Connect with us

MEDIU

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: România nu poate deveni un cimitir pentru deșeurile europene. Prin PNRR putem acoperi deficitul care ne face atât de atractivi pentru exportul deșeurilor

Published

on

© Photo Collage (Image source: Arhivă Personală Nicu Ștefănuță & Renew Europe)

România nu poate deveni un cimitir pentru deșeurile europene, iar Planul Național de Redresare și Reziliență și fondurile europene ne pot ajuta să acoperim deficitul care ne face atractivi ca țară pentru exportul de deșeuri, a declarat eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), vineri, în cadrul dezbaterii „Provocări și oportunități de mediu pentru România”, organizată de caleaeuropeana.ro, cu participarea Comisarului General al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu.

„România nu poate deveni nicicând, în niciun scenariu, un cimitir pentru deșeurile europene. Exporturile europene de deșeuri anul acesta s-au redus cu 60% pe fondul relațiilor comerciale și de mediu cu parteneri terți. Astfel, este un surplus intern de deșeuri care se regăsește în zonele cele mai vulnerabile. Luptăm pentru statul de drept pentru că are o traducere și în comerțul intern, de exemplu. Ajung deșeuri la noi pe filieră ilegală pentru că statul de drept este șubred”, a avertizat Nicu Ștefănuță. 

Octavian Berceanu a precizat că importurile de deșeuri „presează fantastic de mult zona vămilor și instituțiile statului; suntem la limita suportabilului”. Această situație este facilitată de structurile de crimă organizată care acționează la nivel european, precum și de taxa cu până la șapte ori mai mică în România pentru depozitarea deșeurilor la groapă.

„Tone de gunoaie ajung în România pentru că în spate se află structuri de crimă organizată. Pentru a neutraliza astfel de deșeuri în afara României, undeva în Europa, te costă 250-300 de euro, chiar 500 de euro. Pentru deșeurile pe care noi le-am descoperit astăzi (containerele cu deșeuri provenite din Germania și ajunse în portul Agigea, n.r.), depozitarea la groapă costă în România între 30 și 70 de euro. Dar multe dintre aceste deșeuri nu ajung pe gropile normale, unde ducem noi deșeurile, ci pe gropi ilegale și astfel profitul este destul de mare pentru structurile de crimă organizată”, a explicat șeful Gărzii de Mediu. 

În acest context, Nicu Ștefănuță a reiterat mesajul că „România nu este o zonă în care se depozitează gunoaiele Europei și trebuie să intervenim în cazul diferenței de preț privind depozitarea gunoaielor la groapă”, iar banii europeni care vor ajunge în România în următoarea perioadă pot remedia această situație.

„Fondurile europene pe care le vom avea în următoarea perioadă pot rezolva problema calității aerului, a apelor, problema deșeurilor, fiind incluse în cele trei mari proiecte care vin acum înspre România. Este vorba despre PNRR care prevede 10 miliarde de euro pentru mediu, dintre care peste 1,1 miliarde sunt doar pentru capitolul managementul deșeurilor. Mă gândesc, de asemenea, și la tot ceea ce înseamnă noile fonduri europene, acele programe operaționale care înțeleg că vor fi gata până la sfârșitul anului și de acolo vom extrage foarte mulți bani, de exemplu, din Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, din biodiversitate și decontaminarea siturilor, pentru care ar fi 200 milioane de euro. Avem o oportunitate istorică să acoperim acel deficit pe care îl avem ca țară și care o face atât de atractivă pentru țările occidentale în vederea posibilității de a exporta deșeuri în țări terțe”, a precizat eurodeputatul român. 

La rândul său, Octavian Berceanu a declarat că Garda de Mediu investește bani europeni în dotări în ceea ce înseamnă capacități de management pe deșeuri.

„Tocmai ne îndreptăm spre containerele pe care le vom verifica și avem nevoie de scannere mobile, scannere fixe, de dispozitive de urmărire în timp real a acestor containere pe teritoriul României dacă ele intră și investim bani acolo. Este loc de mult mai bine, ținând cont că Garda de Mediu nu are niciun fel de laborator sau aparatură proprie cu care să facă măsurători. În momentul de față, ele aparțin Agenției pentru Protecția Mediului. Asta ne îngreunează muncă pentru că nu putem fi foarte prezenți cu viteza dorită în teren”, a spus Berceanu. 

El a explicat că „dacă ai scannere mobile, poți vedea din mers ce conține un container, dacă are reziduuri, dacă are deșeuri; putem acționa prin trafic acele containere”. De asemenea, „dacă ai niște scannere fixe puternice în vamă înseamnă că primești imediat în baza de date de la birou ce conține containerul; și dacă vorbim despre inteligență artificială, poți să-ți dai seama până la nivel de structură ce se află în acel container și să anticipezi când există pattern-uri de amestecare a unor materiale pe care le imporți în mod legal cu deșeuri importate în mod ilegal, pentru că pățim frecvent acest lucru”.  Pe lângă dotările de software, Berceanu a mai subliniat că este important „să ai oameni antrenați chiar dacă din bani din intern sau din fonduri europene”. 


Nicu Ştefănuţă este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite a Parlamentului European şi supleant în Comisia pentru Afaceri Externe. Este, de asemenea, membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară și al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European. Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019. În Parlamentul European, Ștefănuță este membru al grupului Renew Europe, a treia cea mai mare familie politică din legislativul european. Anterior activității sale politice, Ștefănuță a lucrat ca diplomat al Parlamentului European pe lângă Congresul SUA.

Octavian Berceanu este comisar general al Gărzii de Mediu,  activist și a fost consilier general din partea USR în vechiul Consiliu General. El este cunoscut pentru campaniile desfășurate pe pagina de Facebook împotriva depozitelor ilegale de deșeuri. Octavian Berceanu este inginer silvic.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și șeful diplomației UE propun acțiuni pentru oceane securizate, curate și gestionate în mod durabil

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat vineri agenda reînnoită a UE privind guvernanța internațională a oceanelor (GIO), propunând acțiuni pentru un ocean securizat, curat și gestionat în mod durabil, informează comunicatul oficial.

Prin această politică, UE își confirmă rolul activ în guvernanța internațională a oceanelor și angajamentul de a consolida punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU și a obiectivului său de dezvoltare durabilă nr. 14 privind viața subacvatică. Noua agendă are un rol important în realizarea componentei albastre a Pactului verde european. 

 „UE și statele sale membre dețin, împreună, cea mai mare zonă economică exclusivă din lume. Două treimi din oceanele lumii nu intră însă în jurisdicția națională. Este necesară, de aceea, o abordare colectivă la nivel mondial pentru a le proteja și a le reface, precum și pentru a utiliza potențialul enorm al oceanelor în mod durabil în beneficiul societăților de pe mapamond. Agenda actualizată privind guvernanța internațională a oceanelor ne consolidează rolul de forță motrice și de partener credibil, care poate să vină cu soluții reale și sustenabile la problemele cu care se confruntă oceanele planetei noastre”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

Actualizarea strategiei UE pentru noi evoluții în domeniul geopolitic și în cel al durabilității

Guvernanța internațională a oceanelor înseamnă gestionarea împreună a oceanelor lumii și a resurselor lor, astfel încât oceanele să fie sănătoase și productive, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. Noua comunicare comună de astăzi se bazează pe cea din 2016, ținând seama de principalele tendințe, cum ar fi impactul deosebit de mare al schimbărilor climatice și declinul periculos al biodiversității. De asemenea, UE ia în considerare modificarea condițiilor geopolitice, precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care a provocat instabilitate și insecuritate, inclusiv sistarea anumitor inițiative.

În calitate de actor de prim rang la nivel mondial, UE stabilește o agendă actualizată privind o mai bună guvernanță a oceanelor, bazată pe o abordare internațională transsectorială și întemeiată pe norme, cu scopul de a consolida și mai mult rolul său de lider mondial în guvernanța oceanelor. Valorificând și actualizând angajamentele stabilite în comunicarea comună din 2016, UE se angajează:

  • să consolideze cadrul internațional de guvernanță a oceanelor la nivel mondialregional și bilateral;
  • să facă din durabilitatea oceanelor o realitate până în 2030, prin adoptarea unei abordări coordonate și complementare a dificultăților comune și a impacturilor cumulative;
  • să continue transformarea oceanelor într-un spațiu sigur și securizat, în contextul în care se intensifică concurența în apele internaționale și provocările la adresa cooperării multilaterale;
  • să consolideze cunoștințele internaționale privind oceanele pentru ca procesul decizional bazat pe date concrete să ducă la acțiuni de protejare și gestionare durabilă a oceanelor. 

Acțiuni-cheie pentru un ocean sigur, securizat, curat, sănătos și gestionat în mod durabil

Comunicarea identifică mai multe priorități-cheie pentru îndeplinirea acestor angajamente:

  • Stoparea și inversarea declinului biodiversității marine prin încheierea unui tratat ambițios al ONU privind marea liberă (biodiversitate în zonele din afara jurisdicției naționale) cât mai curând posibil și prin atingerea obiectivului de transformare a 30 % din suprafața oceanelor în zone marine protejate până în 2030;
  • Protejarea fundului mării prin interzicerea exploatărilor miniere marine de adâncime, care distrug fundul mării, și prin reglementarea, atunci când este necesar, a utilizării uneltelor de pescuit celor mai dăunătoare pentru biodiversitate;
  • Asigurarea unor activități pescărești sustenabile cu o abordare de toleranță zero a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și cu respectarea normelor și standardelor internaționale. UE salută totodată acordul multilateral important care contribuie la protecția oceanelor și la care s-a ajuns în cadrul OMC la 17 iunie anul curent, după 21 de ani de negocieri. UE este angajată pe deplin să completeze cât mai curând acordul cu elementele asupra cărora încă nu s-a ajuns la consens;
  • Combaterea schimbărilor climatice pentru un ocean sănătos, inclusiv prin măsuri în domeniul transportului maritim la nivelul UE și la nivel mondial, precum și decarbonizarea sectorului pescuitului pentru a se reduce dependența de combustibilii fosili;
  • Combaterea poluării marine, în special prin încheierea, până în 2024, a unui acord mondial ambițios, obligatoriu din punct de vedere juridic, privind materialele plastice;
  • Realizarea tranziției către o economie albastră durabilă la nivel mondial, în special creșterea investițiilor în sănătatea oceanelor și în tranziția către o economie albastră durabilă prin intermediul platformei de investiții „BlueInvest” a UE, precum și îmbunătățirea planificării maritime integrate;
  • Asigurarea securității și siguranței pe mare prin monitorizarea atentă și reacția rapidă la amenințările la adresa securității maritime, prin cooperarea cu partenerii săi, cum ar fi NATO, precum și prin combaterea muncii forțate în conformitate cu normele Organizației Internaționale a Muncii;
  • Consolidarea cunoștințelor privind oceanele prin crearea unei interfețe interguvernamentale științifico-politice pentru durabilitatea oceanelor, cu scopul de a institui un grup interguvernamental pentru durabilitatea oceanelor (IPOS), promovând diplomația privind oceanele și cunoștințele în acest domeniu;
  • Investiții în oceane, prin angajarea a până la 1 miliard de euro în perioada 2021-2027 pentru biodiversitatea oceanelor și a zonelor de coastă și pentru climă, incluzând marea liberă, și prin furnizarea a 350 de milioane de euro pe an pentru cercetarea în domeniul oceanelor prin intermediul programului Orizont Europa 2021-2027.

Comunicarea comună va fi prezentată de comisarul pentru mediu, oceane și pescuit Virginijus Sinkevičius la cea de a doua Conferință a ONU privind oceanele. Comunicarea va fi discutată în cadrul Parlamentului European și al Consiliului. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Aviație cu emisii zero: Comisia Europeană lansează o nouă alianță pentru a face din aeronavele electrice și pe bază de hidrogen o realitate

Published

on

© EASA - European Union Aviation Safety Agency/ Facebook

Comisia Europeană a lansat oficial Alianța pentru o aviație cu emisii zero, invitând membrii comunității aviatice să își unească forțele pentru a se pregăti pentru apariția aeronavelor cu emisii zero, informează comunicatul oficial.

Alianța pentru o aviație cu emisii zero își propune să pregătească ecosistemul aviatic pentru intrarea în funcțiune a aeronavelor alimentate cu hidrogen și cu energie electrică, pentru a se asigura că transportul aerian contribuie la obiectivul european de neutralitate climatică pentru 2050.

De asemenea, alianța va reuni reprezentanți ai producătorilor de aeronave, companiilor aeriene, aeroporturilor, companiilor energetice și furnizorilor de combustibil, agențiilor de standardizare și certificare, grupurilor de interese ale pasagerilor și de mediu și autorităților de reglementare.

Aceștia vor lucra împreună pentru a identifica toate barierele în ceea ce privește intrarea în serviciul comercial a acestor aeronave, vor stabili recomandări și o foaie de parcurs pentru a le aborda, vor promova proiecte de investiții și vor crea sinergii și impulsuri în rândul membrilor. În special, membrii vor examina aspecte precum cerințele în materie de combustibil și de infrastructură pentru aeronavele electrice și pe bază de hidrogen în aeroporturi, standardizarea și certificarea, precum și implicațiile pentru operatori (companii aeriene) și pentru gestionarea traficului aerian.

În următoarele două decenii, se preconizează că vor fi introduse pe piață peste 44.000 de aeronave noi. Volumul potențial al pieței pentru aeronavele cu emisii zero a fost estimat la 26.000 până în 2050, cu o valoare totală de 5.000 de miliarde de euro.

În cele din urmă, alianța va respecta angajamentul de a alinia sectorul la ambițiile și obiectivele UE în materie de climă și la alte politici conexe. Dimensiunea internațională a sectorului este, de asemenea, un element major, întrucât combaterea schimbărilor climatice reprezintă un efort global.

„Odată cu apariția avioanelor cu emisii zero, Europa scrie următorul capitol în domeniul aviației. Neutralitatea climatică este pașaportul pentru creștere, iar alianța pentru o aviație cu emisii zero va ajuta industria aeronautică europeană să deschidă calea către o aviație competitivă și curată”, a transmis vicepreședintele executiv pentru era digitală, Margrethe Vestager. 

Entitățile publice și private din comunitatea aviatică care s-au angajat să sprijine intrarea în serviciu a aeronavelor cu emisii zero sunt invitate să se alăture Alianței pentru aviația cu emisii zero prin intermediul formularului online. O primă reuniune a adunării generale va avea loc în toamna acestui an.

Continue Reading

MEDIU

Parlamentul European dorește să ofere stimulente industriilor pentru ca acestea să investească în tehnologii cu emisii reduse de carbon

Published

on

© European Commission/ Facebook

Parlamentul European și-a adoptat poziția privind trei proiecte de legi ce susțin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și protecția locurilor de muncă și a cetățenilor, informează comunicatul oficial.

După o dezbatere în plen ce a avut loc pe 7 iunie, Parlamentul și-a adoptat miercuri poziția referitoare la trei legi esențiale ale Uniunii Europene care fac parte din pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030”. Este vorba de planul Uniunii de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% comparativ cu nivelurile din 1990 și de a reduce la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră (GES) (neutralitate climatică) până în 2050, în conformitate cu Legea europeană a climei. Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile cu guvernele Uniunii Europene pentru a decide forma finală a acestor legi.

Pachetul este un pas important spre realizarea obiectivului Uniunii de a deveni independentă de combustibilii fosili scumpi și poluanți din Rusia cu mult timp înainte de 2030.

„Încă un pas important pentru Pactul verde european. Îi mulțumesc Parlamentului Europen pentru că a deschis calea negocierilor privind pachetul Fitfor55. Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, a CBAM și a Fondului social pentru climă vor pune Europa pe drumul cel bun către un viitor net zero pentru toți”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii

Parlamentul dorește să ofere stimulente industriilor pentru ca acestea să-și reducă și mai mult emisiile și să investească în tehnologii cu emisii reduse de carbon. Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) trebuie reformat, inclusiv după cum urmează:

  • Ar trebui creat un nou ETS II pentru clădiri și transportul rutier – cetățenii vor fi excluși până în 2029;
  • Obiectivul de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030 ar trebui majorat de la 61% la 63%;
  • Certificatele gratuite ar trebui eliminate treptat începând cu 2027 și ar trebui să dispară până în 2032;
  • Ar trebui introdus din 2025 un sistem bonus-malus;
  • Veniturile ar trebui folosite exclusiv pentru politicile climatice în Uniunea Europeană și țările sale membre.

Ambiții mai mari pentru noul instrument privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon

Eurodeputații solicită lărgirea domeniului de aplicare și aplicarea mai rapidă a mecanismului Uniunii de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) pentru a preveni relocarea emisiilor de carbon și pentru a încuraja adoptarea unor obiective mai ambițioase la nivel mondial în domeniul climei, inclusiv prin:

  • Introducerea mai timpurie a CBAM și eliminarea certificatelor gratuite din EU ETS până în 2032;
  • Extinderea domeniului de aplicare pentru a include substanțele chimice organice, plasticul, hidrogenul, amoniacul, precum și emisiile indirecte;
  • O sumă echivalentă veniturilor CBAM ar trebui folosită din bugetul Uniunii Europene pentru a sprijini tranziția verde în țările cel mai puțin dezvoltate;
  • Necesitatea de a înființa o autoritate centralizată pentru EU CBAM.

Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va combate sărăcia energetică și sărăcia în materie de mobilitate

Parlamentul a convenit asupra creării unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (SCF). Acesta va ajuta persoanele afectate cel mai grav de sărăcia energetică și sărăcia în materie de mobilitate să facă față costurilor mai mari ale tranziției energetice. Acest fond ar trebui să sprijine:

  • Măsuri care oferă sprijin temporar direct pentru venit (cum ar fi reducerea taxelor și a impozitelor pentru energia electrică) pentru a contracara creșterea prețurilor combustibililor folosiți în transportul rutier și pentru încălzire;
  • Investiții în renovarea clădirilor, energiile din surse regenerabile și trecerea de la transportul privat la cel public și co-voiajare (folosirea în comun a autoturismelor), dar și folosirea unor moduri active de transport, cum ar fi bicicleta. Măsurile pot include stimulente fiscale, bonuri valorice (vouchere), subvenții sau împrumuturi fără dobândă.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G74 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

G76 hours ago

Boris Johnson îl avertizează pe Emmanuel Macron asupra negocierii unei soluții „acum” cu Rusia: Nu va face decât să provoace o instabilitate de durată

G77 hours ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G79 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G710 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G710 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending