Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță solicită mai mulți bani pentru Fondul European de Apărare și mobilitate militară: O Europă mai puternică înseamnă întărirea NATO

Published

on

© European Union, 2020 - Source: EP

Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a votat luni, la propunerea eurodeputatului Nicu Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe), mai multe amendamente cu privire la creșterea bugetului UE pentru apărarea europeană, îndeosebi pentru mobilitatea militară și pentru Fondul European de Apărare.

“Mai mulți bani pentru apărarea europeană! Astăzi a fost votată, în Comisia Pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, Opinia cu privire la bugetul general al UE pentru anul financiar 2021. Două amendamente propuse de mine și incluse în amendamentele de compromis au fost votate astăzi”, a anunțat Ștefănuță, într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, cele două amendamente privesc creșterea bugetului UE pentru mobilitate militară și mai multă finanțare pentru Fondul European de Apărare

“În eventualitatea unui conflict militar, statele membre trebuie să acționeze mai rapid și mai eficient. Pentru asta, avem nevoie de resurse financiare  suficiente, care: – să sprijine misiunile și operațiunile în cadrul politicii comune de securitate și apărare și să contribuie la finanțarea infrastructurii de transport cu dublă utilizare și simplificarea procedurilor diplomatice și a normelor vamale”, a completat el, referindu-se la mobilitatea militară.

Conceptul mobilității militare reprezintă un domeniu de cooperare emblematică între Uniunea Europeană și NATO, consemnat ca atare prin declarația comună semnată în 2018, în contextul în care Alianța Nord-Atlantică, prin intermediul statelor membre, dispune de tehnica militară necesară asigurării securității euro-atlantice, în timp ce Uniunea Europeană poate facilita finanțarea proiectelor de infrastructură (feroviar, rutier, fluvial) și simplificarea procedurilor de tranzit la frontiere. Mai mult, NATO a decis, în 2018, înființarea unui comandament pentru mobilitatea militară în Germania, iar la nivelul UE, Olanda coordonează un proiect de stimulare a mobilității militare în cadrul PESCO – cooperarea structurată permanentă.

În ce privește Fondul European de Apărare, Ștefănuță subliniază că acesta “are un rol vital în conturarea autonomiei strategice a UE”.

“Astăzi, Europa se confruntă cu naționalism și populism, cu amenințări teroriste, cu războaie comerciale, schimbări climatice, pandemii, crize migratorii, conflicte deschise și înghețate în vecinătate și cu noi amenințări hibride. Vom putea combate toate aceste riscuri numai prin îmbunătățirea competitivității, a eficienței și a inovării. Deși cheltuielile în domeniul apărării sunt, în primul rând, o responsabilitate națională, este important ca statele membre să ofere sprijin financiar pentru inițiativele comune ale UE care vizează consolidarea acțiunilor de colaborare și cooperare transfrontalieră în întreaga Uniune”, a detaliat el.

Fondul European de Apărare, lansat în 2017 de Comisia Juncker, a ieșit prejudiciat din acordul șefilor de stat sau de guvern din UE privind planul de redresare Next Generation EU și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.  Fondul, care va permite cofinanţarea din bugetul UE a unor proiecte industriale realizate în comun de mai multe state membre, va avea alocată suma de 7 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, mult mai puţin faţă de ambiţiile iniţiale.

În încheiere, Ștefănuță a ținut să reamintească că o apărare europeană puternică nu merge împotriva NATO.

Așa cum am mai spus, cheltuielile legate de securitatea europeană trebuie tranșate foarte clar cu partenerii transatlantici. O Europă mai puternică, pe picioarele ei, nu este o slăbire a NATO, ba chiar dimpotrivă. Este o întărire a Alianței“, a conchis el.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță: Am votat acordul privind bugetul UE pentru următorii 7 ani, Planul Marshall 2.0

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Nicolae Ștefănuță (Alianța USR-PLUS, Renew Europe) salută aprobarea viitorului buget al Uniunii Europene de către Parlamentul European, definind acest acord „istoric” drept un Plan Marshall 2.0.

„Am votat astăzi acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani.  Acel Plan Marshall 2.0 pentru a ieși din criză a fost adoptat de Parlament”, a scris Nicolae Ștefănuță pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, Grupul Renew Europe și Alianța USR PLUS  s-au luptat și au reușit îndeplinească în urma acestor lungi negocieri patru obiective importante pentru viitorul cadru financiar multianual:

  1. Un acord istoric prin mărime sa: 750 de miliarde în plus prin Next Generation EU, în total 1800 de miliarde.
  2. Un acord istoric prin prioritățile sale: economie, stat de drept, sustenabilitate, tranziție digitală, tranziție verde. Obiectivul pentru cheltuieli climatice a crescut la 30% (comparativ cu 20% în prezent) și, pentru prima dată, avem un obiectiv de cheltuieli pentru biodiversitate de 10% începând cu 2026.
  3. Un acord istoric prin reforma bugetului UE: Acordul interinstituțional stabilește un calendar obligatoriu din punct de vedere juridic pentru introducerea de noi resurse proprii în cursul următorului buget pe termen lung, venituri care ar trebui să fie suficiente pentru a acoperi cel puțin rambursarea datoriilor planului de redresare.
  4. Un acord istoric datorită perseverenței și determinării Parlamentului European: A fost o bătălie pe cifre și principii, priorități și viziune care, dincolo de cele amintite mai sus, au adus în plus 16 miliarde EURO pentru programele europene cheie: EU4health, Erasmus+, Horizon Europe.

Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, următorul Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 care se ridică la suma de 1.074,3 miliarde de euro, astfel încât sprijinul UE să poată ajunge la cetățeni de la începutul anului viitor, votul eurodeputaților confirmând acordul Consiliului European. Acordul final dat asupra bugetului UE, care va putea intra astfel în vigoare la 1 ianuarie 2021, urmează unui alt vot dat de Parlamentul European prin care fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statului de drept. Voturile Parlamentului European au fost posibile după ce liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la 1o decembrie la un nou acord privind bugetul UE și fondul de redresare economică post-COVID-19 de 1824,3 miliarde de euro precum și cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, după ce adoptarea pachetului de relansare a fost blocată inițial de Ungaria și de Polonia.

Citiți și: Parlamentul European a aprobat bugetul UE 2021-2027 în valoare de 1.074,3 miliarde de euro: România va beneficia de peste 47 miliarde de euro din viitorul CFM

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

COVID-19: Eurodeputatul Nicu Ștefănuță consideră că în dezbaterea privind vaccinul trebuie să dăm prioritate oamenilor de știință și medicilor: Când suntem bolnavi, mergem la doctor, nu la vecini

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

În dezbaterea privind vaccinul trebuie să dăm prioritate oamenilor de știință și medicilor, a precizat europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR-PLUS, Renew Europe), membru al Comisiei pentru Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, în cadrul unei intervenții la Digi24.

Acesta a explicat că ”atunci când suntem bolnavi, mergem la doctor, nu la vecini sau persoane oarecare pentru sfaturi. Atunci când nu avem curent, căutăm un electrician bun, nu reparăm noi înșine tabloul”.

În acest context, europarlamentarul român a prezentat ultimele date despre autorizarea noilor vaccinuri împotriva COVID-19 în Europa.

”Agenția Europeană a Medicamentului, un corp format din oameni de știință, urmează să decidă asupra cererilor de autorizare până pe 29 decembrie pentru vaccinul Pfizer/BioNTech, respectiv până pe 12 ianuarie, cel mai târziu, pentru vaccinul produs de Moderna. Dacă e acordată, autorizația e valabilă 1 an și trebuie reînnoită anual. EMA a primit câte un set de date cu privire la peste 30.000 de subiecţi care au fost monitorizaţi de-a lungul testelor clinice. Sunt date foarte solide pe baza cărora EMA analizează, atât în ceea ce priveşte siguranţa, cât şi eficacitatea, in teste clinice fiind inclusi si persoane in varsta cu comorbiditati. EMA se află în contact cu țările care au autorizat deja vaccinul si primește și analizează datele despre efectele secundare observate până acum”, a explicat Ștefănuță.

Pentru a asigura transparența științifică, europarlamentarul român a reamintit că Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) va publica toate informațiile pe care le-a folosit pentru a acorda autorizație condiționată pe piață unui vaccin anti-COVID-19 de îndată ce va fi acordată această autorizație, inclusiv planul de gestionare a riscurilor care în mod normal nu este public.

Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de state membre UE, a încheiat șase contracte pentru livrarea de vaccinuri împotriva coronavirusului, cel mai recent dintre acestea fiind stabilit cu compania farmaceutică Moderna, de unde Executivul european va achiziționa 160 de milioane de doze.

La acest contrat se adaugă cele încheiate cu grupul suedezo-britanic AstraZeneca şi cel american Johnson&Johnson (până la 400 de milioane de doze fiecare), cu asocierea franco-britanică Sanofi-GSK (până la 300 de milioane de doze), cu cea americano-germană Pfizer-BioNTech (până la 300 de milioane de doze) şi cu laboratorul german CureVac (până la 405 milioane de doze). 

Statele membre vor primi vaccinul în funcție de numărul populației, Comisia Europeană stabilind un sistem de proporționalitate. 

Pentru a garanta accesul la vaccinuri sigure în toată Europa, Comisia Europeană a prezentat la 15 octombrie principalele elemente care trebuie luate în considerare de către statele membre în ceea ce privește strategiile lor de vaccinare împotriva COVID-19 în vederea pregătirii Uniunii Europene și a cetățenilor săi pentru momentul în care va fi disponibil un vaccin sigur și eficace, precum și grupurile prioritare care trebuie avute în vedere pentru vaccinare în primul rând.

România a plătit deja un avans de peste 12 milioane de euro pentru vaccinul împotriva COVID-19.

Potrivit declarațiilor președintelui Klaus Iohannis de la începutul lunii noiembrie, România ar urma să primească peste 10 milioane de doze de vaccin. Prima tranșă ar urma să ajungă în țara noastră la începutul anului 2021, iar primii care vor fi vaccinați vor fi cei care lucrează în domeniul sănătății și persoanele aflate în categoriile de risc, urmând ca întreaga populație să fie imunizată în primăvara anului viitor.

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță anunță suplimentarea cu 7,2 milioane de euro a bugetului Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

© Nicolae Ștefănuță/ Facebook

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR-PLUS, Renew Europe) a anunțat joi suplimentarea cu 7,2 milioane de euro a bugetului pentru Parchetul European (EPPO) condus de Laura Codruța Kövesi, în baza unei scrisori pe care acesta, împreună cu colegii din Comisia pentru bugete a PE, a trimis-o comisarului european pentru justiție.

“În calitate de membru al Comisiei pentru Bugete din Parlamentul European, am lucrat încă din luna septembrie alături de doamna procuror șef Laura Codruța Kövesi și am analizat nevoile Parchetului European, instituție menită să se ocupe de dosarele de fraudă cu bani europeni. După 4 luni de amendamente, voturi, negocieri cu celelalte grupuri politice și apoi instituții europene, am obținut mai mulți bani pentru Parchetul European.  Acești bani sunt necesari pentru a consolida instituția care va investiga dosarele celor care fraudează sau fură banii europeni”, a spus Ștefănuță.

Potrivit acestuia, acordul negociat va putea fi semnat doar dupa găsirea unui acord privind cadrul financiar multianual și planul de redresare economică, blocat de Polonia și de Ungaria din cauza mecanismului pe statul de drept.

“Nu o să permitem nimănui să blocheze angajările EPPO, nici administrației, nici statelor membre. Parlamentul European susține Parchetul European necondiționat și se va opune oricăror acțiuni care ii afectează imparțialitatea și independența. Ieri, împreună cu colegii din Comisia pentru Bugete am trimis o scrisoare comisarului Didier Reynders pentru a ne asigura că Parchetul European va putea folosi cele 7,2 milioane de euro în plus pentru angajările de staff necesar bunei funcționări. Sper ca la Summitul din 10-11 decembrie această situație să se deblocheze și, astfel, Parlamentul European să poată vota în plenara din decembrie cadrul financiar multianual și bugetul Uniunii pentru 2021″, a precizat el.

“Orice întârziere a acordului se face în dezinteresul cetățenilor și al economiei. De aceea, sper ca liderii țărilor să pună deoparte interesele lor personale și pe primul loc interesul cetățenilor și al economiei țărilor lor”, a conchis acesta.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a făcut apel miercuri la statele membre să-şi numească rapid procurorii delegaţi pentru a permite Parchetului european (EPPO), noua armă a UE împotriva fraudei, să-şi înceapă activitatea la 1 martie 2021.

Parchetul European, care va avea puterea de a cerceta, urmări şi trimite în judecată în faţa jurisdicţiilor naţionale pe autorii unor infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, a fost instalat la sfârşitul lui septembrie, în Luxemburg, după ce procuroarea şefă europeană, Laura Codruţa Kövesi, şi cei 22 de procurori reprezentând statele care participă la această cooperare consolidată au depus jurământul. Ulterior, Colegiul Parchetului European a numit doi procurori-șefi adjuncți care o vor seconda pe Laura Codruța Kövesi la conducerea instituției europene, și anume pe Danilo Ceccarelli, din Italia și Andrés Ritter, din Germania.

Din cele 27 de state UE, cinci nu vor participa la EPPO. Este vorba despre Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

Această autoritate este competentă pentru fraude cu fondurile europene, fraudă cu TVA de peste zece milioane de euro şi corupţie, iar această infracţionalitate reprezintă între 30 şi 60 de miliarde de euro pe an, potrivit Laurei Codruţa Kövesi.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

Continue Reading

Facebook

Dragoș Pîslaru12 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate raportul lui Dragoș Pîslaru privind Instrumentul pentru Asistență Tehnică, element esențial în accesarea fondurilor din mecanismul de 672,5 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană dorește ca 70% din populația adultă a statelor membre să fie vaccinată împotriva COVID-19 până în vară: Vaccinarea este esențială pentru a ieși din această criză

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Banca Mondială clasează România în topul țărilor cu cele mai multe și aplicate măsuri din lume în contextul pandemiei de COVID-19

Eugen Tomac15 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

Corina Crețu15 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu consideră că România trebuie să-și consolideze strategia națională de vaccinare: Găsirea vaccinului anti-COVID-19 nu a fost decât primul pas. Crucial este acum procesul de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Parlamentului European: Membrii forului legislativ al UE au sprijinit prin ajutor financiar lupta împotriva corupției și consolidarea statului de drept

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Florin Cîțu, asigurat de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA că relația Statele Unite – România va rămâne puternică în timpul administrației Biden

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI18 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Investițiile în infrastructura feroviară trebuie să fie o prioritate pentru România și pentru Europa, transportul pe calea ferată fiind o soluție verde eficientă

ȘTIRI POZITIVE18 hours ago

Publicație britanică: Timișoara și Cluj-Napoca, în top 20 cele mai sănătoase orașe de locuit din lume, devansând München sau Copenhaga

ROMÂNIA19 hours ago

România, pe locul 18 la nivel global și pe locul 6 la nivelul UE în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19 (Bloomberg)

Eugen Tomac15 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA4 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA4 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

Advertisement
Advertisement

Trending