România a pierdut acel plan Marshall după al Doilea Război Mondial și nu își poate permite să piartă acest Plan Marshall, a transmis eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR-PLUS, Renew Europe) în cadrul unei dezbateri organizate de CaleaEuropeană.ro intitulată ”Noul bugetul multianual și fondurile europene pentru România”, făcând trimitere la cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE.

”Acești bani, acești 80 de miliarde de euro sunt un tren pe care nu putem să-l pierdem. România a pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. România nu poate să piară acest Plan Marshall care se numește Uniunea Europeană. Urmăream ultimele vești despre vaccin și mă gândeam cât de bine este că suntem în UE și putem profita de faptul că UE a cumpărat vaccin pentru toată populația Europei. Pentru oamenii normali, cifrele acestea enorme nu mai înseamnă mare lucru. Să ne închipuim că aceste 80 de miliarde sunt mai mult decât am reușit să accesăm de la aderare încoace. De ce spun că s-ar putea să fie un ultim tren? Pentru că statele care se numesc net plătitoare nu mai acceptă ca banii să se piardă în neant”, a atras atenția europarlamentarul român, membru al Comisiei pentru Bugete din Parlamentul European.

Pentru a veni în sprijinul autorităților locale, Nicu Ștefănuță, alături de colega sa din Renew Europe, Ramona Strugariu, a elaborat un ghid al fondurilor europene ”pentru a aduce informaţia acolo unde este mai mare nevoie de ea: la firul ierbii, la cetăţean şi la autorităţile locale, în comunităţi”.

”Trebuie să tratăm cu mare atenție acești bani. Am făcut un ghid al noilor foonduri europene ca să ne mișcăm cât mai repede. Acel mecanism de redresare și reziliență trebuie accesat în primii ani ai noului cadru financiar multianual pentru 2021-2027. De aceea am făcut acel ghid, ca să spunem oamenilor că pe axele acestea prioritare se pot duce banii. (…) Am vrut să fie un ajutor pentru autoritățile locale pentru a nu fi dificultăți la accesare. Este un ghid practic, pentru cetățeni. Vezi în ce regiune ești, cum arată programul operațional al regiunii tale, vezi ce axe sunt. Îmi plac produsele care sunt mai simple și drecte pentru că nu toată lumea trebuie să aibă un doctorat ca să atragă fonduri europene. De multe ori am constatat că nu Comisia este cea care îngreunează lucrurile, nu UE este cea care este birocratică, noi suntem mai catolici decât papa”, a meționat eurodeputatul român.

Întrebat fiind dacă în următorul exercițiu financiar multianual vom constata o calitate a absorbției fondurilor europene, Nicu Ștefănuță a subliniat că ”acest lucru depinde de stabilitatea următorului guvern. Îmi doresc un guvern stabil pe 4 ani, care să aibă o majoritate solidă în Parlament. Trebuie să accesăm bani europeni din prima zi. Ghidurile solicitantului trebuie să fie simplă. Scopul fondurilor europene este să schimbe fața României. Elementul central va fi stabilitatea politică și predictibilitatea. (…) Din păcate, centralismul este foarte la modă. Sper ca în noul guvern să fim mai înțelepți și să delegăm mai mult către autoritățile județene. Autoritățile europene permit descentralizarea, noi trebuie să fim un pic mai prieteni cu descentralizarea”, a spus eurodeputatul român, punctând că și-ar dori ca România să profite de acest moment istoric și în ceea ce privește infrastructura mare și să ”fie în următorul deceniu un adevărat șantier. Dacă investim într-o infrastură solidă a mediului, vom putea atrage beneficiile peste 7-10 ani. Mi-aș dori să investim în energia regenerabilă. Ca să ajungem acolo trebuie să investim. Este importantă investiția în renovarea clădirilor, să facem orașe mai verzi. Necesită un pic de muncă inițială”.

În următorul exercițiu financiar România va beneficia de o alocare de aproximativ 80 de miliarde de euro din planul financiar european de peste 1.8 trilioane de euro convenit de șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre, format dintr-un fond de redresare numit Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde de euro și dintr-un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, a cărui valoare se ridică la suma de 1.074 miliarde de euro.

Aceaste 80 de miliarde de euro alocate țării noaste sunt distribuite pe doi piloni:

I. Aproximativ 33 de miliarde de euro (prețuri curente) provin din fondul de redresare Next Generation EU, împărțite astfel: 30 de miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, 1.4 pentru programul React-EU, 650 de milioane de euro prin Fondul pentru Dezvoltare Rurală și 1 miliard prin Fondrul pentru tranziție justă.

II. 46,3 miliarde de euro alocate României prin Cadrul financiar Multianual 2021-2027, defalcate după cum urmează: 26,8 miliarde de euro pentru Politica de coeziune, care va contribui, între altele, la crerea de locuri de muncă, sporirea competitivității întreprinderilor, creșterea economică, îmbunătățirea infrastructurii de transport, 18,6 miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună (PAC), 160 milioane de euro pentru Politica pentru pescuit și 760 milioane de euro pentru Fondul pentru tranziție justă, instrument ce finanțează teritoriile care se confruntă cu provocări socio-economice majore aferente procesului de tranziție către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Potrivit celor mai recente date furnizate de Comisia Europeană, României i-au fost alocate din fondurile structurale şi de investiţii europene în cadrul bugetului multianual al UE 2-14-2020 36.7 miliarde de euro, defalcate după cum urmează: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) – 13.444.996.696, Fondul social european (FSE) – 5.439.187.838, Fondul de coeziune (FC) – 7.688.231.740, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – 9.644.334.933, Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM) – 223.826.462, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) – 328.905. 184.

În ceea ce privește implementarea financiară a acestor fonduri europene, din suma planificată de 36.769.482.853 de euro, România a contractat 40.053.853.856.754 de euro și a cheltuit 40% din cuantumul total alocat pentru perioda 2014-2020, adică 14.674.413.246 de euro, poziționându-se astfel pe locul trei în clasamentul european, după Irlanda și Finlanda.

Referitor la sursa de finanțare, adică plățile efectuate la nivel european, din sumă cheltuită de peste 14.6 miliarde de euro menționată mai sus, 1.179.506.930 (4%) reprezintă prefinanțarea inițială, bugetarea anuală se ridică la suma de 1.112.289.403 (4%), în vreme ce plățile intermediare (parțiale) totalizează 12.217.759.153 (40%).