Eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR-PLUS, Renew Europe) pledează pentru o întărire a Tratatului de funcționare a Uniunii Europene pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății, venind astfel în sprijinul tuturor statelor membre, având în vedere că provocări precum pandemia de COVID-19 au relevat că ”niciun stat nu este suficient” de puternic pentru a face față singur.

În cadrul unei dezbateri organizate de CaleaEuropeană.ro, intitulată ”Noul bugetul multianual și fondurile europene pentru România”, europarlamentarul român a precizat că este ”susținătorul unei noi conferințe privind viitorul Europei, al unei modificări de tratat din alte motive: consider că pe politica de sănătate putem face mai multe, ca Uniune. Am văzut criza aceasta ca o dovadă de pierdere pentru UE, de necoordonare și nu mai putem permite așa ceva. Cred că crizele aduc oportunități. Oportunitatea este aceea de a ne întâri ca Uniune și modalitatea de a ne întări este o conferință privind viitorul Uniunii și o întărire a tratatului. Pe sănătate și pe mecanisme de ultim resort, Uniunea Europeană trebuie să fie mai puternică pentru toate statele UE. Niciun stat nu este suficient de bogat pentru a face față provocărilor de acest gen precum pandemia de COVID-19. UE trebuie să fie acea forță care vine din spate”, a menționat Ștefănuță.

Amintim că la mijlocul lunii noiembrie, după zece săptămâni de negocieri intense, echipa de negociere a Parlamentului European a convenit cu președinția germană a Consiliului Uniunii Europene asupra proiectului de acord privind următorul cadru financiar multianual (CFM 2021-2027) și asupra noilor resurse proprii.

Parlamentul a obținut, în cadrul compromisului, suma de 16 miliarde de euro, în plus față de pachetul convenit de șefii de stat și de guvern cu ocazia summitului din iulie. 15 miliarde de euro vor consolida programele emblematice pentru a-i proteja pe cetățeni în contextul actualei pandemii de COVID-19, vor oferi oportunități următoarei generații și vor susține valorile europene. 1 miliard de euro va crește flexibilitatea pentru a face față nevoilor și crizelor viitoare.

Fondurile suplimentare vor proveni în principal din amenzile încasate în contextul încălcării dreptului concurenței (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE), în conformitate cu solicitarea continuă a Parlamentului de a menține banii generați de Uniune în bugetul UE.

Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European a triplat, printre altele, pachetul pentru EU4Health, de la 1,7 miliarde de euro, la 5,1 miliarde de euro, a asigurat echivalentul unui an suplimentar de finanțare pentru Erasmus+ și a asigurat o consolidare a finanțării pentru cercetare.

Referitor la fondul european de redresare și poziția neschimbată a Ungariei și Poloniei de a-și exercita dreptul de veto cu privire la acesta ca urmare a condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept, Nicu Ștefănuță a semnalat că regimurile de la Budapesta și Varșovia resping acest mecanism pentru că ”știu ce au făcut, știu că banii europeni nu au fost folosiți cum trebuie” și le ”este teamă să nu se descopere fraude”.

”Orban și Lech Kaczyński tremură acum pentru că știu ce au făcut, știu că banii europeni nu au fost folosiți cum trebuie. Despre asta este vorba când vine vorba despre acel mecanism privind statul de drept, nu despre dubii în privința aplicării, legalității și suveranitatea statelor. Cred că serviciile juridice ale Comisiei și ale Consiliului pot da suficiente soluții. Știu că și Curtea de Justiție a Uniunii Europene se uită la acest pachet.  Nu mi-e teamă că s-ar putea abuza. Nu le este teamă nici celorlalte 25 de guverne care au votat pentru acest mecanism. Susțin strategia de negociere a președinției germane care acum încearcă să decupleze cele două state care au interese divergente. Orban și Kaczynski își doresc blocarea mecanismului. Nu au participat nici la Parchetul European. Mesajul este că le este teamă să nu se descopere fraude cu fonduri europene”, a explicat eurodeputatul român, membru al Comisiei pentru Bugete din Parlamentul European.

În acest context, Ștefănuță a făcut trimitere la informațiile vehiculate în spațiul public, potrivit cărora Comisia Europeană intenţionează să excludă Ungaria şi Polonia din planul UE de relansare economică post-pandemie, dacă nu se va ajunge la o soluţie de compromis la nivelul celor 27 de state membre cu ocazia summitului Consiliului European, programat săptămâna viitoare.

Astfel, există posibilitatea ca fondul european de redresare, în valoare de 750 de miliarde de euro, să fie aprobat prin ”procedura cooperării consolidate”, care prevede că cel puţin nouă ţări UE au dreptul de a institui o integrare sau cooperare avansată într-un domeniu din cadrul structurilor comunitare fără a fi implicate celelalte ţări UE.

”Sper ca rațiunea să revină la masă și dacă nu, am văzut că există acel plan B bazat pe articolul 122. Există practic modalități de a merge mai departe fără guvernele care se opun foarte încăpățânt acestui demers”, a mențioant europarlamentarul.

Întrebat dacă o astfel de decizie ar putea reprezenta un nou început de funcționare a Uniunii Europene, Nicu Ștefănuță a transmis că este ”un om al consensului până la capăt. Dacă se reușește prin negocieri, prin dialog, nu merită să luăm decizii care sunt prin majoritate calificată pentru că ele lasă totuși urme grave. Statele care nu sunt în majoritate se simt lăsate în afară. Vor începe cu retorică de tip <<ne impune Bruxelles-ul>>. Dacă nu funcționează acest mecanism al consensului și se poate bloca pe motive aleatorii sau personale așa cum le văd pe cele ale premierului Orban, atunci nu merită ca acești lideri care încalcă spiritul european și printr-un populism își justifică acțiunile acasă, nu merită să ne blocăm în strategiile lor. Atunci ar merita ca aceste majorități calificate să se extindă pe mai multe domenii”, a completat europarlamentarul Renew Europe.

Ungaria și Polonia au respins recent clauza care condiţionează bugetul multianual al UE şi fondul de redresare de respectarea statului de drept, blocaj ce riscă să întârzie intrarea în vigoare a pachetului financiar de peste 1,82 trilioane de euro la timp.

Zilele trecute, premierul Ludovic Orban le-a transmis guvernelor de la Varșovia și Budapesta prin intermediul unui interviu acordat publicației franceze Le Monde că ”este vital ca Europa să adopte și să pună în aplicare cât mai curând posibil bugetul multianual și planul de redresare. Guvernele de la Budapesta și Varșovia trebuie să țină cont de interesele cetățenilor lor care sunt identice cu cele ale tuturor cetățenilor europeni și să renunțe la veto-ul asupra acestor decizii importante. Ungaria și Polonia nu pot vorbi în numele tuturor țărilor din Europa Centrală și de Est. Toate țările europene trebuie să respecte statul de drept. Independența justiției, lupta împotriva corupției sunt lucruri normale în Europa”, a menționat Ludovic Orban.

De altfel, necesitatea obținerii unui acord asupra pachetului financiar de peste 1,8 trilioane de euro a fost una dintre chestiunile importante discutate săptămâna trecută de șeful Executivului de la București cu cancelarul german, Angela Merkel, aflată la cârma Consiliului Uniunii Europene. 

Mecanismul prin care accesul la fondurile europene este condiționat de respectarea statului de drept are implicații directe asupra Varșoviei și Budapestei, capitalele singurelor state împotriva cărora a fost activa Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

Acesta a fost convenit la 5 noiembrie printr-un acord provizoriu între președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European și face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.

Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.