Connect with us

PPE

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu: Inaugurarea lui Joe Biden, o veste bună pentru Europa, America și lumea liberă. UE și SUA trebuie să remodeleze procesul de globalizare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu a afirmat miercuri, în plenul Parlamentului European, că Uniunea Europeană și Statele Unite trebuie să remodeleze procesul de globalizare.

Inaugurarea de astăzi a mandatului lui Joe Biden este o veste bună pentru Europa, pentru America, pentru lumea liberă. Trebuie însă să remarcăm că evenimentul de la Capitoliu poate fi doar semnalul definitiv. După doi ani de manifestații de stradă în marile democrații din Europa și din America, totul a culminat cu evenimentele din 6 ianuarie de la Capitoliu. Ne întrebăm de ce reușesc populiștii în Europa și în America. Trebuie să vedem ce este în neregulă în sistemul nostru economic, social și politic. Credința mea este că Uniunea Europeană, împreună cu Statele Unite, trebuie să remodeleze procesul de globalizare“, a declarat Băsescu, în cadrul dezbaterii la care au participat și președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Joe Biden este învestit miercuri în funcția de președinte al SUA. El va depune jurământul și va deveni cel de-al 46-lea președinte din istoria țării, tema ceremoniei sale de inaugurare fiind “America unită”

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

Pregătindu-se pentru acest moment, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au avut marți o întâlnire de peste ore, discutând despre consolidarea legăturilor transatlantice și organizarea în același timp a unui summit al Alianței Nord-Atlantice și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA.

În decembrie trecut, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au subliniat, în cadrul concluziilor adoptate la Consiliul European, importanța unui parteneriat strategic transatlantic puternic și și-au afirmat deschiderea pentru a discuta prioritățile comune cu noul președinte al Statelor Unite.

Concluziile Consiliului European au urmat unei poziții comune a miniștrilor de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, care au reafirmat importanța strategică a parteneriatului Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii, subliniind că aceasta este “cea mai strânsă relație din lume, înrădăcinată în valori comune și interese comune, legături culturale și istorice, precum și în realitatea geopolitică.

Într-o convorbire telefonică avută în luna noiembrie a anului trecut, președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”, după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

Tot în luna noiembrie, președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au avut convorbiri telefonice cu președintele ales al SUA, Joe Biden, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe viitorul lider de la Casa Albă să efectueze, în 2021, o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu: Fondul Social European Plus de 88 de miliarde de euro, o nouă dovadă că UE acordă sprijin celor mai vulnerabili cetățeni ai săi pentru a face față efectelor crizei COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu consideră că sprijinul pentru cei mai vulnerabili cetățeni ai săi este o obligație a Uniunii Europene cu atât mai mult cu cât întreaga presiune a pandemiei de COVID-19, dar și a transformărilor impuse de o economie europeană digitală și verde, se răsfrâng în primul rând asupra oamenilor.

Acesta este unul dintre motivele pentru care europarlamentarul român a sprijinit în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentului European organizate la Strasbourg de la începutul pandemiei Fondul Social European Plus (FSE+), prin care Uniunea Europeană va investi 88 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 pentru a îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor europeni.

”Am susținut prin votul meu acest raport deoarece efectele crizei economice generate de pandemia Covid-19 sunt resimțite din ce în ce mai puternic de către cetățeni. În plus, tranziția digitală și alinierea la țintele de mediu stabilite prin Pactul Ecologic vor cauza noi presiuni economice și sociale”, a transmis Marinescu.

Acesta a argumentat că Fondul Social European Plus devine în acest context ” un instrument foarte important prin care Uniunea vine în sprijinul cetățenilor, prin fonduri alocate special pentru nevoile specifice ale fiecărei categorii sociale, având ca obiective creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și a  nivelului de pregătire profesională, precum și o protecție socială cât mai corectă”.

Marian-Jean Marinescu a detaliat cum vor fi distribuite fondurile din acest instrument în perioada 2021-2027: statele membre vor trebui să aloce cel puțin 25% din fonduri pentru promovarea incluziunii sociale și sprijinirea celor mai afectate grupuri sociale ca urmare a pierderii locurilor de muncă și a diminuării veniturilor; investiții substanțiale trebuie alocate pentru sprijinirea tinerilor pentru găsirea unui loc de muncă; sărăcia în rândul copiilor este o altă prioritate iar statele care au un nivel crescut de sărăcie a copiilor trebuie să investească cel puțin 5% din fondurile FES ce le revin; pentru a reduce sărăcia extremă sunt alocate alte trei procente care permit statelor membre să le ofere acestor oameni alimente și bunuri de strictă necesitate.

Parlamentul European a dat verde la 8 iunie Fondului Social European Plus, instrument prin care Uniunea Europeană urmărește să sprijine statele membre să facă față crizei cauzate de pandemia de COVID-19, să atingă niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă și o protecție socială echitabilă, precum și să dezvolte o forță de muncă rezilientă și calificată, pregătită pentru tranziția către o economie verde și digitală.

Fondul Social European Plus, al cărui buget se ridică la 88 de miliarde de euro, va juca un rol important în implementarea Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și în combaterea efectelor socio-economice ale pandemiei. 

FSE+ vine în sprijinul agendei abițioase a Comisiei Europene pentru realizarea unei Europe sociale puternice, axate pe locuri de muncă și competențe adaptate exigențelor viitorului, și deschide calea către o redresare socioeconomică echitabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii.

Pentru atingerea acestui deziderat, Executivul european a prezentat la începutul lunii martie Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, care detaliază acțiunile concrete în vederea implementării în continuare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, ca efort comun al statelor membre și al UE, cu implicarea activă a partenerilor sociali și a societății civile. 

Planul propune, de asemenea, obiective principale în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de protecție socială, pe care UE va trebui să le îndeplinească până în 2030:

  1. cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă;
  2. cel puțin 60% dintre adulți să participe anual la cursuri de formare;
  3. numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să fie redus cu cel puțin 15 milioane.

Angajamentul față de punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale a fost reiterat de liderii celor 27 de țări membre UE, reuniți la 7 mai la Porto. 

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Relațiile dintre România, SUA și NATO sunt, fără doar și poate, la cel mai înalt nivel

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) salută obiectivele îndeplinite de România în cadrul Summitului NATO de la Bruxelles și reiterează importanța parteneriatului România-SUA-NATO pentru securitatea țării noastre.

„Relațiile dintre România, SUA și NATO sunt, fără doar și poate, la cel mai înalt nivel și trebuie consolidate. NATO și SUA reprezintă garanția stabilității și securității în regiunea Mării Negre, supusă unor provocări militare în ultima perioadă. Avem nevoie să ținem aproape unii de alții și să mergem mai departe uniți”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, cele două întâlniri dintre președintele României, Klaus Iohannis, și președintele Statelor Unite, Joe Biden, la Summit-ul NATO de la Bruxelles și răspunsul pozitiv al liderului SUA de a veni în România la invitația președintelui Iohannis „sunt un semnal puternic că țara noastră este un partener puternic și de încredere al SUA și al NATO.”

Citiți și: Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Președintele SUA a fost perfect de acord să organizăm o întâlnire prin care să întărim Parteneriatul Strategic

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat luni, la finalul summitului NATO de la Bruxelles, că l-a invitat pe preşedintele SUA, Joe Biden, în România, pentru a consolida parteneriatul strategic bilateral și pentru a continua discuţia din 2015, când șeful statului a fost primit la Casa Albă de Biden, care atunci era vicepreședintele Statelor Unite.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE subliniază nevoia investițiilor în cercetare și dezvoltare pentru reducerea emisiilor de metan: Trebuie să ținem cont de nevoile industriei din statele UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a subliniat nevoia investițiilor în dezvoltate și cercetare pentru captarea emisiilor de metan și reducerea acestora.

Acesta a participat luni la o dezbatere în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și celei pentru Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, tema fiind Strategia pentru reducerea și eliminarea emisiilor de metan.

”Raportul pentru această strategie aparține colegei mele, Maria Spyraki, din PPE, iar eu sunt responsabil în Comisia ITRE pentru acest dosar. În ITRE ne vom exprima votul final pentru Raport în 15 iulie”, a anunțat Bușoi într-un mesaj pe Facebook. 

”Pentru captarea emisiilor de metan și reducerea acestora avem nevoie, în primul rând, de investiții în dezvoltare și cercetare. Apoi, trebuie să ținem cont de nevoile industriei din statele membre, care trebuie să rămână competitive și în interiorul și în afara UE. Nu în ultimul rând, avem nevoie de un mecanism LDAR (detectarea și neutralizarea / repararea scurgerilor) obligatoriu”, a explicat eurodeputatul român.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, 54% din emisiile de metan din sectorul energetic sunt emisii fugitive din sectorul petrolului și gazelor, 34% sunt emisii fugitive din sectorul cărbunelui și 11% din sectorul rezidențial și din alte sectoare finale.

Așadar, reducerile cele mai rentabile ale emisiilor de metan pot fi realizate în sectorul energetic.

Comisia Europeană a prezentat la mijlocul lunii octombrie a anului trecut strategia UE de reducere a emisiilor de metan, un puternic poluant atmosferic local, care provoacă probleme grave de sănătate.

Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon.

Prin urmare, combaterea emisiilor de metan este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivelor în materie de climă pentru 2030 și a obiectivului în materie de neutralitate climatică pentru 2050, precum și în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea nivelului de ambiție ”zero poluare” al Comisiei.

Strategia stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în Europa și la nivel internațional.

Aceasta prezintă acțiuni legislative și nelegislative în sectorul energetic, sectorul agricol și sectorul deșeurilor, care generează aproximativ 95 % din emisiile de metan asociate activității umane la nivel mondial.

Una dintre prioritățile strategiei este aceea de a îmbunătăți măsurarea și raportarea emisiilor de metan. Nivelul de monitorizare variază în prezent de la un sector la altul și de la un stat membru la altul, precum și în întreaga comunitate internațională.

Pe lângă măsurile de la nivelul UE de accelerare a standardelor de măsurare, verificare și raportare, Comisia va sprijini instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan, în parteneriat cu Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Coaliția pentru climă și aer nepoluat și Agenția Internațională a Energiei.

Programul de sateliți Copernicus al UE va îmbunătăți, de asemenea, supravegherea și va contribui la detectarea surselor de emisii majore la nivel mondial și la identificarea principalelor scăpări de metan.

Pentru a reduce emisiile de metan în sectorul energetic, se va propune introducerea obligației de a îmbunătăți depistarea scăpărilor și eliminarea lor în infrastructura de gaze și se va lua în considerare elaborarea unei legislații menite să interzică practicile sistematice de ardere la faclă și de evacuare în atmosferă. Comisia va purta un dialog cu partenerii săi internaționali și va explora posibile standarde, obiective sau stimulente pentru importurile de energie către UE, precum și instrumentele de punere în aplicare a acestora.

Comisia va îmbunătăți raportarea emisiilor din agricultură printr-o mai bună colectare a datelor și va promova oportunități de reducere a emisiilor, cu sprijin din partea politicii agricole comune. Accentul principal va fi pus pe schimbul de bune practici în ceea ce privește tehnologiile inovatoare de reducere a emisiilor de metan, alimentația animalelor și managementul reproducției.

Cercetarea specifică în domeniul tehnologiei, al soluțiilor bazate pe natură și al schimbării regimului alimentar își va aduce de asemenea contribuția. Deșeurile umane și agricole organice nereciclabile și fluxurile de reziduuri pot fi utilizate pentru a produce biogaz, biomateriale și produse biochimice. Acest lucru poate genera fluxuri suplimentare de venituri în zonele rurale și poate evita totodată emisiile de metan. Prin urmare, colectarea acestor deșeuri va fi stimulată în continuare.

În sectorul deșeurilor, Comisia va avea în vedere măsuri suplimentare de îmbunătățire a gestionării gazelor de depozit, valorificând potențialul energetic al acestora cu reducerea simultană a emisiilor, și va reexamina legislația relevantă privind depozitele de deșeuri în 2024. Reducerea la minimum a eliminării deșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri este esențială pentru a evita formarea de metan. De asemenea, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune aprofundarea activităților de cercetare privind tehnologiile de producere de biometan pe bază de deșeuri.

Totodată, Comisia va reexamina Regulamentul privind partajarea eforturilor și va lua în considerare extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind emisiile industriale pentru a include sectoarele care generează emisii de metan și care nu sunt incluse încă în domeniul de aplicare al acesteia.

Pe plan molecular, metanul este mai puternic decât dioxidul de carbon. El contribuie la formarea ozonului din troposferă și este un puternic poluant atmosferic local, care cauzează probleme grave de sănătate. La sfârșitul ciclului său de viață, metanul este transformat în dioxid de carbon și vapori de apă, contribuind în continuare la schimbările climatice. Prin urmare, reducerea emisiilor de metan contribuie atât la încetinirea schimbărilor climatice, cât și la îmbunătățirea calității aerului.

Evaluarea impactului Planului UE privind obiectivele în materie de climă pentru 2030 a concluzionat că intensificarea nivelului de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la cel puțin 55 % până în 2030 ar necesita un efort accelerat de combatere a emisiilor de metan.

Deși UE produce 5 % din totalul emisiilor mondiale de metan, ea va încuraja luarea de măsuri la nivel internațional în calitate de cel mai mare importator mondial de combustibili fosili și de actor important în sectorul agricol și în cel al deșeurilor.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dragoș Pîslaru26 mins ago

Dragoș Pîslaru: Adoptarea Garanției Europene pentru Copii, o nouă bătălie decisivă câștigată pentru viitorul copiilor noștri!

COMISIA EUROPEANA54 mins ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană mobilizează 20 mld. de euro în cadrul primei tranzacții pentru sprijinirea redresării Europei

SUA6 hours ago

Liderii SUA și UE au decis să demareze negocierile pentru implicarea Statelor Unite în proiectele apărării europene și lansarea unui dialog strategic privind Rusia

SUA7 hours ago

Joe Biden și liderii UE au reînnoit parteneriatul transatlantic în fața competiției cu China și Rusia: Va fi înființat un Consiliu UE-SUA pentru comerț și tehnologie

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană, încrezătoare în progresul semnificativ al ODD-urilor grație măsurilor fără precedent din Planul de relansare NextGenerationEU

U.E.8 hours ago

Eurostat: UE a înregistrat în primele patru luni ale acestui an un excedent al balanței comerciale de 61,4 miliarde de euro. China și SUA, principalii parteneri comerciali

Corina Crețu9 hours ago

Corina Crețu a prezidat audierea publică din Parlamentul European privind simplificarea accesului la fondurile europene

U.E.10 hours ago

Premierul Poloniei a convocat o reuniune de urgență cu parlamentarii în contextul unor atacuri cibernetice fără precedent asupra Guvernului

FONDURI EUROPENE10 hours ago

476 de autospeciale de stingere a incendiilor vor fi achiziționate din fonduri europene. IGSU a semnat două acorduri-cadru în valoare de peste 150 de milioane de euro

SUA10 hours ago

Acord major la primul summit UE-SUA după șapte ani: Joe Biden și liderii UE au decis suspendarea pentru cinci ani a tarifelor vamale de 11,5 miliarde de dolari în disputa Airbus – Boeing

NATO1 day ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO2 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending