Nicolae Ștefănuță
Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: Comisia Europeană are stocuri de medicamente și echipamente medicale pe care România le poate solicita
Published
3 years agoon

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță, membru al Comisiei de Mediu și Sănătate publică a Parlamentului European, atrage atenția asupra stocurilor europene de medicamente și echipamente medicale care sunt la dispoziția României, ca și asupra altor tipuri de sprijin de care putem beneficia ca stat membru al Uniunii Europene.
“Urmăresc de mai multe zile, cu inima strânsă, articolele de presă despre lipsurile din spitalele românești: medicamente, ventilatoare, oxigen, medici, în timp ce zi de zi mor tot mai mulți oameni din cauza coronavirusului, și mă simt dator să trag un semnal de alarmă. Comisia Europeană are stocuri de medicamente și echipamente medicale, cumpărate inclusiv cu bani din contribuția României, care ne sunt la dispoziție dacă solicităm. Mai mult, o parte dintre acestea sunt găzduite de depozite din România. Nu este logic ca, în mijlocul unei crize medicale și economice de proporții, autoritățile române să cumpere de pe piață ventilatoare, de exemplu, când le putem primi gratis din rezerva RescEU. Putem beneficia de ajutor de multe feluri din partea Uniunii Europene și aș vrea să fie foarte clar că asta nu înseamnă că „nu ne descurcăm” singuri. Nimeni nu se descurcă singur acum. Belgia, o țară cu un sistem medical de top mondial transferă pacienți COVID în Germania. Spun asta ca să înțelegem că este dreptul nostru de stat membru de a beneficia de ajutorul altor state. Este perfect normal să colaborăm pentru a trimite pacienți în alte state când capacitățile naționale sunt depășite, că putem beneficia de decontări de cheltuieli legate de criza COVID-19 și putem primi echipamente și medicamente din rezerva RescEU”, a declarat Ștefănuță, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Potrivit acestuia, principalele instrumente europene prin care România poate beneficia de ajutor european pentru a depăși criza medicală provocată de pandemie sunt:
– Mecanismul European de Protecție Civilă (UCPM) este centrul european de coordonare a răspunsului la situații de urgență. Acest mecanism poate fi declanșat de către statele membre pentru a obține echipament medical, personal medical, transfer de pacienți sau finanțare toate acestea, în situații de urgență.
– Echipament medical și medicamente se pot solicita din Rezervele RescEU, apelând la Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență (ERCC). Instituțiile care pot face solicitarea sunt Ministerul Sănătății și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Stocurile din rezerve sunt disponibile pentru statele membre, sunt reînnoite constant și conțin: echipament medical de terapie intensivă, cum ar fi ventilatoare; echipament de protecție individuală, cum ar fi măști, mănuși, costume protectoare; produse terapeutice, ca Remdesivir; consumabile de laborator. Costurile pentru acestea sunt acoperite 100% de UE – atât produsele, cât și transportul.
O altă modalitate de a obține echipamente sau medicamente este activarea de urgență a Sistemul de Avertizare și Răspuns Rapid European (EWRS) de către instituția națională responsabilă cu situațiile de urgență, unde se completează nevoile pentru a solicita sprijin pentru împrumutarea/ închirierea sau achiziția în comun de echipamente medicale (stație de oxigen, ventilatoare, aparatură ATI, cort medical) folosind mecanismul de Casă de Compensație (Clearing House) pus la dispoziție de către Comisia Europeană.
Până în prezent, în contextul pandemiei, prin acest sistem au fost lansate patru acorduri-cadru de achiziție comune, cu un plafon bugetar total de 3,5 miliarde EUR, avantajul achiziției comune fiind prețurile mult mai bune obținute decât în cazul achizițiilor individuale. Acestea vizează : echipament individual de protecție (costume, mănuși, ochelari de protecție, viziere și măști); ventilatoare; echipamente de laborator (kituri testare, reactivi, tampoane prelevare și consumabile de laborator); Remdesivir.
Personal Medical
Pentru a beneficia de suport de personal medical din partea altor state membre mai puțin afectate, este necesară o cerere de activare a Mecanismului European de Protecție Civilă (UCPM) și o notificare ERCC.
Statele membre sau ONG-urile specializate pot trimite echipe calificate corespunzător de personal medical peste granițe, ca răspuns la cererile de asistență. Capacitatea existentă în Europa este limitată în prezent, deoarece personalul poate fi, în majoritatea cazurilor, deja ocupat în totalitate în țara de origine. Cu toate acestea, echipele medicale europene ar putea fi extinse prin activarea sprijinului financiar suplimentar al UE.
Autoritățile statelor membre (autoritățile naționale, regionale și locale și alte organisme publice sau organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public) pot contacta ECHO-ESI@ec.europa.eupentru detalii suplimentare cu privire la modalitatea de aplicare.
Transfer de pacienți
Comisia Europeană pune la dispoziție 220 de milioane de euro pentru finanţarea transferurilor de pacienţi bolnavi de COVID-19 dintr-o ţară în alta, în situația în care aceștia nu mai pot fi primiți în nicio unitate de tratament din țara lor, din cauza supraaglomerării spitalelor. Autoritățile statelor membre (autoritățile naționale, regionale și locale și alte organisme publice sau organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public) pot contacta ECHO-ESI@ec.europa.eu pentru detalii suplimentare cu privire la modalitatea de aplicare.
Schimb de informații și cunoștințe COVID19 CMSS (Sistemul de asistență pentru managementul clinic), pentru distribuirea cunoștințelor și expertizei clinice în UE.
Autoritățile competente ale statelor membre și profesioniștii din domeniul sănătății sunt încurajați să utilizeze COVID19 CMSS (Sistemul de asistență pentru managementul clinic) pentru a asigura un schimb rapid de cunoștințe și experiență între medici din întreaga UE și SEE cu privire la modul de gestionare a pacienților cu COVID-19 sever. Orice clinician care lucrează într-un spital care tratează complexul COVID-19 poate avea acces la sistemul de conferințe web și poate fi sprijinit de un birou de asistență dedicat prin trimiterea unui e-mail la SANTE-COVID-CLINICIANS-NETWORK@ec.europa.eu
Instrumentul de sprijin de urgență ESI (Emergency Support Instrument)
Finanțarea pachetului de mobilitate ESI este disponibilă pentru oricare dintre cele 27 de autorități ale statelor membre ale UE (autoritățile naționale, regionale și locale și alte organisme publice sau organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public). Comisia poate finanța până la 100% din costurile eligibile ale operațiunii de transport, în funcție de fondurile disponibile. Pentru a fi eligibile pentru sprijin, operațiunile trebuie: să fie direct legate de răspunsul la situația de urgență COVID-19; să fie de folos public și să se încadreze în planul național de răspuns; să fie transfrontaliere; să fie consecvente cu un management financiar solid să nu fi primit alte fonduri UE legate de transport.
Cheltuielile eligibile pot include toate costurile de funcționare a unei echipe în timpul unei operațiuni care sunt necesare pentru a o face eficientă din punct de vedere operațional. Astfel de costuri pot include costuri legate de personal, transport, logistică, consumabile și provizii, costuri de întreținere.
Primul pas atunci când e solicitat sprijin pentru pachetul de mobilitate ESI este ca autoritatea competentă a statului membru care are nevoie de asistență să notifice statelor membre și Comisiei Europene necesitatea acestora, prin intermediul sistemului de avertizare și răspuns rapid (EWRS), la care autoritățile naționale de sănătate au acces.
Detalii pentru autoritățile care aplică se găsesc la linkul: https://ec.europa.eu/echo/sites/echo-site/files/updated_qa_dg_echo_esi_mobility_package_funds.docx.pdf
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
De la Chișinău, Maia Sandu și Ursula von der Leyen anunță un acord de reducere a tarifelor de roaming între R. Moldova și UE
-
Comisia Europeană propune o mai bună garantare a drepturilor adulților care au nevoie de protecție sau de sprijin în situații transfrontaliere
-
UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”
-
Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024
-
Comisia Europeană și compania BioNTech-Pfizer modifică termenii contractului privind livrarea de vaccinuri împotriva COVID-19, reducând numărul de doze și prelungind termenul de livrare
-
Eurodeputatul Gheorghe Falcă : Socialiștii europeni vor să sărăcească și să împovăreze cetățeanul european
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Eurodeputații Nicu Ștefănuță și Vasile Blaga cer explicații directorului Aeroportului din Viena privind dublul control de securitate discriminatoriu pentru români
Published
2 months agoon
March 28, 2023
Europarlamentarii Vasile Blaga (PNL, PPE) și Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană) au adresat marți o scrisoare directorului Aeroportului Internațional din Viena, pentru a cere explicații legate de politica discriminatorie a Aeroportului privind trecerea a doua oară prin filtrul de securitate a pasagerilor veniți din afara spațiului Schengen.
“Am observat că pasagerii care vin din București sunt puși să treacă prin filtrul de securitate și după ce aterizează, lucru care nu e necesar și nu știu să se fi întâmplat și la alt aeroport din spațiul Schengen. Le amintim austriecilor că faptul că România în afara Schengen nu înseamnă un control dublu de securitate. Acest lucru este umilitor pentru pasagerii români. Uniunea Europeană a susținut dintotdeauna libertatea de circulație a cetățenilor ei. Le cer celor de la Viena să oprească această politică discriminatorie”, a declarat Nicu Ștefănuță, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În scrisoarea adresată, cei doi europarlamentari au cerut mai multe explicații care țin de necesitatea și legalitatea acestei măsuri, întrebând directorul Aeroportului Internațional din Viena dacă nu cumva acest dublu control aparține vreunei reglementări uitate a pandemiei.
În plus, s-a cerut și punerea la dispoziție a regulamentului Aeroportului care prevede efectuarea acestei duble verificări.
Contactat de CaleaEuropeană.ro, europarlamentarul Vasile Blaga a calificat drept “regretabil demersul de supra-control exercitat asupra cetățenilor români care vin de la București.
“Am solicitat mai multe lămuriri conducerii aeroportului de la Viena pentru că nu mi se pare normal ca un cetățean român și, evident, european aflat în tranzit să fie supus unui control suplimentar, de altfel nefiresc si umilitor, chestiune pe care nu am mai întâlnit-o în niciun alt aeroport din Uniunea Europeană. Așteptăm cu interes un punct de vedere al celor de la aeroportul de la Viena”, a adăugat el
După ce oficialii aeroportului vor transmite răspunsul, acesta va fi făcut public, iar demersul de a opri această politică discriminatorie va continua.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Nicu Ștefănuță devine primul europarlamentar român afiliat Grupului Verzilor din Parlamentul European
Published
3 months agoon
March 8, 2023
Eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a devenit miercuri primul europarlamentar român afiliat grupului Verzilor/Alianţei Libere Europene din Parlamentul European.
“Astăzi, împreună cu Verzii europeni, avem ocazia să contribuim cât de bine putem la o Europă verde. Haideţi să profităm din plin de ea! Este de datoria noastră să luăm măsuri îndrăzneţe şi să construim o lume mai bună pentru viitorul tinerei generaţii româneşti. Tinerii noştri au dreptate să fie îngrijoraţi de cum ar putea arăta viaţa lor în următorii zece sau douăzeci de ani. Vreau să aduc putere şi coerenţă mişcării verzi din România şi să demonstrez tuturor că este vorba despre întregul nostru stil de viaţă, despre economia noastră, sănătatea noastră, justiţia noastră civilă, despre egalitate în faţa legii”, a declarat Nicu Ştefănuţă, potrivit unui comunicat dat publicității de biroul său europarlamentar.
“Suntem încântaţi să-i urăm bun venit lui Nicu în grupul Verzilor. În trecut, am lucrat cu plăcere împreună în dosare progresiste şi aşteptăm cu nerăbdare să stăm umăr la umăr în lupta pentru un viitor mai verde. De la exploatarea forestieră ilegală, la corupţie sau drepturile individuale în România şi aderarea la Schengen, este nevoie de multă muncă pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor. Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu Nicu pentru a construi o Românie mai verde şi mai puternică, în inima Europei”, a afirmat Terry Reintke, co-preşedintă a grupului Verzilor/Alianţei Libere Europene.
În calitate de raportor general pentru bugetul Uniunii Europene pentru 2023, Nicu Ştefănuţă a pledat pentru o finanţare adecvată pentru proiectele legate de protejarea mediului înconjurător, calitatea aerului, lupta împotriva tăierilor ilegale de păduri şi a defrişărilor din România, precum şi pentru acces egal la bursele Erasmus+, se mai arată în comunicat. “Ca membru al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European (BUDG), eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a înţeles că tinerii, fermierii, întreprinderile mici şi mijlocii au nevoie de bani pentru a profita la maximum de Pactul Verde European”, conform comunicatului.
Membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI), Ştefănuţă a făcut parte din echipa care a negociat legislaţii precum Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) sau regulamentul UE care va interzice, la nivel global, importul de produse de pe terenuri defrişate, a mai precizat biroul său.
Cu cei 72 de membri ai săi, grupul Verzilor/Alianţei Libere Europene este al patrulea ca mărime din Parlamentul European, după cele ale Partidului Popular European (176 de membri), Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (144 de membri) şi Renew Europe (102 membri). Co-preşedinţii săi sunt Theresa Reintke (Germania) şi Philippe Lamberts (Belgia).
Nicolae Ștefănuță
Sumele negociate de Nicu Ștefănuță, raportor general pe bugetul UE 2023, au fost votate în PE: 1,6 mld. de euro solicitate în plus pentru criza energetică, conflictul din Ucraina și creștere economică
Published
7 months agoon
October 19, 2022
Eurodeputații solicită un buget al UE pentru 2023 care să abordeze într-un mod mai eficace consecințele războiului din Ucraina și procesul de redresare în urma pandemiei, avându-i în prim plan pe cetățenii europeni. În acest sens, sub coordonarea eurodeputatului USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), negociatorul bugetului UE pentru anul viitor, aceștia au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu (peste 1.6 miliarde EUR) și, prin urmare, au readus proiectul de buget la nivelul propus inițial de Comisie pentru liniile bugetare respective, se arată într-un comunicat al instituției.
Sumele negociate de către Nicu Ștefănuță cu celelalte grupuri politice au fost votate în plenul Parlamentului European, în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg din 19 octombrie.
Potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro, votul va deschide perioada de 21 de zile de conciliere între cele trei instituții – Parlamentul European, reprezentat de Nicu Ștefănuță, Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de Jiri Georgiev, Secretar de Stat al Republicii Cehe și Comisia Europeană, reprezentată în negocieri de către Comisarul pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn.
„Parlamentul European transmite astăzi un mesaj important, acela că oferim un buget în conformitate cu nevoile cele mai mari ale cetățenilor Europei: securitate energetică accesibilă, siguranță în fața războiului, sprijin pentru aliații noștri din Ucraina, redresare economică” declară europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.
Întreg bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 187 de miliarde din Cadrul Financiar Multianual și restul din Next Generation EU, bani pentru planurile naționale de redresare și reziliență.
Bugetul UE pentru 2023 va ajuta statele membre să continue marile investiții importante și reformele necesare pentru redresarea economică după pandemie. Cu toate acestea, acest buget nu este adaptat contextului instabil în care se află Europa din cauza războiului de la granițele noastre, inflației și facturilor la energie în creștere. Prin urmare, europarlamentarul a cerut redeschiderea bugetului pe 7 ani, a Cadrului Financiar Multianual pentru a adapta răspunsul bugetar al Uniunii la crizele actuale.
Iată sumele negociate de europarlamentarul Ștefănuță cu celelalte grupuri politice din Parlamentul European, acestea urmând să fie negociate de Nicolae Ștefănuță și Consiliu în zilele următoare:
- Consecințele războiului din Ucraina pentru Europa – 853 milioane euro, printre care:
- Bani pentru cercetătorii ucraineni prin programul Marie Skłodowska-Curie – 50 milioane;
- Bani pentru studenții si profesorii ucraineni prin programul Erasmus+ – 200 milioane;
- Bani pentru statele membre și organizațiile internaționale care gestionează fluxurile de migranți ucraineni – 100 milioane, prin Fondul pentru migrație și azil;
- Bani pentru apărare, prin Fondul European de Apărare și Mobilitate Militară – 80 milioane;
- Sprijin financiar pentru Ucraina și Republica Moldova, prin Instrumentul de Vecinătate – 150 milioane;
- Ajutor umanitar pentru Ucraina, Moldova dar și pentru alte state care se confruntă cu crize majore – 250 milioane;
- Fonduri de preaderare – 45 milioane.
- Creșterea independenței energetice a UE și a sprijinului pentru cetățeni și IMM-uri cu facturi mari la energie, tranziție verde și biodiversitate – 533 milioane, printre care:
- Proiectele pe Energie, Climă și Agricultură finanțabile prin Orizont Europa – 365 milioane;
- Proiectele pe Energie și Transport, finanțabile prin Facilitatea Conectarea Europei – 90 milioane;
- Proiectele de tranziție energetică, economie circulară și biodiversitate, finanțabile prin programul LIFE – 60 milioane;
- Crize și provocări globale – 20 milioane .
- Lecțiile pandemiei: o mai bună gestionare a crizelor în viitor și sănătate echitabilă în UE – 175 milioane de euro, printre care:
- Cluster Health Horizon – 130 milioane;
- Programul pentru sănătate EU4Health – 25 milioane;
- Mecanismul de Protecție Civilă al UE – 20 milioane.
- Alte priorități:
- Mai mulți bani pentru Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi;
- Mai multă finanțare pentru agențiile pentru migrație: EU-LISA și Agenția UE pentru Azil;
- Finanțare întărită pentru Agenția Europeană de Mediu;
- Mai mulți bani pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ale PE, Europa Creativă, inițiativa Bauhaus, Special Olympics in Berlin.
„Bugetul Uniunii pentru anul 2023 este de peste 300 de miliarde de euro. Pe de-o parte, nu avem bani suficienti in buget pentru a ajuta Ucraina, iar pe de altă parte statele membre nu folosesc toti banii europeni pe care îi primesc. România riscă să piardă peste 10 miliarde de euro pe care nu i-a folosit din fondurile nerambursabile din CFM 2014-2020. Riscăm să pierdem mulți bani europeni, și deci proiecte ca spitale, școli, autostrăzi să nu se facă din iresponsabilitate politică. Îmi doresc ca România să folosească acest ajutor istoric al UE de peste 80 de miliarde de euro și să nu irosească timpul, ratând această șansă la dezvoltare unică în istoria recentă a țării. Sunt sigur că o parte din acești bani se vor duce și în infrastructura, spitalele și spațiile verzi din Sibiu”, adaugă Nicu Ștefănuță.
Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.

Șeful diplomației UE: Cipru a devenit membru al Uniunii Europene având o problemă teritorială. Și R. Moldova poate face acest lucru

Zelenski, întâmpinat de Maia Sandu la summitul Comunității Politice Europene: Viitorul Ucrainei și R. Moldova este în UE

Jens Stoltenberg va merge la Ankara pentru a promova ratificarea aderării Suediei la NATO

UE și SUA își intensifică cooperarea în direcția adoptării unei viziuni și a unei foi de parcurs comune a industriei privind sistemele de comunicații fără fir 6G

Klaus Iohannis și Roberta Metsola au călătorit împreună de la București la summitul Comunității Politice Europene: “R. Moldova nu este singură”

Maia Sandu, “uimită” și recunoscătoare de viteza cu România a reușit să obțină aprobarea rapidă a sancțiunilor UE împotriva celor care destabilizează R. Moldova

Summitul Comunității Politice Europene: Klaus Iohannis participă alături de Volodimir Zelenski la discuțiile grupului de lucru privind securitatea europeană

Șeful diplomației europene a lansat Misiunea de parteneriat pentru R. Moldova și a înmânat echipamentele UE pentru forțele armate: Acesta este doar începutul. Sunteți un viitor membru UE

De la Chișinău, Maia Sandu și Ursula von der Leyen anunță un acord de reducere a tarifelor de roaming între R. Moldova și UE

Klaus Iohannis îl felicită pe noul președinte al Letoniei: Aștept cu nerăbdare să consolidăm coordonarea noastră în calitate de parteneri în NATO, UE și în forurile regionale

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030
Team2Share


Trending
-
CONSILIUL UE1 week ago
Bogdan Aurescu solicită adoptarea cât mai curând posibil a unei liste de sancțiuni pentru persoanele care încearcă să destabilizeze R. Moldova
-
INTERVIURI1 week ago
INTERVIU | Gabriela Dancău, ambasadorul României la Roma: Pregătim semnarea unei noi declarații comune a Parteneriatului Strategic. Există premisele unei participări româno-italiene la proiecte pentru reconstrucția Ucrainei
-
NATO1 week ago
“Valencia Trio”: A fost lansată trilaterala Spania – România – Polonia la nivel de miniștri de externe, țări care reprezintă aproape un sfert din populația UE
-
CONSILIUL UE1 week ago
UE a lansat oficial misiunea de parteneriat în R. Moldova pentru a spori reziliența acestei țări în gestionarea crizelor și combaterea amenințărilor hibride
-
ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen