Eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a devenit miercuri primul europarlamentar român afiliat grupului Verzilor/Alianţei Libere Europene din Parlamentul European.

“Astăzi, împreună cu Verzii europeni, avem ocazia să contribuim cât de bine putem la o Europă verde. Haideţi să profităm din plin de ea! Este de datoria noastră să luăm măsuri îndrăzneţe şi să construim o lume mai bună pentru viitorul tinerei generaţii româneşti. Tinerii noştri au dreptate să fie îngrijoraţi de cum ar putea arăta viaţa lor în următorii zece sau douăzeci de ani. Vreau să aduc putere şi coerenţă mişcării verzi din România şi să demonstrez tuturor că este vorba despre întregul nostru stil de viaţă, despre economia noastră, sănătatea noastră, justiţia noastră civilă, despre egalitate în faţa legii”, a declarat Nicu Ştefănuţă, potrivit unui comunicat dat publicității de biroul său europarlamentar.

“Suntem încântaţi să-i urăm bun venit lui Nicu în grupul Verzilor. În trecut, am lucrat cu plăcere împreună în dosare progresiste şi aşteptăm cu nerăbdare să stăm umăr la umăr în lupta pentru un viitor mai verde. De la exploatarea forestieră ilegală, la corupţie sau drepturile individuale în România şi aderarea la Schengen, este nevoie de multă muncă pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor. Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu Nicu pentru a construi o Românie mai verde şi mai puternică, în inima Europei”, a afirmat Terry Reintke, co-preşedintă a grupului Verzilor/Alianţei Libere Europene.

În calitate de raportor general pentru bugetul Uniunii Europene pentru 2023, Nicu Ştefănuţă a pledat pentru o finanţare adecvată pentru proiectele legate de protejarea mediului înconjurător, calitatea aerului, lupta împotriva tăierilor ilegale de păduri şi a defrişărilor din România, precum şi pentru acces egal la bursele Erasmus+, se mai arată în comunicat. “Ca membru al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European (BUDG), eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a înţeles că tinerii, fermierii, întreprinderile mici şi mijlocii au nevoie de bani pentru a profita la maximum de Pactul Verde European”, conform comunicatului.

Membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI), Ştefănuţă a făcut parte din echipa care a negociat legislaţii precum Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) sau regulamentul UE care va interzice, la nivel global, importul de produse de pe terenuri defrişate, a mai precizat biroul său.

Cu cei 72 de membri ai săi, grupul Verzilor/Alianţei Libere Europene este al patrulea ca mărime din Parlamentul European, după cele ale Partidului Popular European (176 de membri), Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (144 de membri) şi Renew Europe (102 membri). Co-preşedinţii săi sunt Theresa Reintke (Germania) şi Philippe Lamberts (Belgia).

Parlamentul European a votat miercuri setul de propuneri legislative „Fit for 55”, o piatră de temelie în ceea ce privește reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră – cu cel puțin 55% până în anul 2030, iar eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe) a fost la cârma negocierilor unuia dintre cele mai sensibile, dar și cele mai percutante dosare care formează acest mega pachet, și anume CBAM sau Mecanismul UE de Ajustare la Frontieră a Emisiilor de Dioxid de Carbon.

Prin propunerea acestui mecanism, se va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse (ciment, fier, oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică).

„Situația nu este deloc una roz atunci când aflăm de la experți că au trecut mai bine de 4 milioane de ani de când nu s-au mai înregistrat cantități atât de mari de dioxid de carbon. Într-adevăr, a pune preț pe carbon nu este o sarcină deloc ușoară, însă prin acest mecanism, CBAM, schimbarea are loc cu adevărat. Practic, adoptăm o măsură climatică care să prevină riscul relocării producției de produse din industrii intens poluatoare și a emisiilor de dioxid de carbon, asigurând totodată compatibilitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului” a declarat Nicu Ștefănuță.

În calitatea de raportor al grupului Renew Europe pentru acest dosar, Nicu Ștefănuță a propus o serie de amendamente, printre cele mai importante numărându-se:

1. Implementarea până în anul 2032 a mecanismului CBAM cu un ritm gradual care permite producătorilor să își adapteze investițiile;
2. Crearea unei „frâne de urgență”, respectiv posibilitatea de a ajusta calendarul sau ritmul de implementare, dacă acest lucru se dovedește necesar;
3. Măsuri care îmbunătățesc transparența și oferă predictibilitate pentru producători;
4. Extinderea scopului mecanismului și către produse mai complexe, ci nu doar materii prime;
5. Crearea unei singure autorități centralizate pentru gestionarea mecanismului CBAM;

„Deoarece schimbările climatice se resimt la nivel global, iar nivelul ridicat al emisiilor nu se oprește la granițe, Uniunea Europeană și-a asumat rolul de lider în lupta pentru climă, fapt care a fost încă o dată demonstrat ieri, în plenul Parlamentului European” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acest mecanism poate fi considerat un instrument de diplomație climatică și își propune să se asigure că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la scăderea emisiilor globale, în loc să mute producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Prin această propunere, Uniunea Europeană își dorește și să încurajeze adoptarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din țările din afara UE deoarece cu cât există mai multe voci care vorbesc la unison și au obiective comune, cu atât șansele de reușită în această luptă cresc.

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.