Politica Agricolă Comună este un parteneriat pentru o agricultură durabilă și o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, la finalul unei sesiuni plenare în care a fost adoptată reforma PAC.

”Noua Politică Agricolă Comună este una orientată mai mult spre rezultate, stimulează modernizarea și durabilitatea zonelor agricole, reducând povara administrativă a fermierilor. Noul model de livrare implică o subsidiaritate sporită în favoarea statelor membre, ținând cont de condițiile și nevoile locale. PAC va contribui în mod cert la consolidarea biodiversității, iar agricultorii sunt în prima linie pentru conservarea acesteia. În calitate de gardieni principali ai păstrării calității terenurilor noastre, fermierii joacă un rol vital în protejarea biodiversității în UE. Resursele financiare alocate în cadrul Politicii Agricole Comune contribuie nu doar la conservarea biodiversității, ci și la furnizarea unor alimente de înaltă calitate și la prețuri rezonabile pentru consumatori. Dar desigur, în primul rând, se constituie într-un instrument puternic pentru consolidarea unui viitor mai bun pentru fermieri”, a precizat Buda într-un mesaj transmis pe Facebook.

Vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European a explicat, în același timp, care sunt principalele elemente ale noii Politici Agricole Comune:

✅ Tinerii agricultori: Tinerii fermieri (până la 40 de ani) care au fost instalați pentru prima dată ca șefi ai exploatației vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani (în loc de 5 ani). Sprijinul acordat instalării tinerilor fermieri din capitolul Dezvoltare rurală crește de la 70.000 euro la 100.000 euro

✅ „Fermierii activi” trebuie definiți de către statele membre astfel încât să se garanteze că nu se acordă sprijin celor ale căror activitate agricolă constituie doar o parte nesemnificativă din totalul activităților lor economice, însă fără a se exclude sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități. În orice caz, definiția păstrează modelul de exploatație agricolă familială regăsit în Uniune, cu caracter individual sau asociativ, indiferent de dimensiunea exploatației. Dar banii trebuie să ajungă la Adevărații fermieri și nicidecum “la fermierii de canapea”!

✅ “Noul fermier”

A fost introdus conceptul privind noul fermier care va avea acces mult mai ușor la fonduri europene, la fel ca tânărul fermier. “Noul fermier” este definit astfel încât să includă: condițiile pentru a fi „șeful exploatației”; formarea profesională și/sau competențele corespunzătoare; o limită de vârstă de peste 40 de ani.

Potrivit acestei definiții, un „nou fermier” nu poate fi recunoscut ca „tânăr fermier”.

✅ Ajutorul national tranzitoriu (ANT): statele membre beneficiare vor putea utiliza în exercitiul financiar 2021 – 2027 ANT, care se menține constant în următorii șapte ani la cel mult 50% din fiecare pachet financiar sectorial autorizat de Comisie.

✅ Distribuirea plăților directe va fi următoarea:

Cel puțin 60% din pachet va trebui alocat plăților directe de statele membre,dar și sprijinul cuplat pentru diverse sectoare în proporție de 12%, din care obligatoriu 2 % pentru plantele proteice.

▶️ 5% plății redistributive

▶️ 3% pentru programe sectoriale organizațiilor de producători, în sectoarele care nu sunt în prezent acoperite de programe sectoriale specifice.

▶️ Cel puțin 30% din primul pilon ar trebui alocate noilor scheme de climă, mediu și bunăstarea animalelor (scheme ecologice).

Statele membre pot dedica sume pentru crearea unei rezerve naționale.

✅ Distribuirea fondurilor pentru dezvoltare rurală:

▶️ Un minim de 30% ar fi rezervat pentru protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

✅Transferul între piloni:

▶️ Se va permite transferarea a până la 15% din fondurile din primul pilon către cel de-al doilea pilon, inclusiv sumele rezultate din aplicarea plafonării, cu condiția ca aceste fonduri să fie alocate măsurilor de agromediu și beneficiarii să fie agricultori.

▶️ Până la 12% din cel de-al doilea pilon la primul pilon, cu condiția ca fondurile să fie destinate schemelor ecologice.

✅ Apicultura: lista tipurilor de intervenții care pot fi finanțate a fost substanțial extinsă ținând cont de creșterea alocării pentru acest sector în propunerea Comisiei Europene. Rata de cofinanțare este crescută de la 50% la 75% și la 85% în cazul regiunilor ultraperiferice.

✅ Dezvoltarea rurală: tipul de intervenții a fost extins prin includerea de noi articole privind instalarea femeilor în zonele rurale și utilizarea tehnologiilor digitale. În ceea ce privește ratele de cofinanțare pentru dezvoltare rurală, acestea sunt menținute în comparație cu reducerile propuse de Comisie (peste 10 puncte) și se propune o creștere substanțială a cofinanțării (până la 90%) pentru zonele depopulate, investițiile în măsurile de agro-mediu sau instalarea tinerilor, și a noilor fermieri și înființarea și dezvoltarea de noi întreprinderi.

▶️Minim 30% din sumele pentru Dezvoltare Rurală ar trebui să fie dedicate măsurilor care îmbunătățesc competitivitatea agriculturii.

▶️ Servicii de consiliere agricolă: statele membre alocă cel puțin 30 % din fondurile dedicate serviciilor de consiliere și asistenței tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor de energie sustenabilă, precum și pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde de euro). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Parlamentul European a votat și adoptat joi, 22 octombrie, amendamentul privind ajutoarele naționale tranzitorii pentru fermieri, propus de vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), în cadrul raportului privind „Politica agricolă comună – sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre și finanțate de FEGA și de FEADR”.

Amendamentul 132a, care se referă la ajutoarele naționale tranzitorii, prevede că „statele membre pot continua să acorde ajutoare naționale tranzitorii fermierilor din oricare dintre sectoarele autorizate de Comisie în conformitate cu articolul 132 alineatul (7) sau cu articolul 133a alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 în 2013. Cuantumul total al ajutoarelor naționale tranzitorii care pot fi acordate fermierilor se limitează la 50% din fiecare pachet financiar sectorial autorizat de Comisie în conformitate cu articolul 132 alineatul (7) sau cu articolul 133a alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 în 2013. Statele membre pot decide, pe baza unor criterii obiective și în limita prevăzută la alineatul (2), cuantumurile ajutoarelor naționale tranzitorii care urmează să fie acordate. Statele membre pot decide să adapteze perioada de referință pentru schemele de ajutoare naționale tranzitorii decuplate. Perioada de referință adaptată nu poate fi ulterioară datei de 1 iunie 2018”, informează Daniel Buda, într-o postare pe Facebook. 

Ajutoarele naționale tranzitorii au fost introduse în 2004 cu scopul de a sprijini noile state membre ale UE și de a servi ca sprijin suplimentar pentru venit pentru sectoarele și fermierii cei mai vulnerabili care au cu adevărat nevoie să-și completeze veniturile. Ajutoarele naționale tranzitorii sunt neutre din punct de vedere bugetar pentru UE și au un efect social semnificativ în sprijinirea ocupării forței de muncă în zonele rurale. Ajutoarele naționale tranzitorii se vor aplica în continuare în perioada de tranziție a PAC, însă micii fermieri au nevoie de previzibilitate în următorii 7 ani. Întrucât Cadrul Financiar Multianual nu poate garanta convergența externă completă a plăților directe până în 2027, este esențial să se mențină ajutoarele naționale tranzitorii la nivelurile actuale.

Viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) trebuie să asigure mai multă subsidiaritate și flexibilitate pentru a ține cont de condițiile și nevoile locale și pentru a consolida poziția fermierilor, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, în cadrul intervenției sale din sesiunea plenară. 

„Trăim într-o lume în continuă schimbare, iar politica agricolă comună post-2020 va trebui să facă față provocărilor actuale și viitoare. PAC trebuie să asigure mai multă subsidiaritate și flexibilitate, pentru a ține cont de condițiile și nevoile locale, dar în același timp, trebuie să rămână unită. Statele membre sunt obligate să nu împovăreze fermerii cu noi sarcini, care nu sunt prevăzute în regulamentele Europene. Fermierii joacă un rol-cheie în combaterea schimbărilor climatice, protejarea mediului și conservarea peisajelor și a biodiversității. Această politică va pune accentul pe mediu și climă, dezvoltând zonele Uniunii Europene, valorificând oportunitățile, sociale și de mediu”, a subliniat eurodeputatul PPE.

De asemenea, vicepreședintele Comisiei AGRI a menționat că PAC își propune în același timp să răspundă problemelor apărute în sectorul agricol, precum îmbătrânirea populației și utilizarea agriculturii de precizie. 

„Încurajarea tinerilor să devină fermieri reprezintă o adevărată provocare, dar care va asigura viitorul securității alimentare a Europei. Utilizarea agriculturii de precizie în Europa este încă foarte scăzută. Programele de investiții în cercetare și inovare vor reprezenta o proritate-cheie, care vor permite fermierilor europeni alinierea la standarde tot mai înalte. PAC este un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și fermieri. Agricultura și industria alimentară fac din UE unul dintre cei mai importanți producători de alimente și garanți ai securității alimentare din lume, furnizând milioane de locuri de muncă. Acest lucru trebuie fie consolidat și după 2020”, a susținut Daniel Buda.