Partidul Social Democrat și PES activists România organizează vineri la București un eveniment prin care marchează 130 de ani de la crearea primului partid social democrat în România.

”Vineri, 31 martie, se sărbătoresc 130 de ani de la crearea primului partid social democrat în România.  Partidul Social Democrat și PES activists România organizează cu acest prilej un eveniment inedit prin care va fi evocată contribuția substanțială a social democraților români la dobândirea drepturilor sociale, promovarea justiției sociale și a egalității de șanse între femei și bărbați, precum și rolul hotărâtor pe care personalități istorice ale stângii l-au avut la înfăptuirea Marii Uniri, cât și ulterior, prin eforturile realizate în vederea renașterii democrației românești după Revoluția din 1989, respectiv pentru aderarea României la NATO și Uniunea Europeană”, precizează Partidul Social Democrat într-un mesaj publicat pe Facebook.

La evenimentul care va avea loc la Teatrul de Operetă şi Musical ”Ion Dacian” din Bucureşti, începând cu ora 14.00,  vor participa președintele formațiunii politice, Marcel Ciolacu, dar și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil pentru implementarea Pactului Verde European. 

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) cere Comisiei Europene să suplimenteze până la cel puțin 100 de milioane de euro compensațiile pentru agricultorii român afectați de consecințele războiului rus din Ucraina.

”Mă adresez Comisiei Europene. Știu că mâine (n.r. joi) va avea loc o ședință importantă care vizează România: evaluarea cu privire la suplimentarea bugetului necesar fermierilor români, care au fost afectați de criza de secetă, de criza generată de cerealele pe care le-am primit și le-am gestionat pentru a fi exportate din Ucraina, țară puternic afectată de invazia nedreaptă și nejustificată, brutală a Rusiei.  Cu toții am aplaudat, în această sală, această deschidere extraordinară, însă cer Comisiei mâine să aloce o suplimentare de 100 de milioane de euro, bani necesari pentru a ajuta fermierii români, într-un moment atât de complicat”, a fost apelul lansat de Tomac în plenul Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Bruxelles.

”Solidaritate înseamnă sprijin pentru toți cei afectați de consecințele războiului criminal început de Rusia”, a mai spus eurodeputatul. 

Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski a anunțat compensații pentru fermierii din statele aflate în prima linie de primire a cerealelor ucrainene . Ele se ridică la 56,3 milioane de euro, finanţată din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), defalcate după cum urmează: Poloniei 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane şi României 10,05 milioane.

Chiar dacă aceste trei state membre au undă verde de a dubla acest sprijin prin ajutoare de stat, fermierii și-au exprimat nemulțumirea, considerând că suma este prea mică, în contextul în care 60% din cerealele ucrainene au tranzitat România, conform mențiunilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei ședințe PPE. 

Eurodeputatul Victor Negrescu a reușit, din calitatea de responsabil al grupului S&D din Parlamentul European, să includă în orientările legislativului european privind bugetul european pe anul viitor, adoptat astăzi în Comisia pentru Bugete, resurse și oportunități europene suplimentare pentru România și pentru gestionarea efectelor războiului din Ucraina.

”Am inclus referințe explicite la nevoia de a sprijini aderarea României la spațiul Schengen, inclusiv prin alocarea de fonduri europene suplimentare, necesitatea de a veni cu sume adiționale pentru agricultură și fermieri, dar și întărirea suportului oferit statelor aflate în prima linie, precum România, susținerea Strategiei UE pentru Dunăre sau dezvoltarea infrastructurii din zonele periferice ale Uniunii Europene”, a detaliat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

De asemenea, acesta a solicitat ”accesul la fondurile de pre-aderare pentru Republica Moldova, precum și implicarea statelor membre cu expertiză în oferirea de asistență statului partener, în așa fel încât să creștem calitatea sprijinului oferit acestuia”.

În egală măsură, Victor Negrescu a venit cu ”propunerea ca programele europene să fie actualizate cu rata inflației, pentru a putea să continuăm implementarea proiectelor, și am solicitat susținerea mai consistentă a acțiunilor europene dedicate IMM-urilor, educației, tinerilor, mediului rural, zonelor afectate de tranziția industrială sau sănătății”.

Acesta a obținut, printre altele, ”menținerea susținerii legislativului european pentru politica de coeziune, sursa principală de fonduri alocate pentru România, dar și menționarea necesității de a suplimenta resursele disponibile la nivel european odată cu revizuirea bugetului pe termen lung al UE, la jumătatea perioadei de implementare”.

”Uniunea Europeană nu poate doar să asiste la provocările pe care le întâmpină cetățenii. Ne trebuie răspunsuri rapide și concrete în pregătirea unei revizuiri a bugetului pe termen lung al UE, prin care să venim cu resurse financiare suplimentare, care să ofere garanția unui răspuns consistent la nevoile pe care le întâmpină românii și europenii”, a subliniat Victor Negrescu.

Plenul legislativului european va vota acest raport în sesiunea plenară din luna aprilie. Parlamentul European este implicat direct în procesul de negociere al bugetului european, procedura legală prevăzând adoptarea de orientări generale la începutul anului, în timp ce discuția privind sumele ce vor fi alocate programelor europene urmează să aibă loc în a doua parte a anului, când legislativul european va intra în negocieri interinstituționale cu Comisia Europeană și cu Consiliul.