Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

Published

on

© European Union, 2020 - Source: EP

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR-PLUS, Renew Europe) pledează pentru o întărire a Tratatului de funcționare a Uniunii Europene pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății, venind astfel în sprijinul tuturor statelor membre, având în vedere că provocări precum pandemia de COVID-19 au relevat că ”niciun stat nu este suficient” de puternic pentru a face față singur.

În cadrul unei dezbateri organizate de CaleaEuropeană.ro, intitulată ”Noul bugetul multianual și fondurile europene pentru România”, europarlamentarul român a precizat că este ”susținătorul unei noi conferințe privind viitorul Europei, al unei modificări de tratat din alte motive: consider că pe politica de sănătate putem face mai multe, ca Uniune. Am văzut criza aceasta ca o dovadă de pierdere pentru UE, de necoordonare și nu mai putem permite așa ceva. Cred că crizele aduc oportunități. Oportunitatea este aceea de a ne întâri ca Uniune și modalitatea de a ne întări este o conferință privind viitorul Uniunii și o întărire a tratatului. Pe sănătate și pe mecanisme de ultim resort, Uniunea Europeană trebuie să fie mai puternică pentru toate statele UE. Niciun stat nu este suficient de bogat pentru a face față provocărilor de acest gen precum pandemia de COVID-19. UE trebuie să fie acea forță care vine din spate”, a menționat Ștefănuță.

Amintim că la mijlocul lunii noiembrie, după zece săptămâni de negocieri intense, echipa de negociere a Parlamentului European a convenit cu președinția germană a Consiliului Uniunii Europene asupra proiectului de acord privind următorul cadru financiar multianual (CFM 2021-2027) și asupra noilor resurse proprii.

Parlamentul a obținut, în cadrul compromisului, suma de 16 miliarde de euro, în plus față de pachetul convenit de șefii de stat și de guvern cu ocazia summitului din iulie. 15 miliarde de euro vor consolida programele emblematice pentru a-i proteja pe cetățeni în contextul actualei pandemii de COVID-19, vor oferi oportunități următoarei generații și vor susține valorile europene. 1 miliard de euro va crește flexibilitatea pentru a face față nevoilor și crizelor viitoare.

Fondurile suplimentare vor proveni în principal din amenzile încasate în contextul încălcării dreptului concurenței (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE), în conformitate cu solicitarea continuă a Parlamentului de a menține banii generați de Uniune în bugetul UE.

Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European a triplat, printre altele, pachetul pentru EU4Health, de la 1,7 miliarde de euro, la 5,1 miliarde de euro, a asigurat echivalentul unui an suplimentar de finanțare pentru Erasmus+ și a asigurat o consolidare a finanțării pentru cercetare.

Referitor la fondul european de redresare și poziția neschimbată a Ungariei și Poloniei de a-și exercita dreptul de veto cu privire la acesta ca urmare a condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept, Nicu Ștefănuță a semnalat că regimurile de la Budapesta și Varșovia resping acest mecanism pentru că ”știu ce au făcut, știu că banii europeni nu au fost folosiți cum trebuie” și le ”este teamă să nu se descopere fraude”.

”Orban și Lech Kaczyński tremură acum pentru că știu ce au făcut, știu că banii europeni nu au fost folosiți cum trebuie. Despre asta este vorba când vine vorba despre acel mecanism privind statul de drept, nu despre dubii în privința aplicării, legalității și suveranitatea statelor. Cred că serviciile juridice ale Comisiei și ale Consiliului pot da suficiente soluții. Știu că și Curtea de Justiție a Uniunii Europene se uită la acest pachet.  Nu mi-e teamă că s-ar putea abuza. Nu le este teamă nici celorlalte 25 de guverne care au votat pentru acest mecanism. Susțin strategia de negociere a președinției germane care acum încearcă să decupleze cele două state care au interese divergente. Orban și Kaczynski își doresc blocarea mecanismului. Nu au participat nici la Parchetul European. Mesajul este că le este teamă să nu se descopere fraude cu fonduri europene”, a explicat eurodeputatul român, membru al Comisiei pentru Bugete din Parlamentul European.

În acest context, Ștefănuță a făcut trimitere la informațiile vehiculate în spațiul public, potrivit cărora Comisia Europeană intenţionează să excludă Ungaria şi Polonia din planul UE de relansare economică post-pandemie, dacă nu se va ajunge la o soluţie de compromis la nivelul celor 27 de state membre cu ocazia summitului Consiliului European, programat săptămâna viitoare.

Astfel, există posibilitatea ca fondul european de redresare, în valoare de 750 de miliarde de euro, să fie aprobat prin ”procedura cooperării consolidate”, care prevede că cel puţin nouă ţări UE au dreptul de a institui o integrare sau cooperare avansată într-un domeniu din cadrul structurilor comunitare fără a fi implicate celelalte ţări UE.

”Sper ca rațiunea să revină la masă și dacă nu, am văzut că există acel plan B bazat pe articolul 122. Există practic modalități de a merge mai departe fără guvernele care se opun foarte încăpățânt acestui demers”, a mențioant europarlamentarul.

Întrebat dacă o astfel de decizie ar putea reprezenta un nou început de funcționare a Uniunii Europene, Nicu Ștefănuță a transmis că este ”un om al consensului până la capăt. Dacă se reușește prin negocieri, prin dialog, nu merită să luăm decizii care sunt prin majoritate calificată pentru că ele lasă totuși urme grave. Statele care nu sunt în majoritate se simt lăsate în afară. Vor începe cu retorică de tip <<ne impune Bruxelles-ul>>. Dacă nu funcționează acest mecanism al consensului și se poate bloca pe motive aleatorii sau personale așa cum le văd pe cele ale premierului Orban, atunci nu merită ca acești lideri care încalcă spiritul european și printr-un populism își justifică acțiunile acasă, nu merită să ne blocăm în strategiile lor. Atunci ar merita ca aceste majorități calificate să se extindă pe mai multe domenii”, a completat europarlamentarul Renew Europe.

Ungaria și Polonia au respins recent clauza care condiţionează bugetul multianual al UE şi fondul de redresare de respectarea statului de drept, blocaj ce riscă să întârzie intrarea în vigoare a pachetului financiar de peste 1,82 trilioane de euro la timp.

Zilele trecute, premierul Ludovic Orban le-a transmis guvernelor de la Varșovia și Budapesta prin intermediul unui interviu acordat publicației franceze Le Monde că ”este vital ca Europa să adopte și să pună în aplicare cât mai curând posibil bugetul multianual și planul de redresare. Guvernele de la Budapesta și Varșovia trebuie să țină cont de interesele cetățenilor lor care sunt identice cu cele ale tuturor cetățenilor europeni și să renunțe la veto-ul asupra acestor decizii importante. Ungaria și Polonia nu pot vorbi în numele tuturor țărilor din Europa Centrală și de Est. Toate țările europene trebuie să respecte statul de drept. Independența justiției, lupta împotriva corupției sunt lucruri normale în Europa”, a menționat Ludovic Orban.

De altfel, necesitatea obținerii unui acord asupra pachetului financiar de peste 1,8 trilioane de euro a fost una dintre chestiunile importante discutate săptămâna trecută de șeful Executivului de la București cu cancelarul german, Angela Merkel, aflată la cârma Consiliului Uniunii Europene. 

Mecanismul prin care accesul la fondurile europene este condiționat de respectarea statului de drept are implicații directe asupra Varșoviei și Budapestei, capitalele singurelor state împotriva cărora a fost activa Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

Acesta a fost convenit la 5 noiembrie printr-un acord provizoriu între președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European și face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.

Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

Published

on

© Vasile Blaga / Facebook

Eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE) susține că Uniunea Europeană trebuie să aibă un răspuns unitar la criza energetică cu care se confruntă, dar și unul care să atace problema pe fond.

„Nu este suficient ca fiecare stat să adopte măsuri protecționiste față de propriii cetățeni. Această abordare nu poate rezolva problema creșterii prețurilor decât pe termen scurt. Fundamentală este o strategie care să identifice noi surse de furnizare, dar și capacități suplimentare de depozitare”, a declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.

Eurodeputatul a mai adăugat că este vitală, de asemenea, includerea gazelor și energiei nucleare pe lista energiilor verzi ca soluții tranzitorii pentru atingerea neutralității climatice în Uniunea Europeană.

„State precum România nu pot aborda trecerea către un viitor verde precum o face Danemarca sau Suedia. România are nevoie de mai mult timp pentru a tranșa neutralitatea climatică, iar această perioadă-tampon nu se poate derula fără a lua în considerare rezervele interne de gaze naturale și energia nucleară”, a concluzionat europarlamentarul Vasile Blaga.      

Reamintim că Ministrul energiei a evidențiat demersurile României în efortul colectiv european pentru atingerea obiectivelor UE în domeniu și importanța menținerii unui cadru flexibil pentru Statele Membre în alegerea celor mai rentabile măsuri din punct de vedere economic, cu considerarea circumstanțelor naționale.

Săptămâna trecută, Ministrul Energiei Virgil Popescu, a evidențiat interesul României pentru accelerarea dezvoltării hidrogenului produs din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon și a infrastructuri corespunzătoare.

În contextul dezbaterilor actuale la nivel european pe tema definirii regulilor de finanțare sustenabilă (taxonomia) pentru activitățile economice din sectorul gazelor naturale și a energiei nucleare, a propus, alături de alte state membre, ca arderea în comun (blending) a hidrogenului în capacitățile de producție a energiei pe bază de gaze naturale și în cogenerare să reflecte condițiile pieței locale și disponibilitatea tehnologiilor pentru producerea hidrogenului. 

Citiți și: Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu a închis dezbaterile Conferinței europene pentru spațiu: Ne lipsește voința politică. Statele membre trebuie să sprijine o abordare colectivă

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Dacă 2021 a fost anul în care au fost pregătite noi acțiuni pentru politica spațială a Uniunii Europene, atunci 2022 este anul pentru a livra și a implementa, a afirmat miercuri europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului pentru Cer și Spațiu din Parlamentul European.

“Am avut ieri onoarea de a închide dezbaterile Conferinței europene spațiale, cel mai important eveniment european din domeniu”, a spus Marinescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Săptămâna aceasta a avut loc cea de-a 14-a ediție a Conferinței europene privind spațiul. Întrunirea anuală la nivel înalt a principalelor părți interesate din domeniul spațial european s-a axat pe tema “O nouă eră pentru spațiul european: Transformarea viziunii în acțiune”.

“Am auzit în timpul discuțiilor o declarație încurajatoare: dacă 2021 a fost anul în care au fost pregătite noi acțiuni pentru politica noastră spațială, atunci 2022 este anul pentru a livra și a implementa. Și pot spune că este momentul potrivit pentru o accelerare a procesului din partea Comisiei, deoarece trebuie să admitem că UE a fost prea lentă în comparație cu celelalte puteri spațiale și, de asemenea, cu sectorul privat. Comisia a anunțat că în curând va lansa propunerea legislativă pentru o nouă constelație – Conectivitate securizată, precum și Strategia europeană pentru gestionarea traficului spațial. Alte inițiative noi sunt Alianța Europeană a Lansatoarelor Spațiale și Fondul de investiții pentru spațiu CASSINI, în valoare de 1 miliard euro”, a afirmat Marinescu.

În opinia lui Marinescu, există un consens general la nivelul UE pentru consolidarea politicii spațiale europene.

“Cu toții, reprezentanții Comisiei, industriei prin marile companii și start-up-urile, experții, suntem cu toții de acord asupra celor mai importante lucruri. Suntem cu toții de acord că UE ar trebui să-și accelereze acțiunile dacă dorim să putem face față concurenței puternice. Suntem cu toții de acord că ar trebui să investim mai mult și să cheltuim mai eficient banii. Există un acord general că ar trebui să sprijinim mai mult start-up-urile și IMM-urile, deoarece acestea sunt cheia viitorului. Cu toții am ajuns la concluzia că spațiul este din ce în ce mai important pentru dimensiunea militară, că ciclurile de inovare sunt mult mai scurte și de aceea UE trebuie să-și accelereze activitățile și că pentru a putea face față concurenței UE și statele membre ar trebui să își unească eforturile”, a mai precizat el.

Cu toate acestea, Marinescu deplânge faptul că UE este în prezent eficientă doar în declarațiile și intențiile sale.

“Și aici vine întrebarea – Ce lipsește? Răspunsul meu este că ne lipsește voința politică. Este sarcina noastră comună să convingem statele membre să sprijine o abordare colectivă. Sper că următorul Summit Spațial din februarie va fi despre rezultatele concrete ale promisiunilor din aceste zile”, a conchis el.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac, întâlnire cu Ursula von der Leyen: Dacă Rusia invadează Ucraina, răspunsul UE va fi “de o duritate fără precedent”

Published

on

© Photo Collage (Official Images: European Union)

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) a avut miercuri o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, tema principală a discuției vizând situația de securitate din Estul Europei prin “conflictul declanșat de Kremlin la granița cu Ucraina”.

Potrivit lui Tomac, întâlnirea a reprezentat “un schimb de opinii” între von der Leyen și mai mulți europarlamentari PPE, o întrevedere care “s-a desfășurat într-un cadru restrâns și o atmosferă plăcută, prin urmare a fost o discuție deschisă, directă și foarte aplicată”.

“Am discutat, în inima cartierului european din Bruxelles, pe marginea temelor de mare actualitate de pe agenda Uniunii Europene. (…) Tema principală a discuției, așa cum este firesc, a fost conflictul declanșat de Kremlin la granița cu Ucraina. Mă bucur să constat că Uniunea Europeană acționează unitar cu Statele Unite ale Americii și NATO pe temele cheie de politică externă și de securitate”, a afirmat el.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Tomac a spus că șefa Comisiei Europene a împărtășit îngrijorarea cu privire la o posibilă agravare a situației, enumerând o serie de efecte directe pe care le poate avea asupra Europei o eventuală invazie a Rusiei în Ucraina.

Efectele prezentate de von der Leyen încep cu “sectorul energetic, care deja este puternic afectat, până la atacuri cibernetice sau campanii de dezinformare tot mai agresive”.

Răspunsul UE va fi unul de o duritate fără precedent. Lista de sancțiuni la care a făcut referire Președinta Comisiei Europene este în mod cert suficient de aspră pentru a crea probleme serioase regimului Putin. Rămâne de văzut dacă în următoarea perioadă mesajele primite din partea SUA și NATO vor determina Moscova să renunțe la invazia Ucrainei. În mod evident, un atac al Rusiei ar schimba complet relația UE-Rusia și nu numai“, a spus Eugen Tomac.

“Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă lucrează la o gamă largă de sancțiuni sectoriale și individuale în cazul unei noi agresiuni militare din partea Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, Comisia a colaborat cu statele membre și cu aliații în ceea ce privește pregătirea, de la energie la securitatea cibernetică”, a transmis executivul european luni seară, după consultări care au avut loc între președintele american Joe Biden și mai mulți lideri europeni, inclusiv președinta Comisiei Ursula von der Leyen

Șeful diplomației europene Josep Borrell a prezentat marți direcțiile de acțiune și instrumentele de care dispune UE pentru a reacționa la o eventuală agresiune a Rusiei.

Ne coordonăm cu SUA în ceea ce privește răspunsul scris pe care îl va trimite săptămâna aceasta ca răspuns la propunerile Rusiei. Ca mijloc de descurajare, pregătim un set de sancțiuni puternice în cazul în care Rusia decide să întreprindă noi acțiuni militare împotriva Ucrainei. Trebuie să fim pregătiți pentru toate scenariile. Natura răspunsului nostru trebuie să se potrivească cu natura alegerilor Rusiei. Decizia privind sancțiunile va fi probabil cea mai importantă pârghie pe care o are Occidentul – și vom face acest lucru în cooperare cu SUA și cu alții. Îmi revine mie, în calitate de Înalt Reprezentant, sarcina de a propune un pachet de sancțiuni Consiliului, unde statele membre vor trebui să decidă”, a spus el.

Și România se pregătește pentru gestionarea efectelor negative în domeniile economic, energetic și financiar-bancar ale situației de securitate create de Rusia în vecinătatea UE și NATO, a anunțat miercuri președintele Klaus Iohannis, precizând că planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN6 mins ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

GENERAL28 mins ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA30 mins ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN44 mins ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA2 hours ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.2 hours ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării, aflat la prima vizită într-un stat UE de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

CHINA2 hours ago

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending