Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Ramona Mănescu: O soluție durabilă la problemele generate de valurile de migrație, combinația dintre programele educaționale și cele de inserție pe piața muncii

Published

on

O posibilă soluție pe termen lung pentru valul de migranți veniți în anii ’70, ’80 și ’90, care încă nu se simt integrați în societățile gazdă și în cultura europeană, este combinarea unor programe educaționale care să vizeze aceste grupuri, cât și de inserție pe piața muncii, sugerează europarlamentarul Ramona Mănescu (PNL, PPE).

r manescuAstfel de sisteme, aplicate cât mai rapid mai ales celor nou veniți, pot reduce semnificativ riscurile ca aceștia să se radicalizeze argumentează eurodeputatul.

O soluție durabilă la problemele generate de valurile de migrație ajunse în Europa în anii ’70, ’80 și ’90, incomplet integrate și izolate în comunități copleșite de probleme economice, infracționalitate și alienare, o regăsim în combinația dintre programele educaționale și cele de inserție pe piața muncii, ce trebuie să se adreseze atât beneficiarilor cât și potențialilor angajatori.

Măsurile pozitive pot fi combinate cu elemente coercitive, cum sunt, de exemplu, cele care obligă la parcurgerea programelor de învățare a limbii țării gazdă.

Aceeași soluție, de combinare a programelor educaționale cu cele de inserție pe piața muncii trebuie aplicată cu rapiditate și celor mai nou veniți. Nu există încă un orizont de timp clar cu privire la pacificarea zonelor de conflict din Orientul Mijlociu și din acest motiv trebuie plecat de la presupunerea că Europa va fi gazdă cel puțin pe termen scurt și mediu pentru o parte importantă din cei peste două milioane de solicitanți de azi care i-au trecut granițele în perioada 2014-2016.

Atunci când un individ simte că are, în mod real, alternative pozitive la o viață trăită în izolare și sărăcie se produce un fenomen natural de reorientare a priorităților. Nu este eliminat complet riscul apariției unor indivizi dezaxați, rupți de societate și dispuși la acte de terorism, dar comunitățile alienate încetează a mai fi furnizoare de extremism și radicalism printr-o participare activă la viața societății.”, a explicat europarlamentarul PPE Ramona Mănescu.

epp group logo

Șeful serviciului german de informații interne (BfV), Hans-Georg Maassen, a declarat, în luna august, că au fost înregistrate sute de încercări ale islamiștilor radicali de a recruta migranți găzduiți în centrele pentru refugiați din țară.

“Avem informații privind peste 340 de astfel de incidente”, a declarat șeful Biroului Federal pentru Protecția Constituției, Hans-Georg Maassen. ”Acestea sunt însă numai cazurile cunoscute de noi. Presupunem că există mai multe astfel de încercări”, a mai spus el.

“Lecția pe care trebuie să o învățăm din asta este că nu ar trebui să ne concentrăm numai pe organizația Stat Islamic, care poate trimite unități teroriste în Europa, cum a fost cazul la Paris și Bruxelles”, a afirmat Maassen. “În schimb, sunt acei indivizi care se radicalizează singuri sau care primesc comenzi”, a adăugat șeful BfV.

Unii dintre autorii atacurilor din Franţa din 13 noiembrie au ajuns în această ţară dându-se drept refugiaţi. Iar, în Germania, trei dintre atacurile din ultimele luni au fost comise tot de refugiaţi.

.

.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Laura Codruța Kovesi, susținută de Guy Verhofstadt. Liderul ALDE din Parlamentul European îi cere lui Tajani să ”apere integritatea procesului de selecţie pentru funcţia de procuror european”

Published

on

Guy Verhofstadt, liderul Alianței Liberal-Democraților Europeni (ALDE) din Parlamentul European, și-a exprimat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kovesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Acesta i-a solicitat președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, printr-o scrisoare să respingă atacurile de la București care o vizează pe fosta șefă a DNA.

”Având în vedere atacurile Guvernului român la adresa Laurei Kovesi, i-am trimis o scrisoare Preşedintelui Parlamentului European, în care îi solicităm să apere integritatea procesului de selecţie pentru funcţia de procuror european şi să garanteze faptul că doamna Kovesi poate participa (n.r. la acest proces de selecţie) fără niciun fel de oprelişte”, a scris Guy Verhofstadt într-o postare pe Twitter căreia i-a atașat și scrisoarea transmisă lui Tajani.


Amintim faptul că purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Siegfried Mureșan, a anunțat săptămâna trecută, de la Strasbourg, un sprijin major al popularilor europeni pentru numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de Procuror European, sprijin arătat și de miniștrii de Justiție ai Austriei, Olandei, dar și președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german.

Laura Codruța Kovesi este favorită pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European, clasându-se pe primul loc la selecția organizată de comisia de specialiști, care a transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lista primilor trei clasați după interviul de la finalul săptămânii trecute. După Laura Codruţa Kovesi sunt clasaţi un procuror din Franţa şi unul din Germania.

Rezultatul selecţiei a fost transmis Consiliului Uniunii Europene, a cărui președinție este deținută de România, şi Parlamentului European, forurile care vor lua decizia numirii procurorului şef al Parchetului European.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Răzvan Popa (PSD, S&D): Secretarul general al PPE să dea lecții guvernelor de dreapta din Europa

Published

on

Europarlamentarul Răzvan Popa (PSD, S&D) susţine că atacurile lansate la adresa Executivului de la Bucureşti de Secretarul General al PPE, Antonio Lopez, sunt doar manifestări ale unei campanii electorale începute timpuriu de popularii europeni, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Răzvan Popa îi reaminteşte lui Antonio Lopez că cele mai multe guverne din statele UE sunt ale unor partide afiliate PPE şi, dacă vrea să dea lecţii cuiva, să le dea acestora. În opinia sa, eşecul politicilor de dreapta a dus la creşterea curentului antieuropean şi populist în Europa, potrivit unui comunicat de presă.

”Declaraţiile lui Antonio Lopez sunt doar rezultatul unei campanii electorale începute prea devreme de Popularii Europeni. Cei din PPE caută ţinte false, în tentativa lor de rămâne la cârma Uniunii Europene. PPE a făcut o ţintă nu doar din Guvernul de la Bucureşti, PPE a făcut o ţintă din România, şi asta este profund incorect. Îi amintesc lui Antonio Lopez că sunt multe guverne, în statele UE, conduse de partide afiliate PPE. Dacă Secretarul General al PPE se simte în postura de a da lecţii, să dea lecţii acestor guverne. Pentru că dacă UE are probleme, dacă există o creştere a populismului, după cum zice el, atunci vinovaţii principali sunt cei din familia Popularilor Europene”, afirmă Răzvan Popa.

Afirmațiile sale survin în contextul în care Antonio Lopez, secretarul general Partidului Popular European a declarat la Digi24 că ”guvernul român ar trebui să înceteze să critice Bruxelles-ul, să-şi rezolve problemele cu care se confruntă, cu legea justiţiei şi toate reformele pe care trebuie să le facă şi care le-au fost cerute de multe ori, apoi să rezolve problema bugetului, după care să se concentreze pe o preşedinţie foarte, foarte importantă pentru noi toţi”.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

PSD și PNL vor obține jumătate din mandatele de europarlamentari români, potrivit primelor estimări publicate de Parlamentul European

Published

on

Parlamentul European a publicat un prim set de previziuni privind modul în care va arăta cameră legislativă, după alegerile europene din 23-26 mai, pe baza datelor naționale de votare preluate până la începutul lunii februarie 2019. Datele se bazează pe o selecție de sondaje de încredere, efectuate de institutele naționale de votare din statele membre Statele și agregate de Kantar Public în numele Parlamentului.

Partidele sunt alocate doar grupurilor politice existente sau în cazul în care acestea sunt deja afiliate unui partid politic european asociat. Toate partidele și mișcările politice noi, care nu și-au declarat încă intențiile, sunt clasificate drept “altele”.

Prin proiectarea preferințelor de vot de astăzi din UE-27 asupra distribuției locurilor în Parlamentul European după Brexit, compoziția viitorului hemiciclu ar reflecta un peisaj politic mai fragmentat ca niciodată. Următorul Parlament va avea mai puțini deputați în Parlamentul European (705) decât Parlamentul aflat în exercițiu (751).

Foto: Parlamentul European/Press Room

Parlamentul va publica proiecții actualizate la fiecare două săptămâni până la sfârșitul lunii aprilie și în fiecare săptămână din luna mai până în cele trei zile electorale. Exit-poll-urile inițiale vor fi apoi publicate pe 26 mai, pentru țările  unde s-a terminat votul, de la ora 18.00 și apoi la fiecare oră până la obținerea rezultatelor finale provizorii din toate statele membre.

Proiecția intențiilor de vot și distribuția locurilor în plenul PE pentru România, obținute din date colectate în ultimele trei luni, poate fi consultată mai jos:

Foto: Parlamentul European/Kantar Public

Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc acum 40 de ani, pe 12 iunie 1979. Alegerile din acest an vor fi cele mai importante din istoria Parlamentului, având în vedere contextul politic, ieșirea preconizată a Regatului Unit din UE pe 29 martie și provocările majore politice și transfrontaliere care trebuie abordate. Alegătorii vor merge la urne în perioada 23-26 mai pentru a decide viitorul Europei.

Până la alegeri, CaleaEuropeană.ro va publica cele mai proaspete și relevante informații privind distribuția locurilor din PE atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending