Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță obține modificări la legislația europeană pentru a facilita accesul la fonduri europene pentru cetățeni și firme

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță este raportorul grupului Renew Europe pentru modificarea Regulamentului Financiar al Uniunii Europene, iar în această calitate, eurodeputatul a obținut o majoritate importantă la votul în Parlamentul European, după ce a propus Comisiei Europene o serie de modificări pentru a simplifica accesul cetățenilor și întreprinderilor mici și mijlocii la fonduri cu bani europeni, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În ședința plenară a Parlamentului European din 23 noiembrie 2021 s-au votat cu majoritate propunerile privind Regulamentul Financiar pe care Comisia Europeană va trebui să le ia în considerare când va elabora textul oficial de modificare, la începutul anului viitor.

Noul plan pe șapte ani pentru bugetul UE 2021-2027 și noile fonduri pe care le instituie în afara bugetului oficial al UE (în special PNRR) necesită o revizuire a Regulamentului Financiar. La începutul anului 2022, Comisia va face o propunere privind modul de adaptare a Regulamentului. Parlamentul influențează propunerea Comisiei, prezentând poziția sa în cadrul acestui raport, întocmit din proprie inițiativă.

„În România, 80 de miliarde de euro vor fi accesați în următorii șapte ani. Însă cetățenii și întreprinderile mici și mijlocii îmi spun: «dar noi nu vedem acești bani, aplicarea pentru fonduri europene este dificilă și complicată!». Birocrația va fi redusă la Bruxelles, dar România nu trebuie în niciun caz să fie mai catolică decât Papa și să impună reguli mai stricte, care doar îngreunează accesul la fondurile de care avem atâta nevoie”, declară Nicu Ștefănuță.

Europarlamentarul USR a negociat cu celelalte grupuri politice modificări importante care vor aduce îmbunătățiri substanțiale în arhitectura regulilor financiare privind controlul și implementarea bugetului european.

Lista propunerilor lui Nicu Ștefănuță conține:

  • simplificări pentru beneficiarii fondurilor UE și, prin urmare, accesibilitate îmbunătățită pentru IMM-uri;
  • o respectare mai temeinică a Regulamentului privind condiționalitatea statului de drept;
  • proceduri mai rapide în perioade de criză;
  • raportarea Comisiei cu privire la rolul noilor resurse proprii în rambursarea datoriilor NGEU;
  • digitalizarea procedurilor;
  • o definiție europeană cuprinzătoare a conflictului de interese;
  • includerea metodologiilor de urmărire a cheltuielilor UE pentru schimbările climatice și pentru biodiversitate;
  • creșterea rolului Parlamentului European în luarea deciziilor și verificarea fondurilor fiduciare ale UE și îmbunătățirea vizibilității UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Nicolae Ștefănuță

Sumele negociate de Nicu Ștefănuță, raportor general pe bugetul UE 2023, au fost votate în PE: 1,6 mld. de euro solicitate în plus pentru criza energetică, conflictul din Ucraina și creștere economică

Published

on

© Nicu Ștefănuță/Renew Europe

Eurodeputații solicită un buget al UE pentru 2023 care să abordeze într-un mod mai eficace consecințele războiului din Ucraina și procesul de redresare în urma pandemiei, avându-i în prim plan pe cetățenii europeni. În acest sens, sub coordonarea eurodeputatului USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), negociatorul bugetului UE pentru anul viitor, aceștia au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu (peste 1.6 miliarde EUR) și, prin urmare, au readus proiectul de buget la nivelul propus inițial de Comisie pentru liniile bugetare respective, se arată într-un comunicat al instituției.

Sumele negociate de către Nicu Ștefănuță cu celelalte grupuri politice au fost votate în plenul Parlamentului European, în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg din 19 octombrie.

Potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro, votul va deschide perioada de 21 de zile de conciliere între cele trei instituții – Parlamentul European, reprezentat de Nicu Ștefănuță, Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de Jiri Georgiev, Secretar de Stat al Republicii Cehe și Comisia Europeană, reprezentată în negocieri de către Comisarul pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn. 

 „Parlamentul European transmite astăzi un mesaj important, acela că oferim un buget în conformitate cu nevoile cele mai mari ale cetățenilor Europei: securitate energetică accesibilă, siguranță în fața războiului, sprijin pentru aliații noștri din Ucraina, redresare economică” declară europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.

Întreg bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 187 de miliarde din Cadrul Financiar Multianual și restul din Next Generation EU, bani pentru planurile naționale de redresare și reziliență. 

Bugetul UE pentru 2023 va ajuta statele membre să continue marile investiții importante și reformele necesare pentru redresarea economică după pandemie. Cu toate acestea, acest buget nu este adaptat contextului instabil în care se află Europa din cauza războiului de la granițele noastre, inflației și facturilor la energie în creștere. Prin urmare, europarlamentarul a cerut redeschiderea bugetului pe 7 ani, a Cadrului Financiar Multianual pentru a adapta răspunsul bugetar al Uniunii la crizele actuale.

Iată sumele negociate de europarlamentarul Ștefănuță cu celelalte grupuri politice din Parlamentul European, acestea urmând să fie negociate de Nicolae Ștefănuță și Consiliu în zilele următoare:

  1. Consecințele războiului din Ucraina pentru Europa – 853 milioane euro, printre care:
  • Bani pentru cercetătorii ucraineni prin programul Marie Skłodowska-Curie – 50 milioane;
  • Bani pentru studenții si profesorii ucraineni prin programul Erasmus+ – 200 milioane;
  • Bani pentru statele membre și organizațiile internaționale care gestionează fluxurile de migranți ucraineni – 100 milioane, prin Fondul pentru migrație și azil;
  • Bani pentru apărare, prin Fondul European de Apărare și Mobilitate Militară – 80 milioane; 
  • Sprijin financiar pentru Ucraina și Republica Moldova, prin Instrumentul de Vecinătate – 150 milioane; 
  • Ajutor umanitar pentru Ucraina, Moldova dar și pentru alte state care se confruntă cu crize majore – 250 milioane;
  • Fonduri de preaderare – 45 milioane.
  1. Creșterea independenței energetice a UE și a sprijinului pentru cetățeni și IMM-uri cu facturi mari la energie, tranziție verde și biodiversitate – 533 milioane, printre care:
  • Proiectele pe  Energie, Climă și Agricultură finanțabile prin Orizont Europa – 365 milioane;
  • Proiectele pe Energie și Transport, finanțabile prin Facilitatea Conectarea Europei – 90 milioane;
  • Proiectele de tranziție energetică, economie circulară și biodiversitate, finanțabile prin programul LIFE – 60 milioane;
  • Crize și provocări globale – 20 milioane .
  1. Lecțiile pandemiei: o mai bună gestionare a crizelor în viitor și sănătate echitabilă în UE – 175 milioane de euro, printre care: 
  • Cluster Health Horizon – 130 milioane;
  • Programul pentru sănătate EU4Health – 25 milioane;
  • Mecanismul de Protecție Civilă al UE – 20 milioane.
  1. Alte priorități:
  • Mai mulți bani pentru Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi;
  • Mai multă finanțare pentru agențiile pentru migrație: EU-LISA și Agenția UE pentru Azil;
  • Finanțare întărită pentru Agenția Europeană de Mediu;
  • Mai mulți bani pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ale PE, Europa Creativă, inițiativa Bauhaus, Special Olympics in Berlin.

„Bugetul Uniunii pentru anul 2023 este de peste 300 de miliarde de euro. Pe de-o parte, nu avem bani suficienti in buget pentru a ajuta Ucraina, iar pe de altă parte statele membre nu folosesc toti banii europeni pe care îi primesc. România riscă să piardă peste 10 miliarde de euro pe care nu i-a folosit din fondurile nerambursabile din CFM 2014-2020. Riscăm să pierdem mulți bani europeni, și deci proiecte ca spitale, școli, autostrăzi să nu se facă din iresponsabilitate politică. Îmi doresc ca România să folosească acest ajutor istoric al UE de peste 80 de miliarde de euro și să nu irosească timpul, ratând această șansă la dezvoltare unică în istoria recentă a țării. Sunt sigur că o parte din acești bani se vor duce și în infrastructura, spitalele și spațiile verzi din Sibiu”, adaugă Nicu Ștefănuță.

Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță: Votul PE privind pachetul „Fit for 55”, decisiv pentru combaterea schimbărilor climatice. Am reușit, alături de grupul Renew Europe, să las o planetă curată generațiilor viitoare

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a votat miercuri setul de propuneri legislative „Fit for 55”, o piatră de temelie în ceea ce privește reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră – cu cel puțin 55% până în anul 2030, iar eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe) a fost la cârma negocierilor unuia dintre cele mai sensibile, dar și cele mai percutante dosare care formează acest mega pachet, și anume CBAM sau Mecanismul UE de Ajustare la Frontieră a Emisiilor de Dioxid de Carbon.

Prin propunerea acestui mecanism, se va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse (ciment, fier, oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică).

„Situația nu este deloc una roz atunci când aflăm de la experți că au trecut mai bine de 4 milioane de ani de când nu s-au mai înregistrat cantități atât de mari de dioxid de carbon. Într-adevăr, a pune preț pe carbon nu este o sarcină deloc ușoară, însă prin acest mecanism, CBAM, schimbarea are loc cu adevărat. Practic, adoptăm o măsură climatică care să prevină riscul relocării producției de produse din industrii intens poluatoare și a emisiilor de dioxid de carbon, asigurând totodată compatibilitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului” a declarat Nicu Ștefănuță.

În calitatea de raportor al grupului Renew Europe pentru acest dosar, Nicu Ștefănuță a propus o serie de amendamente, printre cele mai importante numărându-se:

  1. Implementarea până în anul 2032 a mecanismului CBAM cu un ritm gradual care permite producătorilor să își adapteze investițiile;
  2. Crearea unei „frâne de urgență”, respectiv posibilitatea de a ajusta calendarul sau ritmul de implementare, dacă acest lucru se dovedește necesar;
  3. Măsuri care îmbunătățesc transparența și oferă predictibilitate pentru producători;
  4. Extinderea scopului mecanismului și către produse mai complexe, ci nu doar materii prime;
  5. Crearea unei singure autorități centralizate pentru gestionarea mecanismului CBAM;

„Deoarece schimbările climatice se resimt la nivel global, iar nivelul ridicat al emisiilor nu se oprește la granițe, Uniunea Europeană și-a asumat rolul de lider în lupta pentru climă, fapt care a fost încă o dată demonstrat ieri, în plenul Parlamentului European” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acest mecanism poate fi considerat un instrument de diplomație climatică și își propune să se asigure că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la scăderea emisiilor globale, în loc să mute producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Prin această propunere, Uniunea Europeană își dorește și să încurajeze adoptarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din țările din afara UE deoarece cu cât există mai multe voci care vorbesc la unison și au obiective comune, cu atât șansele de reușită în această luptă cresc.


Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE: Bugetul trebuie să răspundă nevoilor românilor – creșterea prețurilor la energie, inflație și ajutor pentru refugiați

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), negociatorul șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2023, a pledat marți ca bugetul UE să fie suficient de mare încât să răspundă nevoilor actuale ale românilor – creșterea prețurilor la energie, inflație, ajutor pentru refugiați.

În calitatea sa de Raportor General al Parlamentului European pentru bugetul UE al anului 2023, eurodeputatul sibian a participat marți, 7 iunie, la o întâlnire a Comisiei pentru Bugete, la care a fost prezentată propunerea Comisiei pentru bugetul anului 2023, de către Comisarul European pentru Budget și Resurse Umane, Johannes Hahn, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Nicu Ștefănuță a avertizat că propunerea prezentată de către Comisie nu include răspunsuri clare pentru războiul din Ucraina și criza refugiaților. Propunerea, în stadiul său actual, nu aduce soluții financiare pentru reducerea dependenței Europei de gazul și petrolul rusesc, nu identifică soluții pentru combaterea inflației și creșterea prețurilor și nu prevede un mecanism clar de răspuns în cazul unei crize de foamete în regiunea sudică a Uniunii.

Nicu Ștefănuță a scos în evidență faptul că bugetul UE poate contribui la creșterea stabilității democratice și a siguranței în regiune. Dincolo de aceste teme mari, acesta a vorbit despre accelerarea tranziției verzi și digitale, despre creșterea bugetului Parchetului European, despre nevoile tinerilor, dar și despre necesitatea accelerării absorbției fondurilor europene și a PNRR pentru relansarea economiei.

“Ca român, simt o mare responsabilitate să contribui la negocierea poate a celui mai dificil buget al Uniunii Europene. Banii sunt limitați, însă mă voi lupta ca bugetul UE să fie unul ambițios și folosit cât mai bine, astfel încât din acei 170 de miliarde de euro, România să poată beneficia de ajutor la timp pentru marile reforme de care are nevoie. Am atras atenția, de asemenea, că orice întârziere a statelor membre poate fi un risc de a pierde banii de care economiile țărilor au nevoie”, a declarat europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.

Fondurile europene sunt sursa majoră de venituri pentru mari investiții, atât în sectorul public, cât și în cel privat – spitale, școli, grădinițe, renovări de clădiri, drumuri și autostrăzi, etc. Avem deja exemple de bune practici, locuri din România care au fost complet schimbate datorită proiectelor implementate cu finanțare europeană, afaceri private care au demarat cu ajutorul fondurilor de la UE, fermieri români care au trecut la etapa următoare a unei agriculturi moderne.

“La Bruxelles, facem tot ce ne stă în putere să punem interesele românilor în negocierile dosarelor importante. Apoi dăm ștafeta implementării decidenților naționali, iar aici încep să se complice lucrurile, în special din cauza instabilității politice. Este nevoie, de asemenea, de o implicare pro-activă a autorităților, de promovarea felului în care se pot absorbi eficient fondurile europene. Mă gândesc chiar la un program național destinat tuturor comunelor, care să conțină ghiduri simple, exemple de urmat, pași concreți despre cum trebuie scris un proiect pentru renovări, drumuri, școli, izolare termică etc.” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.


Citiți și

Nicu Ștefănuță a fost desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE 2023, fiind abia al doilea român care va deține această responsabilitate

Bani de la UE pentru economie, refugiați și tineri: prioritățile raportorului Nicu Ștefănuță pentru bugetul UE


În etapa următoare, Consiliul își va adopta poziția cu privire la proiectul de buget, iar Parlamentul va răspunde înainte de începerea perioadei de conciliere, care va avea loc în toamnă și care presupune atingerea unui compromis între cele trei instituții ale UE. Negocierile bugetare, începute acum un an, trebuie să se încheie cu un acord până la finalul anului.

Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE6 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO7 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ7 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE7 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu7 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO8 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE8 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE6 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO6 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending