Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: Comisia Europeană are stocuri de medicamente și echipamente medicale pe care România le poate solicita

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță, membru al Comisiei de Mediu și Sănătate publică a Parlamentului European, atrage atenția asupra stocurilor europene de medicamente și echipamente medicale care sunt la dispoziția României, ca și asupra altor tipuri de sprijin de care putem beneficia ca stat membru al Uniunii Europene.

“Urmăresc de mai multe zile, cu inima strânsă, articolele de presă despre lipsurile din spitalele românești: medicamente, ventilatoare, oxigen, medici, în timp ce zi de zi mor tot mai mulți oameni din cauza coronavirusului, și mă simt dator să trag un semnal de alarmă. Comisia Europeană are stocuri de medicamente și echipamente medicale, cumpărate inclusiv cu bani din contribuția României, care ne sunt la  dispoziție dacă solicităm. Mai mult, o parte dintre acestea sunt găzduite de depozite din România. Nu este logic ca, în mijlocul unei crize medicale și economice de proporții, autoritățile române să cumpere de pe piață ventilatoare, de exemplu, când le putem primi gratis din rezerva RescEU. Putem beneficia de ajutor de multe feluri din partea Uniunii Europene și aș vrea să fie foarte clar că asta nu înseamnă că „nu ne descurcăm” singuri. Nimeni nu se descurcă singur acum. Belgia, o țară cu un sistem medical de top mondial transferă pacienți COVID în Germania. Spun asta ca să înțelegem că este dreptul nostru de stat membru de a beneficia de ajutorul altor state. Este perfect normal să colaborăm pentru a trimite pacienți în alte state când capacitățile naționale sunt depășite, că putem beneficia de decontări de cheltuieli legate de criza COVID-19 și putem primi echipamente și medicamente din rezerva RescEU”, a declarat Ștefănuță, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit acestuia, principalele instrumente europene prin care România poate beneficia de ajutor european pentru a depăși criza medicală provocată de pandemie sunt:

Mecanismul European de Protecție Civilă (UCPM) este centrul european de coordonare a răspunsului la situații de urgență. Acest mecanism poate fi declanșat de către statele membre pentru a obține echipament medical, personal medical, transfer de pacienți sau finanțare toate acestea, în situații de urgență.

– Echipament medical și medicamente se pot solicita din Rezervele RescEU, apelând la Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență (ERCC). Instituțiile care pot face solicitarea sunt Ministerul Sănătății și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Stocurile din rezerve sunt disponibile pentru statele membre, sunt reînnoite constant și conțin: echipament medical de terapie intensivă, cum ar fi ventilatoare; echipament de protecție individuală, cum ar fi măști, mănuși, costume protectoare;  produse terapeutice, ca Remdesivir; consumabile de laborator. Costurile pentru acestea sunt acoperite 100% de UE – atât produsele, cât și transportul.

O altă modalitate de a obține echipamente sau medicamente este activarea de urgență a Sistemul de Avertizare și Răspuns Rapid European (EWRS) de către instituția națională responsabilă cu situațiile de urgență, unde se completează nevoile pentru a solicita sprijin pentru împrumutarea/ închirierea sau achiziția în comun de echipamente medicale (stație de oxigen, ventilatoare, aparatură ATI, cort medical) folosind mecanismul de Casă de Compensație (Clearing House) pus la dispoziție de către Comisia Europeană.

Până în prezent, în contextul pandemiei, prin acest sistem au fost lansate patru acorduri-cadru de achiziție comune, cu un plafon bugetar total de 3,5 miliarde EUR, avantajul achiziției comune fiind prețurile mult mai bune obținute decât în cazul achizițiilor individuale. Acestea vizează : echipament individual de protecție (costume, mănuși, ochelari de protecție, viziere și măști); ventilatoare; echipamente de laborator (kituri testare, reactivi, tampoane prelevare și consumabile de laborator); Remdesivir.

Personal Medical

Pentru a beneficia de suport de personal medical din partea altor state membre mai puțin afectate, este necesară o cerere de activare a Mecanismului European de Protecție Civilă (UCPM) și o notificare ERCC. 

Statele membre sau ONG-urile specializate pot trimite echipe calificate corespunzător de personal medical peste granițe, ca răspuns la cererile de asistență. Capacitatea existentă în Europa este limitată în prezent, deoarece personalul poate fi, în majoritatea cazurilor, deja ocupat în totalitate în țara de origine. Cu toate acestea, echipele medicale europene ar putea fi extinse prin activarea sprijinului financiar suplimentar al UE.

Autoritățile statelor membre (autoritățile naționale, regionale și locale și alte organisme publice sau organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public) pot contacta ECHO-ESI@ec.europa.eupentru detalii suplimentare cu privire la modalitatea de aplicare.

Transfer de pacienți

Comisia Europeană pune la dispoziție 220 de milioane de euro pentru finanţarea transferurilor de pacienţi bolnavi de COVID-19 dintr-o ţară în alta, în situația în care aceștia nu mai pot fi primiți în nicio unitate de tratament din țara lor, din cauza supraaglomerării spitalelor. Autoritățile statelor membre (autoritățile naționale, regionale și locale și alte organisme publice sau organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public) pot contacta ECHO-ESI@ec.europa.eu pentru detalii suplimentare cu privire la modalitatea de aplicare.

Schimb de informații și cunoștințe COVID19 CMSS (Sistemul de asistență pentru managementul clinic), pentru distribuirea cunoștințelor și expertizei clinice în UE.

Autoritățile competente ale statelor membre și profesioniștii din domeniul sănătății sunt încurajați să utilizeze COVID19 CMSS (Sistemul de asistență pentru managementul clinic) pentru a asigura un schimb rapid de cunoștințe și experiență între medici din întreaga UE și SEE cu privire la modul de gestionare a pacienților cu COVID-19 sever. Orice clinician care lucrează într-un spital care tratează complexul COVID-19 poate avea acces la sistemul de conferințe web și poate fi sprijinit de un birou de asistență dedicat prin trimiterea unui e-mail la SANTE-COVID-CLINICIANS-NETWORK@ec.europa.eu

Instrumentul de sprijin de urgență ESI (Emergency Support Instrument)

Finanțarea pachetului de mobilitate ESI este disponibilă pentru oricare dintre cele 27 de autorități ale statelor membre ale UE (autoritățile naționale, regionale și locale și alte organisme publice sau organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public). Comisia poate finanța până la 100% din costurile eligibile ale operațiunii de transport, în funcție de fondurile disponibile. Pentru a fi eligibile pentru sprijin, operațiunile trebuie: să fie direct legate de răspunsul la situația de urgență COVID-19; să fie de folos public și să se încadreze în planul național de răspuns; să fie transfrontaliere; să fie consecvente cu un management financiar solid să nu fi primit alte fonduri UE legate de transport.

Cheltuielile eligibile pot include toate costurile de funcționare a unei echipe în timpul unei operațiuni care sunt necesare pentru a o face eficientă din punct de vedere operațional. Astfel de costuri pot include costuri legate de personal, transport, logistică, consumabile și provizii, costuri de întreținere.

Primul pas atunci când e solicitat sprijin pentru pachetul de mobilitate ESI este ca autoritatea competentă a statului membru care are nevoie de asistență să notifice statelor membre și Comisiei Europene necesitatea acestora, prin intermediul sistemului de avertizare și răspuns rapid (EWRS), la care autoritățile naționale de sănătate au acces.

Detalii pentru autoritățile care aplică se găsesc la linkul:  https://ec.europa.eu/echo/sites/echo-site/files/updated_qa_dg_echo_esi_mobility_package_funds.docx.pdf

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

„Provocări și oportunități de mediu pentru România”: Dezbatere CaleaEuropeană.ro cu Nicu Stefănuță și Octavian Berceanu (LIVE, 12 mai, ora 13:30)

Published

on

Miercuri, 12 mai, începând cu ora 13:30, CaleaEuropeană.ro organizează dezbaterea „Provocări și oportunități de mediu pentru România”, împreună cu Nicu Stefănuță (USR-PLUS, Renew Europe), membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu. 

Dezbaterea va fi  transmisă LIVE pe pagina de Facebook Calea Europeană și va fi moderată de directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru.

Invitații vor aborda teme precum prioritățile Uniunii Europene privind mediul și calea către neutralitate climatică și oportunitățile europene de finanțare pentru România în domeniul mediului (FTJ, MFF, NGEU, PNRR). 

Reamintim că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică luna trecută și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro. 

În cadrul dezbaterii, aceștia vor vorbi și despre obiectivele României și responsabilitatea sa ca stat membru către reducerea emisiilor, neutralitate climatică și economie verde și despre rolul Gărzii de Mediu pentru atingerea obiectivelor europene și setarea de bune practici. 

Luna trecută, Parlamentul European şi statele membre ale UE au ajuns  la un acord politic pentru adoptarea obiectivului de reducere netă cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990. Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, prin procedura legislativă ordinară, o „traiectorie” la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon până în 2050.

De asemenea, Nicu Stefănuță şi Octavian Berceanu vor aborda principalele probleme cu care se confruntă România, precum gropile de gunoi, defrișările, deșertificarea, poluarea industrială, poluarea auto și poluarea apelor și vor aminti importanța conștientizării cetățenilor în legătură cu problemele de mediu. În prezent, 20% dintre europeni consideră că mediul este o provocare, părere împărtășită de 12% dintre români. 

Nicu Ştefănuţă este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite a Parlamentului European şi supleant în Comisia pentru Afaceri Externe. Este, de asemenea, membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară și al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European. Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019. În Parlamentul European, Ștefănuță este membru al grupului Renew Europe, a treia cea mai mare familie politică din legislativul european. Anterior activității sale politice, Ștefănuță a lucrat ca diplomat al Parlamentului European pe lângă Congresul SUA.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană se declară preocupată de cazul uciderii ursului Arthur după interpelarea depusă de eurodeputatul Nicu Ștefănuță: “Cercetăm detaliile cazului”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Comisia Europeană este preocupată de cazul ursului Arthur, a declarat luni comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius, care a spus că analizează acuzațiile care vin din partea unor ONG-uri potrivit cărora un prinț din Liechtenstein a ucis un urs de talie mare în România într-o partidă de vânătoare de trofee care ar fi avut loc într-o arie protejată.

“Serviciile mele cercetează detaliile acestui caz, pe care îl urmărim foarte atent”, a declarat comisarul european pentru mediu în timpul unei audieri în Comisia pentru mediu din Parlamentul European, conform Politico Europe, informează Digi24.

El a răspuns astfel unei interpelări din partea europarlamentarului român Nicu Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe). Acesta a anunțat joia trecută că a trimis o interpelare Comisiei Europene după împușcarea ursului trofeu prin derogare de la legile naționale și europene de către prințul de Liechtenstein.

“Am încredere că autoritățile române investighează acest incident în cele mai mici detalii”, a adăugat comisarul Virginijus Sinkevicius.

Vara trecută, Comisia Europeană a avertizat în mod oficial România – într-o etapă preliminară a procedurii de infringement – că trebuie să se conformeze directivelor europene în materie de mediu și să prezinte planuri de conservare pentru ariile sale protejate. 

Ursul uriaș Arthur a fost împușcat de un prinț austriac la Ojdula, județul Covasna, într-o arie naturală protejată, a semnalat ONG-ul Agent Green într-un comunicat postat pe site-ul oficial.

Potrivit sursei citate, prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, rezident în Riegersburg, localitate situată în regiunea austriacă Stiria, și-a fundamentat uciderea celui mai mare urs din România prin derogarea oferită de Ministerul Mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, a declarat, miercuri, după izbucnirea scandalului legat de uciderea marelui urs brun, că nu s-ar hazarda să spună că un urs e cel mai mare sau cel mai mic, dar recunoaște că nu este un cunoscător al acestor activități de vânătoare.

Un mesaj similar a fost transmis și de prim-ministrul Florin Cîțu. “Se pare că nu era cel mai mare urs”, a declarat Cîțu.

Între timp, cazul a ajuns în presa internațională, fiind preluat de Le Figaro, France24 sau The Guardian.

“Regele urșilor din România, doborât de un prinț din Liechtenstein”, a scris Le Figaro. Publicația franceză a notat că două ONG-uri susțin că cel mai mare urs brun din România a fost împușcat de prințul de Liechtenstein în timpul unei partide de vânătoare, iar Garda de Mediu a deschis o anchetă.

România are o populație de circa 6.000 de urși bruni, cea mai mare din Europa, iar în ultimii ani au fost tot mai multe controverse pe tema prezenței lor considerate tot mai „invazive”, a mai scris publicația franceză.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: Pentru mine, 9 mai este sărbătoare națională. Pentru că Europa face România mai puternică

Published

on

© European Union, 2019 - Source: EP

De Ziua Europei, deputatul european Nicu Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe) a ales să definească proiectul european din perspective diferite, pornind de la diversitatea națiunilor, până la rolul UE pe scena internațională.

„Nu îmi place să scriu sau să fac lucruri în care nu cred profund. Nici formele fără fond nu îmi plac prea mult, nici festivismul fals. De aceea, azi, când e 9 mai și sărbătorim unirea acestui continent sub steagul albastru cu stele, vreau să spun așa:

  1. Dacă iubim Europa, nu putem să urâm străinii din ea, celelalte culturi și nații. Este trist că auzim tot mai mult această retorică de ‘noi contra ei’ de la partidele naționaliste.Credeți cumva că pentru un francez i-a fost mai simplu să devină frate cu un neamț, decât nouă cu vecinii noștri cu care avem de împărțit lucruri?
  2. Iubim Europa pentru oportunitățile pe care ni le oferă, fonduri, călătorii, studii și joburi. Dar Europa nu e doar asta, mai e și un sistem de valori. Economie de piață, stat de drept, respect pentru mediu, solidaritate dar și diversitate sunt câteva dintre ele. Ne bucurăm când luăm avantajele, dar strâmbăm din nas la unele din valori. Nu poți mereu să ai și brânza și banii de pe brânză, spune francezul. Să gândim global – avantajele sunt cu mult mai mari decât orice cost – real sau perceput.
  3. Oare ne gândim vreun moment cum ar fi să fi rămas pe dinafară? Cum am fi trecut prin marea criză financiară din 2008 fără infuzia de fonduri ce a urmat? Dar pandemia? Am fi avut azi vaccin? Aveam echipamente să ne luptăm cu criza? Dar accesul la 80 de miliarde de euro pentru redresare construit pe numele solid al Europei și pe reputația ei financiară?
  4. Să ne gândim și la securitate. Dacă nu eram azi în Uniune și în NATO, cum ar fi arătat neatârnarea noastră ca națiune?
    Ar fi fost toată această zonă un mare vid de putere sau ar fi intrat deja una din puterile estice?
  5. Iar despre libertăți, credeți că am avea o democrație reală sau poate un partid autoritar la putere, un tătuc ca, să zicem, Dragnea, iar litera legii ar fi de fapt același lucru cu strâmbarea din nas a lui sau ei? Am avea justiție pe care să te poți baza? Am avea frica impunității în oase, că vom muri cu dreptatea în mână?

„Știu, e foarte greu să judecăm contrafactual. Oamenii își numără mereu lipsurile și foarte rar fericirile. Dar pentru mine este azi sărbătoare națională. Pentru că Europa face România mai puternică, o știu, o simt, o cred”, a conchis acesta în mesajul său.

 

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

Citiți și: Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

La peste șapte decenii distanță și la o zi distanță după ce liderii statelor și instituțiilor Uniunii Europene au convenit asupra celui mai puternic angajament pentru edificarea Europei sociale, iar Europa a comemorat clipa istorică a celor 76 de ani scurși de când armele au tăcut, Germania nazistă a capitulat necondiționat, iar cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat pe bătrânul continent, UE marchează această zi într-un moment inedit și dificil pentru al doilea an consecutiv, confruntându-se cu o provocare fără precedent în istoria sa: pandemia de COVID-19.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenit “farmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Totodată, astăzi se împlinesc doi ani de când șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană s-au reunit în România, la Sibiu, în ceea ce a reprezentat primul summit european din istoria UE organizat chiar în solemna zi în care este celebrată Declarația Schuman, și dând naștere “Spiritului de la Sibiu” care statuează proejarea unei singure Europe, de la nord la sud și de est la vest.

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dragoș Tudorache4 mins ago

Dragoș Tudorache, președintele Comisiei pentru inteligență artificială din PE: Inteligența artificială va schimba modul în care lucrăm și ne va transforma economia

COMISIA EUROPEANA46 mins ago

Premierul Florin Cîțu participă astăzi, la Bruxelles, la o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen

IMAGINEA ZILEI1 hour ago

FOTO Cascada Niagara, iluminată în culorile Uniunii Europene, de Ziua Europei

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR1 hour ago

Emil Boc, la Conferința ”România verde și digitală”: Orașele au oportunitatea de a avea acces la resurse din finanțare europeană

NATO2 hours ago

Defender Europe 21: A început în România cel mai exercițiu militar SUA în Europa. 1.000 de parașutiști americani, polonezi, olandezi și germani au aterizat în România

POLITICĂ2 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia lui Joe Biden de a coopera mai strânsă cu aliații NATO de pe flancul estic: B9 – un summit de succes pentru securitatea României

EVENIMENTE2 hours ago

„Provocări și oportunități de mediu pentru România”: Dezbatere CaleaEuropeană.ro cu Nicu Stefănuță și Octavian Berceanu (LIVE, 12 mai, ora 13:30)

Gheorghe Falcă2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă anunță o nouă investiție majoră cu fonduri europene în județul Arad: 7 milioane de euro ajung la Curtici

NATO2 hours ago

Miniștrii apărării ai României și Poloniei au discutat, la București, despre consolidarea contribuției reciproce la structurile militare NATO găzduite de cele două state aliate

INTERNAȚIONAL3 hours ago

UE face apel la încetarea imediată a violențelor dintre israelieni și palestinieni și la respectarea status quo-ului locurilor sfinte

NATO18 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO19 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

Advertisement
Advertisement

Trending