. Un studiu publicat de CE Delft în 2021 arată că Bucureștiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor. Următoarele cele mai afectate orașe din România sunt Timișoara, Brașov, Cluj și Iași. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum și cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranței de viață.