Siegfried Mureșan, primul eurodeputat român desemnat negociator-șef pentru bugetul multianual al UE, a solicitat 61 de milioane de euro în plus în bugetul european pentru 2025 pentru vecinătatea estică, în special pentru Republica Moldova.

”Am depus un amendament la proiectul de buget al Uniunii Europene pentru anul 2025 în care am solicitat o creștere cu 61 de milioane de euro a alocărilor pentru Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova”, a menționat Mureșan într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a explicat că ”Republica Moldova este stat candidat la Uniunea Europeană și trebuie să o ajutăm să se modernizeze și să se reformeze în cadrul procesului de aderare”.

Citiți și: Siegfried Mureșan și-a depus oficial candidatura pentru un nou mandat în Parlamentul European: Voi continua să apăr valorile europene, să reprezint interesele românilor și să sprijin integrarea europeană a R. Moldova

”În același timp, Republica Moldova se confruntă cu amenințări constante de securitate din partea Federației Ruse. De aceea, trebuie să ne asigurăm că Moldova și întreagă Vecinătate estică beneficiază de sprijin adecvat pentru a combate aceste amenințări fiindcă siguranța noastră, în interiorul Uniunii Europene, depinde de cât de sigure sunt țările din vecinătatea noastră”, a explicat eurodeputatul.

Amintim că executivul european a propus la 19 iunie un buget anual al UE în valoare de 199,7 miliarde de euro pentru 2025. Bugetul va fi completat de plăți estimate la 72 de miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. 

Ulterior, la 17 iulie, Consiliul a ajuns la un acord asupra poziției sale privind proiectul de buget al UE pentru 2025 care se ridică la un cuantum de 191,53 miliarde de euro al angajamentelor și de 146,21 miliarde de euro al plăților, fără a include creditele prevăzute pentru instrumente speciale din afara CFM.

Anul acesta, termenul legal pentru a se ajunge la un acord cu privire la bugetul anual este 18 noiembrie 2024, ora 24.00.

de Gheorghe Falcă, deputat PPE în Parlamentul European

În fiecare ciclu electoral european, stabilirea componenței noii Comisii Europene devine un subiect de maxim interes, atât pentru cetățenii europeni, cât și pentru actorii politici din întreaga Uniune. Comisia Europeană, prin puterea pe care o exercită în direcționarea politicilor comunitare, este unul dintre cele mai importante organisme ale Uniunii Europene.

Totuși, alegerea comisarilor europeni și distribuirea portofoliilor acestora nu este un proces simplu, tehnocrat, ci unul profund influențat de negocieri politice complexe și de interese naționale diverse.

Procedura de selecție și compromisul politic

Procesul de selecție al comisarilor europeni începe imediat după alegerile pentru Parlamentul European.

Fiecare stat membru propune un candidat, sau doi, pentru funcția de comisar, iar aceștia trebuie să fie ulterior aprobați de Parlamentul European după audieri în care noi, parlamentarii europeni, verificăm competențele și calificările fiecărui candidat în parte.

De exemplu, portofoliile considerate de maximă importanță, cum ar fi Concurența, Economia, Comerțul sau Politica Externă, sunt uneori destinate statelor mari, sau candidaților susținuți de grupurile politice dominante.

În acest context, statele membre medii, cum ar fi România, trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a negocia portofolii semnificative. Adică, au nevoie de un guvern condus de cineva care și pricepe despre ce este vorba și se și pricepe la ceea ce face! Aviz domnului Ciolacu.

Negocierile politice: un joc de putere

Negocierile politice care urmează alegerilor europene sunt esențiale pentru stabilirea noii Comisii Europene. În aceste negocieri, interesele naționale, ambițiile politice și strategiile de lungă durată se ciocnesc de multe ori și este normal să fie așa.

Aceste audieri, deși teoretic tehnice, sunt de multe ori folosite ca instrumente politice pentru a negocia sau chiar bloca anumite candidaturi. Vorbim, totuși, despre politică.

În final, rezultatul acestor negocieri este o Comisie Europeană care trebuie să echilibreze interesele naționale, prioritățile politice europene și necesitatea de a avea o echipă de comisari capabilă să gestioneze dosare extrem de complexe. Iar asta, dragi cititori, se va întâmpla și acum!

În concluzie, procesul de selecție a comisarilor europeni și distribuirea portofoliilor reflectă echilibrul complex dintre tehnocrație și politică în UE, iar România ar avea mare nevoie, acum, de un premier care să înțeleagă miza reală a acestui proces!

Deși procedura este destinată să asigure competență și reprezentativitate, rezultatul final este adesea un compromis între interese naționale și politice, ceea ce face ca noua Comisie Europeană să fie nu doar un motor al integrării europene, ci și o oglindă a diversității politice și economice a continentului, precum și a competenței (sau a lipsei acesteia!) liderilor de guverne.

Rezultatul alegerilor din landurile germane Turingia și Saxonia demonstrează că doar partidele proeuropene de centru-dreapta pot combate discursul extremist eurosceptic, evaluează Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, deznodământul electoral din cele două landuri germane.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) a câştigat detaşat alegerile regionale din Turingia şi s-a plasat pe locul al doilea, la mică distanţă după Uniunea Creştin-Democrată (CDU), în Saxonia.

Voturile în plus obținute de ”extremiștii populiști eurosceptici de dreapta și de stânga la alegerile din weekend în Turingia și Saxonia au venit, în cea mai mare parte, de la alegătorii dezamăgiți de partidele tradiționale de stânga și centru-stânga”, arată eurodeputatul PPE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Comparativ cu acum 5 ani, partidul de extremă dreaptă AfD a obținut o creștere de 9,4 puncte procentuale în Turingia (clasându-se pe primul loc, cu 32,8% din voturi) și o creștere de 3,1 puncte procentuale în Saxonia (clasându-se pe locul 2 după CDU – partidul de centru-dreapta, membru al PPE). În același timp, nou-înființatul partid populist eurosceptic Alianța „Sahra Wagenknecht” a obținut un scor de 15,8% în Turingia și 11,8% în Saxonia, clasându-se pe locul 3 în ambele landuri, deși este prima dată când participă la alegeri. Comparativ cu 2019, partidul de stânga „Die Linke” a pierdut 17,9 puncte procentuale în Turingia și 5,9 puncte procentuale în Saxonia. De asemenea, față de acum 5 ani, Partidul Socialist al cancelarului Olaf Scholz a înregistrat un scor minim istoric în Turiniga de 6,1%, pierzând 2,1 puncte procentuale față de anul 2019, și, la fel, un scor minim istoric în Saxonia de doar 7,3, cu 0,4% mai puțin decât acum 5 ani. Verzii au obținut doar 3,2% în Turingia (cu 2 puncte procentuale mai puțin decât în 2019), ratând, astfel, intrarea în Parlamentul regional. În Saxonia, Verzii au pierdut 3,5 puncte procentuale, înregistrând un scor de doar 5,1%. AfD a primit de două-trei ori mai multe voturi decât au obținut, împreună, toate cele trei partide care formează coaliția de guvernare la nivel federal (Socialiștii, Verzii și Liberalii)”, a detaliat Mureșan.

Europarlamentarul arată că ” singurul partid tradițional care a obținut rezultate pozitive la alegerile din weekend este partidul CDU, membru al PPE, care a câștigat alegerile în Saxonia cu 32% și a obținut o creștere de 2 puncte procentuale în Turingia (clasându-se pe locul 2, cu 23,6%)”.

În viziunea lui Siegfried Mureșan, ”soluția pentru combaterea extremismului din Germania” și pentru asigurarea ”stabilității” primei economii europene este ca ”alegerile federale de anul viitor să fie câștigate de CDU, iar Germania să fie condusă de un guvern de centru-dreapta, responsabil”.

Scrutinul regional, desfășurat înainte de alegerile legislative federale de anul viitor, a dezvăluit o primă victorie a extremei-drepte într-un land din fosta Germanie de Est și întâia reușită a acestei formațiuni după cel de-Al Doilea Război Mondial, în aceeași zi în care Europa comemora 85 de ani de la declanșarea celei de-a doua conflagrații mondiale prin invadarea Poloniei de către Germania nazistă.