Platforma europeană Eulytix.eu, care analizează performanța politică a eurodeputaților, îl plasează pe europarlamentarul Nicu Ștefănuță pe primul loc ca fiind cel mai activ membru din cadrul grupului Renew Europe și pe locul al șaselea într-un top al al influenței tuturor membrilor Parlamentului European.

Raportul anual prezentat de platforma menționată analizează performanța instituțională și politică a eurodeputaților din perspectiva activității, conectivității și eterogenitatea ideologică.

În același studiu, Ștefănuță a fost considerat în top 5 eurodeputați în fiecare comisie de resort în care acesta activează, și anume Comisia pentru mediu, sănătate și siguranță alimentară, Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri externe.

“Este al doilea studiu independent care ne confirmă că aici, în Parlamentul European, ne luptăm pentru interesele cetățenilor români și încercăm să negociem de pe picior de egalitate cu orice alta țară și delegație”, a declarat Nicu Ștefănuță.

Luna trecută, Ștefănuță a fost desemnat drept cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate în top-ul anual realizat de VoteWatch Europe.

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR PLUS în 26 mai 2019. Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) are nevoie de mai mult personal și de finanțare continuă pentru a face față provocărilor de sănătate, a transmis marți eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), responsabil al Parlamentului European pentru relația cu EMA,  în urma unei întrevederi cu directorul executiv al Agenției, dr. Emer Cooke. 

„Directorul executiv al Agenției Europene a Medicamentelor, Emer Cooke, a fost invitata noastră la Comisia pentru Sănătate din Parlamentul European. În calitate de responsabil al Parlamentului în relația cu Agenția am sprijinit mandatul extins al EMA cu un set cuprinzător de măsuri care să permită Agenției o reformă serioasă, dar care presupune și mai multă muncă. În acest context, care presupune responsabilități legate de lupta împotriva COVID-19, plus nevoia ca din ianuarie 2022 să implementeze legislația privind studiile clinice și HTA, am întrebat-o pe dr. Emer Cooke cum va face față EMA noilor sarcini și dacă există suficient personal pentru acestea”, a scris deputatul european, pe Facebook.

În ceea ce privește tratamentul împotriva COVID-19, Cristian Bușoi a amintit că EMA a autorizat recent mai multe terapii, care pot fi administrare în sistem ambulator, și lucrează în continuare pentru a da undă verde și altor antivirale orale.

„Acest lucru ne dă speranța că în curând vom putea preveni spitalizarea unor pacienți și vom reduce astfel presiunea de pe unitățile medicale care sunt la limită din cauza numărului mare de pacienți cu COVID-19. Ce putem face însă pentru a ne asigura că revizuirile și autorizațiile condiționare de introducere pe piață a acestor terapii țin seama de întregul ansamblu de dovezi disponibile?”, a subliniat acesta. 

Emer Cooke i-a răspuns eurodeputatului că EMA este supusă într-adevăr unei presiuni foarte mari. „Ca să facem față avem nevoie de ajutor”, a spus Cooke.

„Am un personal deosebit de motivat, dar a trebuit să prioritizăm munca legată de COVID-19. Oamenii lucrează non stop. De fiecare dată când credem că am ajuns la finalul unui val, vine deja și o nouă provocare. Avem nevoie de resurse umane suplimentare, trebuie să facem muncă nu doar pentru a depăși criza COVID-19, ci și pentru protejarea datelor personale, publicarea datelor clinice și să luăm deciziile corecte privind confidențialitatea datelor. Am fost dezamăgiți de faptul că cele 20 de posturi pe care le-am solicitat pentru Programul nostru în 2022 nu au fost acceptate. Avem nevoie de posturi în plus, de personal în plus pentru a ne desfășura munca. Avem nevoie în același timp și de flexibilitate pentru a le permite unora dintre colegi să se odihnească”, a subliniat directorul EMA în răspunsul pe care i l-a oferit lui Cristian Bușoi în cadrul ședinței Comisiei ENVI.

Cât despre exercițiul de transparență pe care ar trebui să îl facă EMA, Emer Cooke i-a spus europarlamentarului că Agenția și-a luat angajamente de transparență pentru toate vaccinurile și tratamentele COVID.

„Am publicat datele testelor clinice foarte repede, imediat după autorizare și vom continua să o facem. Acesta este un domeniu unde nu avem suficiente resurse. Să facem așa ceva pentru fiecare produs nu avem suficient personal, însă pentru terapiile anti COVID-19 am publicat datele pe care s-au bazat autorizațiile”, a spus ea.

Tot în cadrul dezbaterilor de marți de la Comisia ENVI, directorul Agenției a subliniat că lucrează îndeaproape cu industria pentru vaccinuri eficiente și sigure care să răspundă inclusiv mutațiilor recente ale virusului SARS COV 2.

„Într-o întâlnire oficială privată care a avut loc după dezbaterea din Comisie, am subliniat nevoia ca România prin experții Agenției Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale să aibă o implicare mai puternică în activitatea EMA și am asigurat-o pe dr. Emer Cooke de sprijinul meu în calitate de președinte al Comisiei ITRE și responsabil al Parlamentului European în relația cu EMA pentru ca Agenția să beneficieze de finanțarea de care are nevoie pentru a funcționa fără sincope în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a conchis Cristian Bușoi.

Având în vedere numărul tot mai mare de cazuri de COVID-19 în UE și preocupările ridicate de o nouă variantă, membrii Comisiei pentru sănătate au axat dezbaterea de marți pe vaccinurile COVID-19, pe evoluțiile recente în domeniul terapiei COVID-19 și pe capacitatea Agenției de a face față provocărilor actuale și viitoare, informează Parlamentul European, printr-un comunicat. 

Emer Cooke i-a asigurat pe deputați că EMA este pregătită să facă față provocărilor actuale generate de pandemie. Vaccinurile existente au rămas eficiente până în prezent, studiile arătând că o doză suplimentară sau un rapel asigură o „imunitate extinsă”, a spus ea.

În cazul în care se ia o decizie științifică de a le adapta, Agenția dispune deja de orientări pentru producătorii care intenționează să modifice vaccinurile pentru a aborda variantele. De asemenea, Agenția dispune de un cadru juridic pentru a autoriza mai rapid vaccinurile adaptate. Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană ar putea aproba vaccinurile adaptate pentru a viza noile variante în termen de de 3-4 luni, dacă este necesar. 

Reprezentanții Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns luni seară la un acord privind întărirea rolului Centrului European de Prevenție și Control al Bolilor. În calitatea sa de membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, europarlamentarul Nicu Ștefănuță a insistat în obținerea unor beneficii concrete pentru sănătatea oamenilor.

“Am stat până la 11 noaptea aici, la Consiliu, cu miniștrii de sănătate din statele membre, să negociez cu ei, să obținem un acord foarte bun. Noi vrem să facem în mod concret lucruri bune pentru români. Lucrăm să avem tot ce ne trebuie acasă: medicamente, vaccinuri. Știu că e foarte multă nevoie. Ne trebuie niște instituții robuste, care să nu mai fie luate prin surprindere ca data trecută. Nu mai vrem niciodată să se întâmple ca la începutul pandemiei în Italia, în 2020, când Uniunea Europeană n-a putut s-o ajute.”, spune europarlamentarul într-un live pe Facebook, imediat după negocieri, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul prevede o mai strânsă colaborare între statele membre în privința sănătății publice. În acest sens, se are în vedere o rețea de laboratoare performante la nivel european pentru a diminua și stopa amenințările transfrontaliere în ceea ce privește sănătatea.

“Am întărit regulile pe partea de laboratoare, pentru că laboratoarele trebuie să fie foarte dezvoltate în Uniunea Europeană. Noi avem o problemă la acest nivel. De multe ori România nu avea capacitatea de secvențiere, adică nu puteam să ne dăm seama exact despre ce tulpină de virus este vorba. Ca să tratezi un om trebuie să știi exact cu ce se luptă acel om. Această capacitate de secvențiere este acum întărită la nivel european. Dacă noi nu avem posibilitatea, ne va ajuta Europa printr-o rețea de laboratoare de referință europene. E o victorie foarte, foarte, importantă!”

Nicu Ștefănuță a reușit să introducă o noutate în misiunea ECDC, anume abilitatea ECDC de a efectua inspecții pe teren pentru a vedea și sprijini felul în care acțiunile prevăzute în legislația europeană privind prevenția și controlul bolilor contagioase sunt realizate în țările membre.

“Foarte mulți vă puneți întrebarea ce este cu această nouă tulpină, Omicron. Ca să tratăm trebuie să știm despre ce este vorba. Mai mult, ECDC va putea veni în statele membre să verifice dacă sunt gata pentru următoarea pandemie sau epidemie. Această posibilitate nu exista înainte. Statele membre nu lăsau pe nimeni să verifice. Așa am avut haosul și dezordinea de la începutul crizei Covid.”

Pe lângă conferirea atribuțiilor de control în teritoriu pe care o primește ECDC prin acest nou acord, o altă propunere importantă se referă la recunoașterea analizelor medicale în tot spațiul UE.

Acordul urmează să fie validat de cei doi co-legislatori ( Parlamentul European și Consiliul) pentru a putea intra în vigoare.

Prin noul mandat Centrul European de Prevenție și Control al Bolilor va putea:

• să înființeze un grup operativ al UE în domeniul sănătății de experți care să asiste la planificarea pregătirii și a răspunsului, precum și la răspunsul local la fiecare, în coordonare cu Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene și alte mecanisme internaționale;
• să monitorizeze capacitatea sistemelor naționale de sănătate de a detecta, de a preveni, de a răspunde și de a se recupera în urma focarelor de boli transmisibile, de a identifica lacunele și de a oferi recomandări bazate pe știință;
• să se asigure că experții și părțile interesate, inclusiv organizațiile societății civile, contribuie la activitatea sa de consiliere;
• să ofere asistență tehnică și științifică autorităților naționale pentru a-și dezvolta capacitatea de a detecta și secvenționa genomurile agenților infecțioși;
• să monitorizeze adoptarea vaccinării împotriva bolilor transmisibile majore în UE, ținând cont de specificitățile programelor naționale și regionale de vaccinare;
• să faciliteze combaterea dezinformării privind vaccinarea și cauzele ezitării la vaccinare
• să coordoneze standardizarea procedurilor de colectare a datelor, validarea datelor, analiza și diseminarea datelor la nivelul UE;
• să facă evaluări ale riscurilor și  să mențină bazele de date pentru supravegherea epidemiologică și să lucreze în direcția unor abordări armonizate ale colectării și modelării datelor, pentru a produce date comparabile la nivelul UE;
• să își poată folosi propriile resurse, precum și rețeaua de laboratoare de referință de la nivel european pentru a efectua studii pe teren.

Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.