Connect with us

PPE

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, îi solicită premierului Dăncilă să clarifice gafa făcută în plenul de la Strasbourg, care pune Guvernul într-o ,,situație penibilă”

Published

on

©European Parliament

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, îi cere premierului Viorica Dăncilă să clarifice gafa făcută săptămâna aceasta în plenul de la Strasbourg când a afirmat că România dorește să găzduiască o agenție europeană care are deja un sediu prestabilit prin regulamentul de funcționare al acesteia. 

,,Prim-ministrul Dăncilă s-a trezit că vrea să aducă o instituție europeană pe teritoriul României, doar că s-a făcut de râs cerând marți, chiar în plenul Parlamentului European, ca țara noastră să găzduiască o agenție care are deja un sediu”, punctează eurodeputatul într-o postare pe Facebook. 

Agenția la care s-a referit prim-ministrul este Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică (ENISA) care va prelua responsabilitățile actualei Agenții a Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, conform unui regulament al Consiliului UE și al Parlamentului European din 17 aprilie, adoptat chiar în timpul Președinției române.

Potrivit regulamentului amintit, această agenție a UE are deja un sediu prestabilit în Grecia. 

,,Reprezentanții statelor membre au decis că ENISA își va avea sediul într-un oraș din Grecia care urma să fie stabilit de guvernul elen. Statul membru gazdă al ENISA ar trebui să asigure cele mai bune condiții posibile pentru funcționarea optimă și în mod eficient a ENISA.”

Astfel, chiar dacă se modifică rolul și denumirea agenției, sediul rămâne tot pe teritoriul Greciei. În prezent, Agenția pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor are sediul la Atena, iar, la 1 aprilie, a deschis un nou birou de lucru în Heraklion, explică eurodeputatul român.

Mureșan a mai amintit faptul că Guvernul PSD – ALDE a ratat în ultimii doi ani șansa de a găzdui două instituții europene importante:

1. Agenția Europeană pentru Medicamente, relocată în 2017 din Marea Britanie din cauza Brexit-ului. România avea șanse să obțină această relocare, dar s-a prezentat cu o candidatură extrem de proastă, cu o propunere de sediu greu accesibil și, astfel, n-a avut nicio șansă în fața celorlalți competitori.

2. Autoritatea Europeană a Muncii, înființată la începutul anului, pentru care Guvernul nici măcar nu și-a depus candidatura, deși România era favorită să câștige concursul de găzduire și deși le-am cerut public în două rânduri să-și depună candidatura.

În acest context, vicepreședintele PPE consideră că este o gafă care denotă ,,incompetență guvernamentală” ca premierul să ceară găzduirea de către România a unei agenții care are deja sediu. Astfel, Siegfried  Mureșan îi cere premierului Dăncilă să lămurească afirmația făcută la Strasbourg, care pune Guvernul României într-o ,,situație penibilă”.

,,Cer prim-ministrului Viorica Dăncilă să clarifice această situație penibilă pentru Guvernul României: ori vorbește despre Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică și ne explică cum va obține găzduirea unei agenții care are deja sediu, ori recunoaște că a greșit și că, de fapt, vorbea de o cu totul altă instituție”, conchide europarlamentarul român. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca planul de redresare a UE să se bazeze pe cercetare și industrie: Trebuie să ne creștem capacitatea de rezistență la crize

Published

on

©️ Cristian Bușoi/ Facebook

Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, Cristian Bușoi, a afirmat vineri că va susține planul de relansare economică propus de Comisia Europeană și a precizat că acesta trebuie să aibă în centrul său inovarea, cercetarea, digitalizarea și industria

“Vedem cu toții ce a însemnat criza COVID- 19, care încă nu s-a sfârșit, dar și ce înseamnă poluarea și emisiile toxice de carbon. Tocmai de aceea, trebuie să ne creștem capacitatea de rezistență la astfel de crize. Trebuie să reducem cât mai mult poluarea, pentru a avea o planetă mai sănătoasă și mai curată, iar acest lucru poate fi realizat cu ușurință dacă acordăm atenția necesară procesului de digitalizare. Transformarea noastră industrială trebuie să fie fezabilă pentru toate sectoarele. Planul de redresare propus de Comisia Europeană nu trebuie să lase în urmă regiuni care astăzi se bazează pe energia produsă de cărbune sau pe industria grea”, a spus Bușoi, citat de Parlamentul European într-un comunicat.

 

Bușoi a salutat și propunerea de majorare a alocării bugetare pentru programul de cercetare Orizont Europa.

De asemenea, eurodeputatul român a subliniat că implementarea planului de redresare nu trebuie să pună presiune în plus pe industrie, IMM-uri și pe consumatori. Referindu-se la domeniul energiei, Cristian Bușoi a precizat că va urmări ca executivul european să respecte întru totul principiul “unul din, unul din afară” pentru a evita prea multe reglementări noi și a nu crea presiuni majore asupra industriei sau IMM-urilor.

“România rămâne liderul țărilor UE din centrul și estul Europei în privința promovării energiilor regenerabile, fapt reconfirmat recent de analiza publicată de cea mai mare firmă de consultanță din lume, Deloitte”, a mai adăugat el.

Șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euroComisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

În planul de 750 de miliarde de euro, Comisia Europeană a cuprins o propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

De asemenea, planul prevede suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

Continue Reading

PPE

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan: Cei 33 de miliarde de euro de la UE trebuie investiți de România în infrastructură, sănătate, agricultură și cercetare

Published

on

© Rares Bogdan/ Facebook

Liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, susține că cele 33 de miliarde de euro pe care România îi va primi dacă va fi aprobat bugetul promis de Comisia Europeană vor trebui folosiţi, în special, pentru investiţii publice, precum infrastructură rutieră, energetică şi în domeniul sănătăţii, pentru irigaţii cu scopul de a creşte producţia din agricultură, precum şi pentru cercetare “căci izvorul nostru de inteligență este un avantaj pe care trebuie să-l valorificăm, să nu-l mai socotim o cenușăreasă”.   

De asemenea, prim-vicepreşedintele PNL a evidenţiat contribuţia adusă de preşedintele Klaus Iohannis pentru ca României să i se aloce o sumă substanţială ca sprijin, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19). Rareș Bogdan a subliniat că negocierile purtate de președintele Klaus Iohannis, de Guvern și de delegația română din grupul PPE nu au fost ușoare.

“Nu vă spun mai multe, căci nu este normal să dau din casă, deși mă mănâncă limba de fost jurnalist, însă vă mărturisesc că sunt mândru de maniera în care șeful statului a punctat. De altfel, dacă vă amintiți, domnul Iohannis a respins mereu ideea Europei „cu două viteze”, iar în decembrie a fost foarte ferm împotriva manierei de alocare a banilor pentru Coeziune și prin Politica Agricolă Comună” a completat Bogdan.

“Este o datorie și o șansă să întărim Europa. Chiar avem nevoie!”, a conchis Rareş Bogdan.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Din acest plan de 750 de miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene, România ar urma să primească între 31,2 și 33 de miliarde de euro, între care 19,62 miliarde reprezintă granturi și 11,58 împrumuturi. Reamintim că președintele Klaus Iohannis a avut la 18 mai o discuție telefonică cu Ursula von der Leyen, în care a solicitat creșterea alocărilor bugetare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.

În acest context, ministrul fondurilor europene a anunțat joi că va fi creat Planul Național de Recuperare Economică, precizând că suma de aproximativ 31 de miliarde de euro va ridica nivelul fondurilor europene disponibile pentru România la 85 de miliarde de euro, luând în calcul și alocările din Cadrul Financiar Multianual pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Veste bună pentru Oltenia. Regiunile miniere vor beneficia de mai mulți bani prin noul plan de redresare economică a UE

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) salută planul de redresare economică post pandemie de 750 de miliarde, propus de Comisia Europeană, și anunță că acesta ”vine cu o veste bună” pentru Oltenia.

Potrivit deputatului european, regiunile miniere vor beneficia de mai mulți bani pentru a atenua impactul socio-economic al trecerii la surse de energie verzi.

”Fondul pentru o tranziție justă (Just Transition Fund) va primi 32.5 miliarde euro în plus. Alături de cele 7.5 miliarde alocate inițial, regiunile europene afectate de tranziția ecologică, în special regiunile miniere, au acum la dispoziție 40 miliarde euro pentru a investi în măsuri concrete, care să atenueze impactul socio-economic al trecerii la surse de energie verzi.

De asemenea, Marian-Jean Marinescu susține că piața muncii din Oltenia va primi ajutor financiar să își revină după criza provocată de pandemie: ”Vom avea mai multe fonduri pentru recalificarea muncitorilor, pentru a sprijini companiile care vor să vină în regiunea Olteniei și să deschidă noi afaceri”, menționează deputatul în mesajul său pe pagina oficială de Facebook.

Citiți și: România va primi peste 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, din planul de redresare de 750 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană

Din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat miercuri de președintele Comisiei Europene, România ar urma să primească peste 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani.

Conform surselor citate, 19,62 miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar 11,58 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending