Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: UE trebuie să devină o Uniune a Sănătății, unde cetățenii săi au acces egal la tratamente și medicamente

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Uniunea Europeană trebuie să devină o Uniune a Sănătății, unde cetățenii săi au acces egal la tratamente și medicamente, a afirmat miercuri eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe), membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European și coordonatorul grupului Renew Europe în Comisia specială de luptă împotriva cancerului (BECA).

Ștefănuță a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății în care a subliniat că pandemia a determinat apariția unei nevoi comune a creării Uniunii sănătății.

“Bolile sunt identice, însă tratamentul pe care îl primesc cetățenii europeni este diferit. E momentul să acționăm preventiv și să punem la punct un sistem european de sănătate echitabil, în care pacienții din diferite state membre și care suferă de aceleași boli să beneficieze de aceleași tipuri de tratamente medicale de înaltă calitate. În Uniunea Europeană nu trebuie să existe pacienți de mâna a doua! Avem dreptul la aceleași medicamente inovatoare și să fim îngrijiți de personal medical la fel de pregătit și motivat. Discrepanțele dintre sistemele de sănătate europene ar trebui să devină un subiect al trecutului”, a afirmat Ștefănuță.

El a evidențiat implicarea sa în cele mai importante decizii și acțiuni europene în domeniul sănătății din ultimul an, precum triplarea bugetului Programului de Sănătate al UE, constituirea rezervei strategice medicale rescEU și lupta împotriva cancerului.

“Am fost raportor al Comisiei pentru bugete pe acest dosar și am luptat mult pentru acești bani. EU4Health este o oportunitate extraordinară să luptăm cu succes în Europa împotriva cancerului, cu infecțiile din spitale sau cu lipsa medicamentelor. Am contribuit la eficientizarea acestui mecanism (n.r. – Mecanismul de Protecție Civilă al UE), prin instituirea unei proceduri de achiziții publice comune la nivel european în caz de dezastre și constituirea Rezervei Strategice Europene (RescEU), care a devenit astfel realitate. România  a fost desemnată de către Comisia Europeană unul dintre statele gazdă pentru rezerva strategică de medicamente și echipamente medicale. În calitate de coordonator Renew Europe în comisia BECA, militez pentru asigurarea accesului egal la medicamente inovatoare pentru pacienții bolnavi de cancer precum și pentru înființarea unui Centru oncologic de excelență acreditat în fiecare stat membru”, a detaliat eurodeputatul român.

Ștefănuță a mai asigurat că va lupta în continuare întărirea agențiilor europene din domeniul sănătății precum Agenția Europeană pentru Medicamente Centrul European de Control și Prevenire a Bolilor, cu scopul de a avea instrumentele necesare și a fi mult mai bine pregătiți să gestionăm viitoare crize sanitare.

“Pandemia nu va fi ultima criză prin care vom trece. Trebuie să fim pregătiți mâine așa cum am fi vrut să fim azi. Cetățenii europeni așteaptă de la Europa un scut pentru viață și pentru sănătate”, a conchis el.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță: Votul PE privind pachetul „Fit for 55”, decisiv pentru combaterea schimbărilor climatice. Am reușit, alături de grupul Renew Europe, să las o planetă curată generațiilor viitoare

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a votat miercuri setul de propuneri legislative „Fit for 55”, o piatră de temelie în ceea ce privește reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră – cu cel puțin 55% până în anul 2030, iar eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe) a fost la cârma negocierilor unuia dintre cele mai sensibile, dar și cele mai percutante dosare care formează acest mega pachet, și anume CBAM sau Mecanismul UE de Ajustare la Frontieră a Emisiilor de Dioxid de Carbon.

Prin propunerea acestui mecanism, se va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse (ciment, fier, oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică).

„Situația nu este deloc una roz atunci când aflăm de la experți că au trecut mai bine de 4 milioane de ani de când nu s-au mai înregistrat cantități atât de mari de dioxid de carbon. Într-adevăr, a pune preț pe carbon nu este o sarcină deloc ușoară, însă prin acest mecanism, CBAM, schimbarea are loc cu adevărat. Practic, adoptăm o măsură climatică care să prevină riscul relocării producției de produse din industrii intens poluatoare și a emisiilor de dioxid de carbon, asigurând totodată compatibilitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului” a declarat Nicu Ștefănuță.

În calitatea de raportor al grupului Renew Europe pentru acest dosar, Nicu Ștefănuță a propus o serie de amendamente, printre cele mai importante numărându-se:

  1. Implementarea până în anul 2032 a mecanismului CBAM cu un ritm gradual care permite producătorilor să își adapteze investițiile;
  2. Crearea unei „frâne de urgență”, respectiv posibilitatea de a ajusta calendarul sau ritmul de implementare, dacă acest lucru se dovedește necesar;
  3. Măsuri care îmbunătățesc transparența și oferă predictibilitate pentru producători;
  4. Extinderea scopului mecanismului și către produse mai complexe, ci nu doar materii prime;
  5. Crearea unei singure autorități centralizate pentru gestionarea mecanismului CBAM;

„Deoarece schimbările climatice se resimt la nivel global, iar nivelul ridicat al emisiilor nu se oprește la granițe, Uniunea Europeană și-a asumat rolul de lider în lupta pentru climă, fapt care a fost încă o dată demonstrat ieri, în plenul Parlamentului European” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acest mecanism poate fi considerat un instrument de diplomație climatică și își propune să se asigure că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la scăderea emisiilor globale, în loc să mute producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Prin această propunere, Uniunea Europeană își dorește și să încurajeze adoptarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din țările din afara UE deoarece cu cât există mai multe voci care vorbesc la unison și au obiective comune, cu atât șansele de reușită în această luptă cresc.


Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE: Bugetul trebuie să răspundă nevoilor românilor – creșterea prețurilor la energie, inflație și ajutor pentru refugiați

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), negociatorul șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2023, a pledat marți ca bugetul UE să fie suficient de mare încât să răspundă nevoilor actuale ale românilor – creșterea prețurilor la energie, inflație, ajutor pentru refugiați.

În calitatea sa de Raportor General al Parlamentului European pentru bugetul UE al anului 2023, eurodeputatul sibian a participat marți, 7 iunie, la o întâlnire a Comisiei pentru Bugete, la care a fost prezentată propunerea Comisiei pentru bugetul anului 2023, de către Comisarul European pentru Budget și Resurse Umane, Johannes Hahn, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Nicu Ștefănuță a avertizat că propunerea prezentată de către Comisie nu include răspunsuri clare pentru războiul din Ucraina și criza refugiaților. Propunerea, în stadiul său actual, nu aduce soluții financiare pentru reducerea dependenței Europei de gazul și petrolul rusesc, nu identifică soluții pentru combaterea inflației și creșterea prețurilor și nu prevede un mecanism clar de răspuns în cazul unei crize de foamete în regiunea sudică a Uniunii.

Nicu Ștefănuță a scos în evidență faptul că bugetul UE poate contribui la creșterea stabilității democratice și a siguranței în regiune. Dincolo de aceste teme mari, acesta a vorbit despre accelerarea tranziției verzi și digitale, despre creșterea bugetului Parchetului European, despre nevoile tinerilor, dar și despre necesitatea accelerării absorbției fondurilor europene și a PNRR pentru relansarea economiei.

“Ca român, simt o mare responsabilitate să contribui la negocierea poate a celui mai dificil buget al Uniunii Europene. Banii sunt limitați, însă mă voi lupta ca bugetul UE să fie unul ambițios și folosit cât mai bine, astfel încât din acei 170 de miliarde de euro, România să poată beneficia de ajutor la timp pentru marile reforme de care are nevoie. Am atras atenția, de asemenea, că orice întârziere a statelor membre poate fi un risc de a pierde banii de care economiile țărilor au nevoie”, a declarat europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.

Fondurile europene sunt sursa majoră de venituri pentru mari investiții, atât în sectorul public, cât și în cel privat – spitale, școli, grădinițe, renovări de clădiri, drumuri și autostrăzi, etc. Avem deja exemple de bune practici, locuri din România care au fost complet schimbate datorită proiectelor implementate cu finanțare europeană, afaceri private care au demarat cu ajutorul fondurilor de la UE, fermieri români care au trecut la etapa următoare a unei agriculturi moderne.

“La Bruxelles, facem tot ce ne stă în putere să punem interesele românilor în negocierile dosarelor importante. Apoi dăm ștafeta implementării decidenților naționali, iar aici încep să se complice lucrurile, în special din cauza instabilității politice. Este nevoie, de asemenea, de o implicare pro-activă a autorităților, de promovarea felului în care se pot absorbi eficient fondurile europene. Mă gândesc chiar la un program național destinat tuturor comunelor, care să conțină ghiduri simple, exemple de urmat, pași concreți despre cum trebuie scris un proiect pentru renovări, drumuri, școli, izolare termică etc.” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.


Citiți și

Nicu Ștefănuță a fost desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE 2023, fiind abia al doilea român care va deține această responsabilitate

Bani de la UE pentru economie, refugiați și tineri: prioritățile raportorului Nicu Ștefănuță pentru bugetul UE


În etapa următoare, Consiliul își va adopta poziția cu privire la proiectul de buget, iar Parlamentul va răspunde înainte de începerea perioadei de conciliere, care va avea loc în toamnă și care presupune atingerea unui compromis între cele trei instituții ale UE. Negocierile bugetare, începute acum un an, trebuie să se încheie cu un acord până la finalul anului.

Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Bani de la UE pentru economie, refugiați și tineri: prioritățile raportorului Nicu Ștefănuță pentru bugetul UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), în calitate de raportor general pentru bugetul UE pentru anul 2023, a negociat poziția Parlamentului European, care va servi drept bază pentru stabilirea cheltuielilor și nevoilor majore ale anului viitor.

Negocierile conduse de europarlamentarul român între diferitele grupuri politice au dus la un consens care a fost votat astăzi în Parlamentul European, cu o largă majoritate.

„Prioritățile mele sunt clare: relansarea economică prin fonduri europene și PNRR, sănătate, mediu și digitalizare, fonduri suficiente pentru Parchetul European, burse de studiu mai multe și mai generoase prin Erasmus+, bani pentru apărare și securitate, ajutor umanitar și financiar pentru Ucraina și țările care primesc refugiați”, a transmis Nicu Ștefănuță, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Deși costul exact al crizei refugiaților ucraineni și al impactului războiului din Ucraina pentru economia europeană nu este cunoscut încă, un lucru este cert: „UE trebuie să vină cu un sprijin financiar ambițios, să ajute statele membre și țările care găzduiesc refugiații să atenueze presiunea consecințelor asupra energiei, agriculturii, economiei și securității și acesta va fi rolul meu, să mă asigur că UE va ajuta cetățenii și statele membre care au cea mai mare nevoie de sprijin”, adaugă eurodeputatul.

Citiți și: Parlamentul European solicită ca bugetul UE pentru 2023 să fie „orientat spre viitor” și să abordeze consecințele războiului din Ucraina

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță vorbește, de asemenea, despre redresarea economică rapidă după pandemia de COVID-19, prin implementarea fără întârziere a PNRR și a fondurilor structurale. Statele membre riscă să piardă fondurile pentru anul 2022, precum și o parte din fondurile rămase din 2021 dacă programele operaționale nu vor fi aprobate de către Comisia Europeană până la finalul anului.

Bugetul UE va ajuta la investiții necesare în sănătate, în sectorul energetic, în digitalizare. Este vorba despre bani pentru reforme, care dacă vor fi bine cheltuiți, vor aduce beneficii cetățenilor Uniunii.

O altă prioritate a europarlamentarului Nicu Ștefănuță este ca Parchetul European să aibă fonduri suficiente pentru a recupera banii furați de corupți. În doar 7 luni de activitate, Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi a arătat că în România există suspiciuni pentru frauda cu TVA și fonduri europene de peste 1,3 miliarde de euro.

Pentru europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță, tineretul a fost mereu o prioritate. Acesta luptă pentru burse mai multe și mai generoase pentru Erasmus+, dar și pentru ca studenții să primească banii necesari pentru transport și asigurarea cazării înainte de a pleca din țară, pentru ca niciun student să nu fie descurajat să aplice pentru aceste burse.

Nu în ultimul rând, pentru că Uniunea Europeană are un rol geopolitic important pe scena internațională, UE trebuie să ajute, prin bugetul anului 2023, statele din vecinătate, precum și țările care primesc refugiați din Ucraina. Bugetul 2023 trebuie, de asemenea, să ajute la consolidarea programelor de securitate și apărare, cum ar fi facilitarea mobilității militare sau creșterea bugetului pentru Fondul European pentru Apărare.

Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021- 2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.


Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR și este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

U.E.7 mins ago

Estonia, strictă în privința accesului cetățenilor ruși pe teritoriul său. Doar cu cei cu vize acordate de alte state europene pot intra

COMISIA EUROPEANA23 mins ago

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

CHINA30 mins ago

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

U.E.2 hours ago

Germania propune construirea unui gazoduct care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală, sprijinind UE să-și reducă dependența energetică de Rusia

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, despre pompierii români care ajută Franța: Dovedim capacitatea noastră de a fi un partener pe care aliații se pot baza

U.E.2 hours ago

26 de țări promit un sprijin de peste 1,5 miliarde de euro pentru a spori capacitățile militare ale Ucrainei

ROMÂNIA19 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

U.E.19 hours ago

Parlamentul Letoniei face apel către UE să întrerupă acordarea de vize turistice cetățenilor ruși și belaruși

ROMÂNIA20 hours ago

Israelul are un nou ambasador în România. Reuven Azar a transmis un mesaj în limba română: Sunt foarte fericit să fiu aici în București

ROMÂNIA19 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending