Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, în dialog cu comisarul pentru buget despre subiectele cele mai importante pentru România: Schengen, Erasmus și sănătate

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, în calitate de raportor din partea Renew Europe, l-a întrebat pe comisarul european responsabil pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn, despre subiectele cele mai importante pentru România: Schengen, Erasmus și sănătate.

Primul proiect de buget al Uniunii Europene pentru 2022  a fot  prezentat de comisarul european Johannes Hahn, bugetul având peste 300 de miliarde de euro pentru sănătate, tranziție verde, Erasmus, digitalizare și Parchet European.

„Este pentru prima dată când vom folosi banii înțelept, deoarece de fiecare dată când anunțăm programe noi în special în domeniul sănătății, la final nu reușim să le finanțăm în mod adecvat. De vină nu suntem noi, parlamentarii, ci Consiliul. Acesta este jocul și este foarte frustrant. S-a întâmplat anul trecut, când au fost propuși 9.4 miliarde de euro pentru programul EU4Health. Consiliul l-a redus la 1.7 miliarde de euro, iar noi, în Parlamentul European l-am readus la 5.1 miliarde de euro”, a declarat Ștefănuță.

 

Eurodeputatul i-a transmis comisarului Hahn, că pentru anul 2022, grupul Renew Europe își dorește un buget ambițios și creativ.

„Vrem bani pentru sănătate, mai ales pentru ECDC (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor) și EMA (Agenția Europeană pentru Medicamente). Am văzut că ECDC este finanțat doar cu 83 milioane pentru 2022, deși a obținut 134 milioane pentru 2021”, a spus el. Nicu Ștefănuță a amintit că există alte aspecte importante legate de sănătate, chiar dacă pandemia de COVID-19 s-ar putea termina.

Mai mult, eurodeputatul a făcut trimitere și la banii Uniunii Europene pentru valori și principii, pentru Parchetul European, declarând că acesta trebuie să fie cel mai curat buget posibil, mai ales că o mare parte din bani sunt împrumutați, provin de la Next Generation EU.

De asemenea, Nicu Ștefănuță a abordat și problema spațiului Schengen, punctând că acest proiect trebuie dus la bun sfârșit: „Comisia ar trebui să facă mai multe pentru a pregăti spațiul Schengen pentru finalizarea sa”, a spus el.

„În încheiere, ce facem cu tinerii? Erasmus are 3.4 miliarde dintr-un total de 28 miliarde pentru cei șapte ani. Ce se va întâmpla cu suma mare de bani care nu a fost cheltuită din cauza pandemiei?”, a conchis eurodeputatul român.

Astfel, comisarul european responsabil pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn a transmis că, în ceea ce privește sănătatea în general, a propus o creștere de 140%, iar referitor la Parchetul European (EPPO)  alocările au început de pe 1 iunie.

„În trecut, am triplat bugetul și alocările destinate personalului. În cele din urmă, în comparație cu planul de afaceri original, suntem gata să ne bazăm pe fapte și cifre și să depunem o scrisoare rectificativă în caz că lucrurile evoluează așa cum se așteaptă sau așa cum a anunțat conducerea EPPO. Suntem aici pentru a vedea evoluția în ceea privește cerințele și nevoile EPPO”, a menționat acesta.

În ceea ce privește Schengen,  Hahn a afirmat că, de 4 ani, Comisia Europeană spune că ar trebui incluse și celelalte state non-membre.

„Știm, votul este blocat în Consiliu. Cred că s-ar putea să avem o dezbatere despre ceea ce s-ar putea face. Nu știu ce s-ar putea face din punctul de vedere al bugetului pentru a realiza acest lucru. Însă, din partea Comisiei, suntem interesați să finalizăm acest proces”, a explicat el.

În final, comisarul s-a referit la programul Erasmus, declarând că banii care nu au fost cheltuiți dar care au fost alocați pe toată perioada nu se vor pierde, ci vor fi reportați.

„Sperăm că situația mobilității și a călătorilor să devină mai ușoară. În acest caz bursele vor fi reluate și noi vom putea reacționa în consecință”, a conchis Johannes Hahn.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță devine primul europarlamentar român afiliat Grupului Verzilor din Parlamentul European

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a devenit miercuri primul europarlamentar român afiliat grupului Verzilor/Alianţei Libere Europene din Parlamentul European.

“Astăzi, împreună cu Verzii europeni, avem ocazia să contribuim cât de bine putem la o Europă verde. Haideţi să profităm din plin de ea! Este de datoria noastră să luăm măsuri îndrăzneţe şi să construim o lume mai bună pentru viitorul tinerei generaţii româneşti. Tinerii noştri au dreptate să fie îngrijoraţi de cum ar putea arăta viaţa lor în următorii zece sau douăzeci de ani. Vreau să aduc putere şi coerenţă mişcării verzi din România şi să demonstrez tuturor că este vorba despre întregul nostru stil de viaţă, despre economia noastră, sănătatea noastră, justiţia noastră civilă, despre egalitate în faţa legii”, a declarat Nicu Ştefănuţă, potrivit unui comunicat dat publicității de biroul său europarlamentar.

“Suntem încântaţi să-i urăm bun venit lui Nicu în grupul Verzilor. În trecut, am lucrat cu plăcere împreună în dosare progresiste şi aşteptăm cu nerăbdare să stăm umăr la umăr în lupta pentru un viitor mai verde. De la exploatarea forestieră ilegală, la corupţie sau drepturile individuale în România şi aderarea la Schengen, este nevoie de multă muncă pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor. Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu Nicu pentru a construi o Românie mai verde şi mai puternică, în inima Europei”, a afirmat Terry Reintke, co-preşedintă a grupului Verzilor/Alianţei Libere Europene.

În calitate de raportor general pentru bugetul Uniunii Europene pentru 2023, Nicu Ştefănuţă a pledat pentru o finanţare adecvată pentru proiectele legate de protejarea mediului înconjurător, calitatea aerului, lupta împotriva tăierilor ilegale de păduri şi a defrişărilor din România, precum şi pentru acces egal la bursele Erasmus+, se mai arată în comunicat. “Ca membru al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European (BUDG), eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a înţeles că tinerii, fermierii, întreprinderile mici şi mijlocii au nevoie de bani pentru a profita la maximum de Pactul Verde European”, conform comunicatului.

Membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI), Ştefănuţă a făcut parte din echipa care a negociat legislaţii precum Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) sau regulamentul UE care va interzice, la nivel global, importul de produse de pe terenuri defrişate, a mai precizat biroul său.

Cu cei 72 de membri ai săi, grupul Verzilor/Alianţei Libere Europene este al patrulea ca mărime din Parlamentul European, după cele ale Partidului Popular European (176 de membri), Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (144 de membri) şi Renew Europe (102 membri). Co-preşedinţii săi sunt Theresa Reintke (Germania) şi Philippe Lamberts (Belgia).

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Sumele negociate de Nicu Ștefănuță, raportor general pe bugetul UE 2023, au fost votate în PE: 1,6 mld. de euro solicitate în plus pentru criza energetică, conflictul din Ucraina și creștere economică

Published

on

© Nicu Ștefănuță/Renew Europe

Eurodeputații solicită un buget al UE pentru 2023 care să abordeze într-un mod mai eficace consecințele războiului din Ucraina și procesul de redresare în urma pandemiei, avându-i în prim plan pe cetățenii europeni. În acest sens, sub coordonarea eurodeputatului USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), negociatorul bugetului UE pentru anul viitor, aceștia au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu (peste 1.6 miliarde EUR) și, prin urmare, au readus proiectul de buget la nivelul propus inițial de Comisie pentru liniile bugetare respective, se arată într-un comunicat al instituției.

Sumele negociate de către Nicu Ștefănuță cu celelalte grupuri politice au fost votate în plenul Parlamentului European, în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg din 19 octombrie.

Potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro, votul va deschide perioada de 21 de zile de conciliere între cele trei instituții – Parlamentul European, reprezentat de Nicu Ștefănuță, Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de Jiri Georgiev, Secretar de Stat al Republicii Cehe și Comisia Europeană, reprezentată în negocieri de către Comisarul pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn. 

 „Parlamentul European transmite astăzi un mesaj important, acela că oferim un buget în conformitate cu nevoile cele mai mari ale cetățenilor Europei: securitate energetică accesibilă, siguranță în fața războiului, sprijin pentru aliații noștri din Ucraina, redresare economică” declară europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.

Întreg bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 187 de miliarde din Cadrul Financiar Multianual și restul din Next Generation EU, bani pentru planurile naționale de redresare și reziliență. 

Bugetul UE pentru 2023 va ajuta statele membre să continue marile investiții importante și reformele necesare pentru redresarea economică după pandemie. Cu toate acestea, acest buget nu este adaptat contextului instabil în care se află Europa din cauza războiului de la granițele noastre, inflației și facturilor la energie în creștere. Prin urmare, europarlamentarul a cerut redeschiderea bugetului pe 7 ani, a Cadrului Financiar Multianual pentru a adapta răspunsul bugetar al Uniunii la crizele actuale.

Iată sumele negociate de europarlamentarul Ștefănuță cu celelalte grupuri politice din Parlamentul European, acestea urmând să fie negociate de Nicolae Ștefănuță și Consiliu în zilele următoare:

  1. Consecințele războiului din Ucraina pentru Europa – 853 milioane euro, printre care:
  • Bani pentru cercetătorii ucraineni prin programul Marie Skłodowska-Curie – 50 milioane;
  • Bani pentru studenții si profesorii ucraineni prin programul Erasmus+ – 200 milioane;
  • Bani pentru statele membre și organizațiile internaționale care gestionează fluxurile de migranți ucraineni – 100 milioane, prin Fondul pentru migrație și azil;
  • Bani pentru apărare, prin Fondul European de Apărare și Mobilitate Militară – 80 milioane; 
  • Sprijin financiar pentru Ucraina și Republica Moldova, prin Instrumentul de Vecinătate – 150 milioane; 
  • Ajutor umanitar pentru Ucraina, Moldova dar și pentru alte state care se confruntă cu crize majore – 250 milioane;
  • Fonduri de preaderare – 45 milioane.
  1. Creșterea independenței energetice a UE și a sprijinului pentru cetățeni și IMM-uri cu facturi mari la energie, tranziție verde și biodiversitate – 533 milioane, printre care:
  • Proiectele pe  Energie, Climă și Agricultură finanțabile prin Orizont Europa – 365 milioane;
  • Proiectele pe Energie și Transport, finanțabile prin Facilitatea Conectarea Europei – 90 milioane;
  • Proiectele de tranziție energetică, economie circulară și biodiversitate, finanțabile prin programul LIFE – 60 milioane;
  • Crize și provocări globale – 20 milioane .
  1. Lecțiile pandemiei: o mai bună gestionare a crizelor în viitor și sănătate echitabilă în UE – 175 milioane de euro, printre care: 
  • Cluster Health Horizon – 130 milioane;
  • Programul pentru sănătate EU4Health – 25 milioane;
  • Mecanismul de Protecție Civilă al UE – 20 milioane.
  1. Alte priorități:
  • Mai mulți bani pentru Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi;
  • Mai multă finanțare pentru agențiile pentru migrație: EU-LISA și Agenția UE pentru Azil;
  • Finanțare întărită pentru Agenția Europeană de Mediu;
  • Mai mulți bani pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ale PE, Europa Creativă, inițiativa Bauhaus, Special Olympics in Berlin.

„Bugetul Uniunii pentru anul 2023 este de peste 300 de miliarde de euro. Pe de-o parte, nu avem bani suficienti in buget pentru a ajuta Ucraina, iar pe de altă parte statele membre nu folosesc toti banii europeni pe care îi primesc. România riscă să piardă peste 10 miliarde de euro pe care nu i-a folosit din fondurile nerambursabile din CFM 2014-2020. Riscăm să pierdem mulți bani europeni, și deci proiecte ca spitale, școli, autostrăzi să nu se facă din iresponsabilitate politică. Îmi doresc ca România să folosească acest ajutor istoric al UE de peste 80 de miliarde de euro și să nu irosească timpul, ratând această șansă la dezvoltare unică în istoria recentă a țării. Sunt sigur că o parte din acești bani se vor duce și în infrastructura, spitalele și spațiile verzi din Sibiu”, adaugă Nicu Ștefănuță.

Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță: Votul PE privind pachetul „Fit for 55”, decisiv pentru combaterea schimbărilor climatice. Am reușit, alături de grupul Renew Europe, să las o planetă curată generațiilor viitoare

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a votat miercuri setul de propuneri legislative „Fit for 55”, o piatră de temelie în ceea ce privește reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră – cu cel puțin 55% până în anul 2030, iar eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe) a fost la cârma negocierilor unuia dintre cele mai sensibile, dar și cele mai percutante dosare care formează acest mega pachet, și anume CBAM sau Mecanismul UE de Ajustare la Frontieră a Emisiilor de Dioxid de Carbon.

Prin propunerea acestui mecanism, se va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse (ciment, fier, oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică).

„Situația nu este deloc una roz atunci când aflăm de la experți că au trecut mai bine de 4 milioane de ani de când nu s-au mai înregistrat cantități atât de mari de dioxid de carbon. Într-adevăr, a pune preț pe carbon nu este o sarcină deloc ușoară, însă prin acest mecanism, CBAM, schimbarea are loc cu adevărat. Practic, adoptăm o măsură climatică care să prevină riscul relocării producției de produse din industrii intens poluatoare și a emisiilor de dioxid de carbon, asigurând totodată compatibilitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului” a declarat Nicu Ștefănuță.

În calitatea de raportor al grupului Renew Europe pentru acest dosar, Nicu Ștefănuță a propus o serie de amendamente, printre cele mai importante numărându-se:

  1. Implementarea până în anul 2032 a mecanismului CBAM cu un ritm gradual care permite producătorilor să își adapteze investițiile;
  2. Crearea unei „frâne de urgență”, respectiv posibilitatea de a ajusta calendarul sau ritmul de implementare, dacă acest lucru se dovedește necesar;
  3. Măsuri care îmbunătățesc transparența și oferă predictibilitate pentru producători;
  4. Extinderea scopului mecanismului și către produse mai complexe, ci nu doar materii prime;
  5. Crearea unei singure autorități centralizate pentru gestionarea mecanismului CBAM;

„Deoarece schimbările climatice se resimt la nivel global, iar nivelul ridicat al emisiilor nu se oprește la granițe, Uniunea Europeană și-a asumat rolul de lider în lupta pentru climă, fapt care a fost încă o dată demonstrat ieri, în plenul Parlamentului European” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acest mecanism poate fi considerat un instrument de diplomație climatică și își propune să se asigure că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la scăderea emisiilor globale, în loc să mute producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Prin această propunere, Uniunea Europeană își dorește și să încurajeze adoptarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din țările din afara UE deoarece cu cât există mai multe voci care vorbesc la unison și au obiective comune, cu atât șansele de reușită în această luptă cresc.


Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA23 mins ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

La propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Acord istoric al liderilor europeni: UE Va livra urgent Ucrainei muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune

MAREA BRITANIE16 hours ago

A fost lansat forumul bilateral româno-britanic: România invită Marea Britanie să se implice în Inițiativa celor Trei Mări

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Subcomisia pentru sănătate publică înființată de Parlamentul European și-a început activitatea. Trei eurodeputați români fac parte din SANT

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu președintele Parlamentului R. Moldova: Împreună putem trece cu bine peste momentele dificile. Dorim să consolidăm punțile dintre noi

ROMÂNIA18 hours ago

Spitalele din România, printre cele care au oferit îngrijire celor 2000 de pacienți ucraineni transferați de la începutul războiului prin Mecanismul de protecție civilă al UE

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Reconstrucția Ucrainei se ridică la 383 de miliarde de euro, arată un raport comun al Guvernului de la Kiev, Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ONU

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

NATO20 hours ago

Marea Britanie și România au semnat o nouă Declarație Comună a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral: Vom consolida apărarea pe termen lungă a NATO pe flancul estic și la Marea Neagră

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA1 day ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO2 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE1 week ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA1 week ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Team2Share

Trending