Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al PPE, și-a depus candidatura pentru un nou mandat de membru în Parlamentul European

Published

on

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European, și-a depus luni candidatura în cadrul Partidului Național Liberal pentru un viitor mandat de membru al Parlamentului European.

În următorii cinci ani trebuie să punem bazele unei noi Uniuni Europene, mai puternice, mai sigure și mai apropiate de oameni. Este important ca în următorii 5 ani România să trimită în Parlamentul European oameni politici care să reprezinte țara cu profesionalism și cinste. Politicieni capabili să includă interesele României și ale românilor pe lista priorităților europene”, a scris eurodeputatul pe Facebook, anunțându-și candidatura.

Mureșan, care a aderat anul acesta la PNL, a transmis că este nevoie de experiență în relațiile internaționale, capacitate de a influența decizii, continuitate și expertiză temeinică în politici publice europene.

”România trebuie să trimită oameni politici credibili în Parlamentul European. Partidul Naţional Liberal trebuie să fie un etalon în acest sens. De aceea candidez”, a conchis europarlamentarul.

Siegfried Mureșan este membru în Parlamentul European din anul 2014, când a candidat pe listele Partidului Mișcarea Populară. În Parlamentul European, Mureșan este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete. În 2017, a fost negociator șef al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene în anul 2018, cel mai mare buget anual al UE negociat până în prezent.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Traian Băsescu solicită Comisiei Europene un plan de acțiune privind migrația ilegală din statele terțe: ”Marea Mediterană a devenit cimitir pentru mii de oameni”

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) a avut o intervenție în plenul Parlamentului European, în data de 9 octombrie, prin care a condamnat atitudinea Uniunii Europene privind modul în care gestionează migrația ilegală.

”Este inadmisibil ca statele Uniunii Europene să nu ia măsuri pentru protejarea vieţii acestor oameni, mulţumindu-se cel mult doar să facă statistici cu miile de copii, femeile şi bărbaţii pe care apele Mării Mediterane le înghit in fiecare an.”

Potrivit parlamentarului european, ”Marea Mediterană a devenit cimitir pentru mii de oameni”.

În intervenția sa din plen, Traian Băsescu explică ce măsuri pot fi luate ca mii de vieți care travesează Marea Mediterană să fie salvate.

”Trebuie să dobândim cunoaștere și să neutralizăm rețelele de traficanţi din ţările de origine şi din ţările de ambarcare pe nave, a migranţilor ilegali , prin colaborare cu guvernele ecestor țări.”

”Trebuie să utilizăm mijloacele navale de care dispun statele membre ale Uniunea Europeană pentru întoarcerea ambarcaţiunilor având la bord migranţi ilegali, încă de la limita apelor teritoriale a statelor unde are loc ambarcarea acestora .”

Totodată, Traian Băsescu solicită Comisiei Europene ca în ”regim de urgenţă” să elaboreze şi să prezinte Parlamentului un Plan de Acțiune dar și o propunere de reglementare în domeniul migratiei ilegale din state terţe, propunere care prin adoptare să devină aplicabilă pe întreg teritoriul Uniunii Europene.”


Fostul președinte al României Traian Băsescu, ales eurodeputat din partea PMP, ocupă două poziții cheie în noul Parlament European, conform rezultatelor negocierilor prezentate CaleaEuropeană.ro de liderul delegației române din grupul PPE, Rareș Bogdan.

Astfel, fostul șef al statului activează în Parlamentul European în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe (AFET), cea mai mare comisie parlamentară și condusă de eurodeputatul german David McAllister (PPE). În acest sens, numirea lui Băsescu într-o poziție de top în această comisie continuă tradiția prin care România a deținut poziția de vicepreședinte al acestei Comisiei, prin foștii eurodeputați Ioan Mircea Pașcu (2007-2017) și Andi Cristea (2017-2019).

Totodată, în calitate de membru al Comisiei AFET, Băsescu  face parte și din SEDE – Subcomisia pentru securitate și apărare a Parlamentului European.

Mai mult, Traian Băsescu este și vicepreședinte al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE – Ucraina.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, un nou apel către statele UE: ”Adoptarea Cadrului Financiar Multianual în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes”

Published

on

© European Parliament

Adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes, mai ales pentru România, este de părere eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, poziție din care a prezentat, anul trecut, propunerile de alocări financiare pentru viitoarea politică de coeziune.

Adoptarea Bugetului în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes, cu precădere pentru statele care primesc mai mulți bani – printre care și țara noastră! Actuala propunere de Buget prevede o alocare cu 8% mai mare pentru România (alocare financiară multianuală de aproximativ 31 miliarde EUR, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare)”, a scris Corina Crețu (Pro România, S&D) pe Facebook.

Eurodeputatul român a făcut aceste precizări în condițiile în care Parlamentul European a votat joi, cu o largă majoritate, o rezoluție prin care solicită statelor membre să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

”Din păcate, scenariul asupra căruia am atenționat în repetate rânduri încă de anul trecut riscă să prindă contur: adoptarea Bugetului UE pentru perioada 2021-2027 ar putea întârzia.  (…) Rezoluția Parlamentului European pe care am votat-o săptămâna aceasta urmărește urgentarea adoptării Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 astfel încât acesta să intre în vigoare, așa cum ar fi firesc, la 1 ianuarie 2021. Sper ca această decizie să impulsioneze Consiliul European în adoptarea Bugetului UE, astfel încât beneficiarii finali ai banilor europeni, cetățenii, să nu aibă de suferit”, a mai spus Corina Crețu.

Săptămâna aceasta și Comisia Europeană i-a invitat pe liderii țărilor membre să ofere îndrumările strategice necesare impulsionării definitivării bugetului UE 2021-2027 până la finele anului.

Comisia Europeană a propus în luna mai a anului 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

În total, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Care este poziția statelor membre?

La ultimul Consiliu European – din iunie 2019 – liderii statelor membre au decis că vor reveni asupra subiectul la lucrărilor Consiliului European de iarnă, din decembrie.

Consiliul European a salutat munca realizată sub Președinția Română și a luat notă de variile elemente ale pachetului CFM”, se arată în concluziile liderilor europeni din luna iunie.

Cu toate acestea, șefii de stat sau de guvern au amânat obiectivul de a ajunge la un acord final privind bugetul european multianual până la sfârșitul anului.

Consiliul European a solicitat ”Președinției Finlandeze să continuă munca și să dezvolte documentul de negociere. În baza acestuia, Consiliul European va avea un schimb de opinii în octombrie 2019, țintind aprobarea unui acord până la finalul anului”.

Pe de altă parte, la nivel politic,  Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Traian Băsescu cere respectarea drepturilor minorității române de a învăța în limba maternă în Ucraina

Published

on

© Traian Băsescu/ Facebook

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) a solicitat joi, în Parlamentul European, respectarea respectarea drepturilor minorității române de a învăța în limba maternă în Ucraina, în cadrul unei dezbateri pe care eurodeputații au avut-o cu privire la Ucraina.

“Deşi minorităţile din Ucraina şi-au pus speranţe în promisiunile electorale ale Președintelui Zelenski, potrivit noului ministrului al educației din Ucraina, Hanna Novosad, citez, ”școlile minorităților naționale, care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene, din septembrie 2023” vor trece la predarea în limba ucraineană. Fac precizarea că, în Cernăuți, Odesa și Transcarpatia trăiesc peste o jumătate de milion de vorbitori de limbă română”, a afirmat Băsescu, potrivit unei postări pe pagina sa de Facebook.

Conform fostului președinte al României, Kievul trebuie să înţeleagă faptul că minorităţile de pe teritoriul Ucrainei, fie că sunt etnici români, maghiari sau ruşi au dreptul să-şi păstreze limba, obiceiurile şi cultura, prin aceasta contribuind la îmbogăţirea patrimoniului de valori culturale ale Ucrainei.

”Soluţia pentru încetarea acestui contencios social între minorităţile de pe teritoriul Ucrainei şi puterea politică de la Kiev, este anularea imediată a articolelor din legea educaţiei care interzic predarea în limba minorităţilor. Acest acțiune este cu atât mai mult necesară cu cât măsura legislativă a antrenat şi nemulţumirea îndreptățită a statelor vecine Ucrainei”, a conchis Băsescu, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European.

Traian Băsescu este și vicepreședinte al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE – Ucraina.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending