Connect with us

MEDIU

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: România nu poate deveni un cimitir pentru deșeurile europene. Prin PNRR putem acoperi deficitul care ne face atât de atractivi pentru exportul deșeurilor

Published

on

© Photo Collage (Image source: Arhivă Personală Nicu Ștefănuță & Renew Europe)

România nu poate deveni un cimitir pentru deșeurile europene, iar Planul Național de Redresare și Reziliență și fondurile europene ne pot ajuta să acoperim deficitul care ne face atractivi ca țară pentru exportul de deșeuri, a declarat eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), vineri, în cadrul dezbaterii „Provocări și oportunități de mediu pentru România”, organizată de caleaeuropeana.ro, cu participarea Comisarului General al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu.

„România nu poate deveni nicicând, în niciun scenariu, un cimitir pentru deșeurile europene. Exporturile europene de deșeuri anul acesta s-au redus cu 60% pe fondul relațiilor comerciale și de mediu cu parteneri terți. Astfel, este un surplus intern de deșeuri care se regăsește în zonele cele mai vulnerabile. Luptăm pentru statul de drept pentru că are o traducere și în comerțul intern, de exemplu. Ajung deșeuri la noi pe filieră ilegală pentru că statul de drept este șubred”, a avertizat Nicu Ștefănuță. 

Octavian Berceanu a precizat că importurile de deșeuri „presează fantastic de mult zona vămilor și instituțiile statului; suntem la limita suportabilului”. Această situație este facilitată de structurile de crimă organizată care acționează la nivel european, precum și de taxa cu până la șapte ori mai mică în România pentru depozitarea deșeurilor la groapă.

„Tone de gunoaie ajung în România pentru că în spate se află structuri de crimă organizată. Pentru a neutraliza astfel de deșeuri în afara României, undeva în Europa, te costă 250-300 de euro, chiar 500 de euro. Pentru deșeurile pe care noi le-am descoperit astăzi (containerele cu deșeuri provenite din Germania și ajunse în portul Agigea, n.r.), depozitarea la groapă costă în România între 30 și 70 de euro. Dar multe dintre aceste deșeuri nu ajung pe gropile normale, unde ducem noi deșeurile, ci pe gropi ilegale și astfel profitul este destul de mare pentru structurile de crimă organizată”, a explicat șeful Gărzii de Mediu. 

În acest context, Nicu Ștefănuță a reiterat mesajul că „România nu este o zonă în care se depozitează gunoaiele Europei și trebuie să intervenim în cazul diferenței de preț privind depozitarea gunoaielor la groapă”, iar banii europeni care vor ajunge în România în următoarea perioadă pot remedia această situație.

„Fondurile europene pe care le vom avea în următoarea perioadă pot rezolva problema calității aerului, a apelor, problema deșeurilor, fiind incluse în cele trei mari proiecte care vin acum înspre România. Este vorba despre PNRR care prevede 10 miliarde de euro pentru mediu, dintre care peste 1,1 miliarde sunt doar pentru capitolul managementul deșeurilor. Mă gândesc, de asemenea, și la tot ceea ce înseamnă noile fonduri europene, acele programe operaționale care înțeleg că vor fi gata până la sfârșitul anului și de acolo vom extrage foarte mulți bani, de exemplu, din Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, din biodiversitate și decontaminarea siturilor, pentru care ar fi 200 milioane de euro. Avem o oportunitate istorică să acoperim acel deficit pe care îl avem ca țară și care o face atât de atractivă pentru țările occidentale în vederea posibilității de a exporta deșeuri în țări terțe”, a precizat eurodeputatul român. 

La rândul său, Octavian Berceanu a declarat că Garda de Mediu investește bani europeni în dotări în ceea ce înseamnă capacități de management pe deșeuri.

„Tocmai ne îndreptăm spre containerele pe care le vom verifica și avem nevoie de scannere mobile, scannere fixe, de dispozitive de urmărire în timp real a acestor containere pe teritoriul României dacă ele intră și investim bani acolo. Este loc de mult mai bine, ținând cont că Garda de Mediu nu are niciun fel de laborator sau aparatură proprie cu care să facă măsurători. În momentul de față, ele aparțin Agenției pentru Protecția Mediului. Asta ne îngreunează muncă pentru că nu putem fi foarte prezenți cu viteza dorită în teren”, a spus Berceanu. 

El a explicat că „dacă ai scannere mobile, poți vedea din mers ce conține un container, dacă are reziduuri, dacă are deșeuri; putem acționa prin trafic acele containere”. De asemenea, „dacă ai niște scannere fixe puternice în vamă înseamnă că primești imediat în baza de date de la birou ce conține containerul; și dacă vorbim despre inteligență artificială, poți să-ți dai seama până la nivel de structură ce se află în acel container și să anticipezi când există pattern-uri de amestecare a unor materiale pe care le imporți în mod legal cu deșeuri importate în mod ilegal, pentru că pățim frecvent acest lucru”.  Pe lângă dotările de software, Berceanu a mai subliniat că este important „să ai oameni antrenați chiar dacă din bani din intern sau din fonduri europene”. 


Nicu Ştefănuţă este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite a Parlamentului European şi supleant în Comisia pentru Afaceri Externe. Este, de asemenea, membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară și al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European. Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019. În Parlamentul European, Ștefănuță este membru al grupului Renew Europe, a treia cea mai mare familie politică din legislativul european. Anterior activității sale politice, Ștefănuță a lucrat ca diplomat al Parlamentului European pe lângă Congresul SUA.

Octavian Berceanu este comisar general al Gărzii de Mediu,  activist și a fost consilier general din partea USR în vechiul Consiliu General. El este cunoscut pentru campaniile desfășurate pe pagina de Facebook împotriva depozitelor ilegale de deșeuri. Octavian Berceanu este inginer silvic.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MEDIU

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

Published

on

© Octavian Berceanu/Facebook

Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, a declarat în exluscivitate pentru CaleaEuropeană.ro că va continua să se implice activ și să militeze pentru protejarea mediului în care trăim. 

După ce a fost demis de premierul României, Florin Cîțu, după doar șase luni de mandat în care a reușit să finalizeze peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și combaterea introducerii acestora în țară, însoțite de sesizări penale în cazul mai multor importatori ilegali de deșeuri, în timp ce în 2020 au existat doar 143 astfel de acțiuni, Octavian Berceanu a menționat că rămâne dedicat protejării mediului.

„Înainte să fiu șeful Gărzii Naționale de Mediu am avut activitate în societatea civilă dedicată protecției mediului și nu intenționez să îmi schimb această prioritate, ca atare, deși nu mai sunt șeful Gărzii Naționale de Mediu, voi continua să militez pentru protejarea mediului în care trăim”, a declarat acesta pentru CaleaEuropeană.ro.

Citiți și: Octavian Berceanu, bilanț după 6 luni de mandat: Peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și dublarea venitului din amenzile aplicate

Activistul de mediu Octavian Berceanu, propus de USR, a fost numit în luna martie, în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu.

În acest sens, alianța USR PLUS i-a mulțumit acestuia pentru activitatea din fruntea GNM, care ar fi obținut în ultimele 6 luni „cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani”.

„Premierul Florin Cîțu continuă să elimine profesioniștii aduși de USR PLUS. În 6 luni, Garda de Mediu a obținut cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani. Pentru prima dată, un șef al Gărzii de Mediu a abordat problema arderilor și transporturilor ilegale de deșeuri, bucureștenii au putut respira un aer mai curat și mii de tone de deșeuri au fost oprite la granița României. Mulțumim, Octavian Berceanu, pentru activitatea din fruntea Gărzii Naționale de Mediu”, se arată în declarația oficială a USR PLUS.

Continue Reading

MEDIU

Florin Cîțu, întâlnire cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați în pădurea din Suceava: SUMAL-ul trebuie îmbunătățit

Published

on

Premierul Florin Cîțu s-a întâlnit în această dimineață cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați într-o pădure din Suceava săptămâna trecută. 

„E clar că nu putem lăsa lucrurile așa, nu putem tolera violența în nicio situație. Autoritățile trebuie să își facă treaba și să se asigure că cetățenii români sunt în siguranță, iar cei care greșesc trebuie să plătească”, a scris prim-ministrul într-un mesaj pe pagina de Facebook. 

De asemenea, acesta a menționat că SUMAL-ul trebuie îmbunătățit: „În urma discuției de astăzi, am stabilit că SUMAL-ul, acel sistem de urmărire a lemnului tăiat, trebuie îmbunătățit astfel încât să asigure eficiență și transparență totală. Prin urmare, va fi format un grup de lucru la ministerul Mediului, iar reprezentanții ONG-urilor vor lua parte la tot procesul.”

Un jurnalist care filma un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava a fost agresat, alături de un coleg și un activist de mediu, de un grup de 20 de indivizi, scrie Digi24.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută o recomandare de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-media, în condițiile în care jurnaliștii au fost ținta tot mai multor atacuri, în ultimii ani, iar unii au fost chiar victimele unor asasinate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.

Continue Reading

MEDIU

Emmanuel Macron, semnal de alarmă privind schimbările climatice: Statele trebuie să își respecte angajamentele asumate în Acordul de la Paris

Published

on

© European Union 2020

Temperaturile ar putea crește cu 2,7°C până în 2100, iar acest scenariu este dramatic, a transmis luni preşedintele francez, Emmanuel Macron. 

„Statele insulare sunt conștiente de implicațiile pe care acest scenariu le are pentru viitorul lor. Nicio țară nu va scăpa nevătămată. Incendiile din această vară din zona Mediteranei, Rusia, California și Pădurea Amazoniană sunt alte exemple în acest sens. Era conștientizării a trecut”, a scris președintele francez, pe Facebook.

 

Mai mult, Emmanuel Macron a subliniat importanța atingerii neutralității climatice până în 2050, prin reducerea emisiilor, prin renunțarea la cărbune și la combustibilii fosili.

„Cel mai ambițios obiectiv pe care l-am stabilit la Paris în 2015, cel de 1,5°C, este încă posibil dacă acționăm cu toții acum. Să nu ne fie rușine de moștenirea pe care o vom lăsa copiilor noștri”, a mai spus el.

În final, Macron a punctat că ecologia este lupta secolului, iar Europa „va fi acolo”.

„Europa nu poate face acest lucru singură. Fiecare stat trebuie să își respecte angajamentele asumate la Paris în 2015. Acesta este mesajul pe care l-am adus astăzi în fața statelor convocate de Secretarul General al ONU”, a conchis președintele francez.

Acordul de la Paris impune guvernelor să se angajeze la acțiuni climatice din ce în ce mai ambițioase prin planuri cunoscute sub numele de contribuții determinate la nivel național (NDC).

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care a  intrat în vigoare în luna iunie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO3 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO4 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu5 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE7 hours ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

ONU23 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending