Connect with us

ALDE

VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Norica Nicolai (ALDE) critică ”aroganța” Comisiei Europene în cazul României: Poate crește euroscepticismul și poate genera convulsii în decizii precum Brexit

Published

on

Interviu realizat de Robert Lupițu

Prin scrisoarea comună semnată de președintele Jean-Claude Juncker și de prim-vicepreședintele Frank Timmermans către Parlamentul României privind legile justiției, Comisia Europeană a dat dovadă de aroganță, fapt ce ar putea crește euroscepticismul și ar putea afecta procesul decizional în Uniunea Europeană, a avertizat joi eurodeputatul ALDE, Norica Nicolai.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro, Nicolai a precizat că nu vede ca fiind fezabilă tendința de corelare a alocării fondurilor europene cu problematica statului de drept și a criticat Comisia Europeană pentru faptul că folosește ”standard dublu” și că emite ”o declarație pur politică” și că are o ”atitudine partizană și pripită”.

”Nu cred că s-a gândit cineva la efectele acestei declarații. Este pentru prima dată când Comisia se adresează unui Parlament, ceea ce nu e ceva uzual. Legislația este atributul parlamentelor naționale. Transpunerea directivelor europene este, de asemenea, atributul parlamentelor naționale. Această Comisie folosește un dublu standard. Dacă Poloniei îi reproșăm și activăm articolul 7 din tratat pentru că președintele are o implicare prea mare în numirea judecătorilor și procurorilor, României îi reproșăm că vrea să renunțe la rolul președintelui”, a spus aceasta.

România este departe de a se afla în situația Poloniei

Totodată, europarlamentarul român a ținut să precizeze că România este departe de a se afla în situația Poloniei, țara care a devenit pe 20 decembrie 2017 primul stat din UE căreia i-a fost activată procedura de activare a articolului 7 privind riscul unei încălcări grave a valorilor fundamentale, articol ce prevede în ultimă instanță sancționarea statului în cauză cu pierderea dreptului de vot în Consiliul UE. 

Norica Nicolai este de părere că Parlamentul trebuie să continue cu reforma în justiție.

”Cred că foarte corect ar fi fost să avem o analiză foarte clară a compatibilizării modificărilor legislative cu standarde europene. (…) Comisia Europeană nu poate cere să nu implementăm directivele, iar cea cu privire la prezumția de nevinovăție, o inițiativă a Comisiei foarte bine fundamentată, trebuie să fie implementată și în dreptul românesc. (…) Cred că noi va trebui să continuăm să facem această reformă, să respectăm principiile fundamentale de drept, standardele europene”, a punctat ea. 

Aroganța Comisiei Europene poate genera convulsii decizionale: Acordul cu Marea Britanie trebuie validat de toate statele membre

În contextul imaginii europene pe care această dispută cu Comisia Europeană o creează, inclusiv din perspectiva deținerii președinției Consiliului UE, Norica Nicolai este de părere că România ”își va impune o agendă, însă cea mai dificilă agendă pentru întreaga Uniune Europeană este Brexit-ul”.

Prea multă aroganță din partea Comisiei Europene crește euroscepticismul și poate genera convulsii în ceea ce privește luarea deciziei”, a spus aceasta, sugerând că acordul pentru ieșirea Marii Britanii din UE are nevoie de validarea tuturor celor 27 de țări rămase.

”În conformitate cu tratatul, cu articolul 50, pe 29 martie 2019 Marea Britanie va ieși din UE. Este foarte important să iasă cu un acord și conform tratatului nostru de funcționare, acest acord trebuie validat de toate statele membre. Nici domnul Juncker, nici domnul Timmermans nu își pun problema dacă ostilizează pe toată lumea în Uniunea Europeană”, a precizat eurodeputatul ALDE. 

Întrebată dacă un anumit Parlament din cele 27 de țări ale UE ar putea să se opună acordului privind Brexit, Nicolai a răspuns că ”este foarte posibil”.

”Cel puțin teoretic trebuie să ne luăm acest risc. Să lăsăm aroganța”, a precizat aceasta. 

Cadrul juridic al Uniunii Europene nu permite condiționarea alocării fondurilor europene de statul de drept

În ceea ce privește declarația comisarului european pentru justiție, Vera Jourova, care a precizat că executivul european ia în considerare introducerea în viitorul buget obligația ca statele membre să aibă ”sisteme judiciare funcţionale şi independente” și că va prezenta inclusiv o definiție pentru statul de drept, europarlamentarul român a menționat că această posibilitate nu este una fezabilă, întrucât nu are susținere juridică din perspectiva Tratatului Uniunii.

”Văd o serie de luări de poziții la Bruxelles, intenția ca anumite state care au un anumit tip de viziune asupra statului de drept trebuie să fie sancționate, inclusiv prin limitarea accesului la fondurile europene. Această tendință este foarte periculoasă pentru viitorul Uniunii Europene”, a mai declarat aceasta.

Întrebată vede fezabilă această tendință, Nicolai a răspuns: ”Categoric nu”.

”Pentru viitorul cadru financiar vom funcționa pe actualul tratat și asta nu permite acest tip de acțiuni. Este de fapt o dorință pe care unii vor să o impună și înțeleg foarte bine că după retragerea Marii Britanii bugetul Uniunii va fi serios afectat. 12-13 miliarde de euro sunt buni. Atunci, nevoia Uniunii de a avea un buget consolidat, fără a afecta contribuțiile statelor membre, poate să genereze și astfel de abordări. Pe actualul cadru juridic nu poate fi fezabilă această intenție”, a mai declarat eurodeputatul ALDE.

România a revenit în atenția Uniunii Europene în privința modificărilor aduse legilor justiției după ce într-o declarație comună, președintele și prim-vicepreședintele Comisiei Europene a făcut un apel la Parlamentul României să regândească modificările legilor justiției și se oferă să acorde asistență autorităților. În replică, președinții celor două Camere ale Parlamentului României au precizat că executivul european a fost incorect informat.

Dialogul de la distanță a continuat, Comisia Europeană precizând că este ”foarte bine informată”.

Pe de altă parte, situația din România se află și în vizorul Parlamentului European care va dezbate pe 7 februarie ”situaţia justiţiei din România ca urmare a încercărilor PSD şi ALDE de a slăbi justiţia”. Totodată, la nivelul Uniunii Europene a fost creat un precedent prin activarea articolului 7 din Tratat față de Polonia, context în care președintele Klaus Iohannis a avertizat că există riscul și ca România să se regăsească în această postură.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALDE

Parlamentul European votează marți acordul negociat de eurodeputatul Norica Nicolai (ALDE) privind prevenirea pescuitului nereglementat în marea liberă din zona centrală a Oceanului Arctic

Published

on

Parlamentul European votează marți un acord important privind pescuitul în zona centrală a Oceanului Arctic, un raport negociat în numele co-legislativului european de eurodeputatul Norica Nicolai (ALDE) și care prevede cercetarea biodiversității și a ecosistemului din această zonă și combaterea și prevenirea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

Într-o declarație remisă pentru CaleaEuropeană.ro, Nicolai precizează că ”acest acord oferă posibilitatea pescuitului în scop științific în această zonă se înscriere în obiectivul trasat de Parlamentul European, acela de a obține un moratoriu privind pescuitul comercial”.

Totodată, eurodeputatul român a felicitat ”Comisia Europeană pentru faptul că a ținut cont de recomandările și obiectivele trasate de Parlamentul European în textul rezoluției din 16 martie 2017 și a reușit să negocieze un acord privind zona centrală a Oceanului Arctic cu două obiective majore: cercetarea biodiversității și a ecosistemului din această zonă și combaterea și prevenirea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN)”.

Redăm integral conținutul declarației transmise:

”După cum bine știm, Comisia Europeană – DG MARE, este vocea Uniunii Europene și a tuturor statelor membre în negocierea de acorduri internaționale în domeniul pescuitului. În acest sens, prezentul acord privind zona centrală a Oceanului Arctic este negociat în numele tuturor statelor membre UE și în deplin acord cu obiectivele Politicii Comune în domeniul Pescuitului (PCP).

Am subliniat și am felicitat Comisia Europeană pentru faptul că a ținut cont de recomandările și obiectivele trasate de Parlamentul European în textul rezoluției din 16 martie 2017 și a reușit să negocieze un acord privind zona centrală a Oceanului Arctic cu două obiective majore: cercetarea biodiversității și a ecosistemului din această zonă și combaterea și prevenirea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

Faptul că acest acord oferă posibilitatea pescuitului în scop științific în această zonă se înscriere în obiectivul trasat de Parlamentul European, acela de a obține un moratoriu privind pescuitul comercial. Desigur, poate că ne-am fi dorit ca această zonă să rămână total neexploatată, dar un astfel de obiectiv ar fi fost unul nerealist și ar fi însemnat ori să nu avem nici un acord între state, ori să poziționăm UE în afara acestuia. În acest context, am considerat că implicarea UE prin DG MARE și supravegherea modului în care acest acord este pus în practică – prin acordarea de licențe pentru pescuitul științific, prin aplicarea principiului abordării precaute și prin lupta activă din partea tuturor semnatarilor împotriva pescuitului INN, sunt pași importanți în a ne asigura că această zonă nu devine supra-exploatată, scăpată de sub control, în care statele acordă licențe fără o abordare sustenabilă iar pescuitul comercial haotic distruge stocurile în încercarea de a face profit.

Exploatarea sustenabilă a stocurilor de pește din zona centrală a Oceanului Arctic este un aspect important pentru toate statele membre, chiar și pentru cele care nu sunt riverane acestei zone deoarece aceste stocuri sunt integrate cu alte aspecte ale biodiversității marine și sunt un bun al nostru, al tuturor oamenilor. Dacă vrem ca UE să continue să lupte pentru o exploatare sustenabilă a acestor stocuri de pește, atunci este nevoie de acest acord în care să fie implicate toate statele interesate și cu capacitate de exploatare a acestor stocuri, precum Canada, Republica Populară Chineză, Regatul Danemarcei în ceea ce privește Insulele Feroe și Groenlanda, Islanda, Japonia, Republica Coreea, Regatul Norvegiei, Federația Rusă, Statele Unite ale Americii. Prin semnarea unui acord împreună cu toate aceste state, și în numele tuturor statelor membre, Uniunea Europeană, exprimă dorința noastră de a conserva aceste specii de pește pentru viitorul nostru, al tuturor”.

Continue Reading

#RO2019EU

Parlamentul European: Ce așteptări au eurodeputații români de la prima președinție a României la Consiliul UE

Published

on

Negocierea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, finalizarea Brexit-ului, consolidarea valorilor europene și definirea viitorului Uniunii Europene, se numără printre principalele așteptări pe care eurodeputații români legate de prima președinție a României la Consiliul UE, care a debutat marți, 1 ianuarie 2019, la 12 ani de la aderarea țării la Uniunea Europeană.

Într-un comunicat al Parlamentului European, eurodeputații români au scos în evidență câteva teme care ar trebui abordate pe durata președinției române a Consiliului UE.

Marian-Jean Marinescu: ”Bugetul multianual este marele test al României”

FOTO: European Parliament

„Președinția României se suprapune cu o agendă europeană cu mize mari, precum migrația, Brexit, cadrul financiar multianual şi desigur, redefinirea viitorului Uniunii Europene, în urma summit-ului de la Sibiu. Din perspectiva mea, negocierea bugetului multianual pentru exercițiul financiar 2021-2027 este marele test atât al României, cât şi al UE, pentru că redefinirea viitorului comunității europene are nevoie de transpunerea concretă în politici și în finanțarea acestora. De aceea, aștept putere de negociere din partea președinției române astfel încât să asigure ajungerea la un consens asupra bugetului între toate statele membre. Uniunea Europeană funcționează prin negociere şi consens, iar când vorbim despre bugetul multianual aceste două mecanisme sunt aduse la maximul potențialului lor”,  a spus Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE.

Victor Boștinaru: ”Vor trebui definite direcțiile privitoare la politica europeană de apărare”

Victor Boștinaru, vicepreședintele grupului S&D, a afirmat că se așteaptă ”să se convină asupra unei viziuni pentru Europa care să excludă două viteze, mai multe viteze și elementele de tensiune care pot să dăuneze proiectului european. De aceea, vreau să cred că summit-ul de la Sibiu va consfinți o viziune în care solidaritatea și unitatea să prevaleze”.

”Mă aștept ca acest summit să binecuvânteze acordul referitor la buget. Este previzibil ca acordul privind Brexit să fie confirmat la summit-ul de la Sibiu. Tot aici ar trebui luată o decizie majoră privind reafirmarea politicii de extindere către Balcanii de Vest și redefinirea cu elemente mai pragmatice a parteneriatului estic. Cred că în timpul președinției românești vor trebui să fie definite riguros direcțiile privitoare la politica europeană de apărare”, a mai spus acesta.

Laurențiu Rebega: ”Ar fi grozav dacă România ar relansa proiectele politicii de coeziune”

„Îmi doresc, în primul rând, o gestionare activă și inteligentă a trei subiecte principale: cadrul financiar multianual, problemele legate de Brexit și alegerile europene din mai. În plus, ar fi grozav dacă România ar relansa proiectele politicii de coeziune, ceea ce ar relansa și speranțele și încrederea tuturor cetățenilor în Uniunea Europeană”, a punctat și Laurențiu Rebega, membru din grupul CRE.

Norica Nicolai:  ”Sper că rolul României va consolida valorile pro-europene”

Norica Nicolai, vicepreședintă al grupului ALDE, consideră că „prima președinție rotativă a Consiliului asigurată de România intervine, din păcate, într-o perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană și pentru țara mea. Cele două dosare, Brexitul și bugetul multianual al Uniunii, vor marca viitorul Uniunii Europene. În contextul unei creșteri a populismului și extremismului în interiorul Uniunii, sper că rolul României va consolida valorile pro-europene, astfel încât summitul UE de la Sibiu din 9 mai să fie un eveniment care să medieze dorința tuturor statelor membre de a consolida UE. Eu am încredere în capacitatea României de a gestiona această președinție și voi sprijinii politic eforturile depuse în finalizarea adoptării legislației”.

Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Pe durata mandatului de șase luni, România își propune să stimuleze creșterea economică a UE, să îmbunătățească nivelul de competitivitate și să consolideze securitatea internă. De asemenea, guvernul român se va concentra asupra promovării valorilor europene comune, precum democrația, libertatea și respectarea drepturilor omului, atât în UE, cât și dincolo de granițele sale. O altă prioritate a României va fi combaterea rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului, a intoleranței și a populismului.

În plus, printre temele care vor fi dezbătute la nivel european pe durata președinției române a Consiliului UE se numără negocierile privind bugetul pe termen lung al UE și Brexit.

Pe 9 mai, la Sibiu, România va găzdui un summit informal al Consiliului European în cadrul căruia liderii statelor membre vor discuta despre planurile privind viitorul UE. Aceasta va fi prima lor întâlnire după retragerea Marii Britanii din UE și ultima înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 23-26 mai.

.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Norica Nicolai, despre pescuitul din Marea Neagră: „Este primordial să fie cunoscute, discutate și căutate soluții în zona fondurilor europene”

Published

on

Situația pescuitului din Marea Neagră este tema dezbaterii pe care europarlamentarul Norica Nicolai (ALDE), membră a Comisiei de Pescuit din legislativul european, o organizează sâmbătă, 27 octombrie 2018, în incinta Hotelului Ramada din Constanța. Evenimentul propune tuturor celor interesați de acest subiect o discuție cu privire la situația din acest moment a industriei de pescuit, modul în care aceasta a evoluat în ultimii ani și predicțiile specialiștilor cu privire la viitoarea dezvoltare a acestui sector economic în contextul noului exercițiu bugetar european multianual.

„Având în vedere importanța economică, socială și culturală pe care o are pescuitul pentru comunitățile românești de la Marea Neagră, este primordial să fie cunoscute, discutate și căutate soluții în zona fondurilor europene, să se știe mai exact informațiile corecte cu privire la cofinanțare, limitările de ordin legislativ și birocratic cu care ne confruntăm în România și, nu în ultimul rând, cotele de pescuit aplicate țării noastre”, a explicat Norica Nicolai motivele pentru care a decis să inițieze acest proiect.

Pentru a atinge toate aceste subiecte și pentru a crea un dialog între toate părțile implicate, au fost invitați să ia cuvântul: doamna Pinelopi Belekou de la Comisia Europeană – DG MARE, reprezentantul din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentantul din partea Ministerul Mediului și Schimbării Climatice, Autoritatea Națională pentru Pescuit și Acvacultură prin vocea domnului Sorinel Țăranu, directorul Gărzii de Coastă – domnul Laurențiu Cristian Cicu, domnul Guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării Mălin-Matei Mușetescu, domnul Laurențiu Mirea președintele Federației Organizațiilor de pescari de la Marea Neagră, domnul Marian Sorinel Mănăilă președinte al Consiliului Consultativ pentru Marea Neagră și domnul Simion Nicolaev directorul general al Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa” Constanța.

De asemenea, în sală se vor afla mai mulți reprezentanți ai autorităților locale și județene, dar și parlamentari români implicați în comisiile de specialitate ale Parlamentului României. În urma prezentărilor susținute, programul evenimentului propune o sesiune prelungită de întrebări și răspunsuri pentru a oferi posibilitatea celor prezenți de a discuta direct cu reprezentanții acestor instituții și a ridica problemele reale cu care se confruntă pe teren.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending