Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Rareș Bogdan, avertisment în plenul Parlamentului European: România respinge criteriul pur matematic pentru construirea bugetului UE și nu susține reducerile pentru coeziune și agricultură

Published

on

© European Parliament Media Center

România respinge criteriul pur matematic folosit de președinția finlandeză a Consiliului UE pentru construirea bugetului Uniunii Europene, a declarat miercuri, în plenul Parlamentului European, eurodeputatul Rareș Bogdan (PNL, PPE).

Vorbind în cadrul unei dezbateri cu președintele Consiliului European și cu președintele Comisiei Europene, liderul delegației române din grupul PPE a subliniat că ”proiectul de buget nu este expresia unei viziuni” și că ”actualele reduceri propuse pentru coeziune și politica agricolă comună nu pot fi susținute de statele din estul Europei”.

România respinge criteriul pur matematic folosit de președinția finlandeză pentru construirea bugetului Uniunii Europene. Considerăm că proiectul de buget nu este expresia unei viziuni. Dacă operăm cu logica tăierilor, fără să ținem cont de nevoile tuturor statelor membre, adâncim decalajele economice dintre Est și Vest, deci golim de conținut conceptul de coeziune. Propunerile privind transferurile între fonduri anulează orice flexibilitate și sporesc birocrația. De aceea, actualele reduceri propuse pentru coeziune și pentru politica agricolă comună nu pot fi susținute de statele din estul Europei. România nu susține Europa cu două viteze. Europa are o singură viteză. Susținem ideea atingerii neutralității climatice până în 2050, însă vorbim de un obiectiv ambițios, dar complicat în același timp, care necesită soluții adaptate condițiilor naționale, existând diferențe majore între viața cetățenilor europeni în funcție de state”, a susținut Rareș Bogdan, în cursul dezbaterii Parlamentului European privind concluziile Consiliului European din 12-13 decembrie.

Dominat de subiectul schimbărilor climatice și al asumării neutralității climatice în Europa până în anul 2050, summitul Consiliului European nu a înregistrat niciun progres notabil în privința viitorului Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. La finalul primei zi a Consiliului European de iarnă, liderii statelor membre ale Uniunii Europene l-au mandatat pe președintele Charles Michel să continue negocierile în vederea obținerii unui acord final privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

”În urma prezentării de către președinția finlandeză a unui cadru de negociere cu cifre, Consiliul European a discutat despre principalele elemente ale noului cadru financiar multianual. Consiliul European își invită președintele să continue negocierile, în vederea obținerii unui acord final”, sunt concluziile adoptate de șefii de stat sau de guvern în ce privește viitorul buget european.

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual au devenit sensibile în ultimele luni. Parlamentul European și Comisia Europeană au cerut statelor membre să cadă repede la un acord, în timp ce propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a stârnit numeroase nemulțumiri. 

De altfel, președintele Klaus Iohannis a avertizat că România nu va agrea sub nicio formă propunerea Finlandei pentru bugetul UE, motivând că banii alocați pentru coeziune și pentru agricultură sunt prea puțini.

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a transmis, săptămâna trecută, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1.087 miliarde euro pentru perioada de șapte ani, reprezentantând 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Defalcată, propunerea de buget este structurată astfel: 323 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 334 miliarde de euro pentru sprijin și dezvoltare agricolă; și 356 miliarde de euro pentru alte programe, inclusiv noile priorități. 

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului, în vreme ce și Comisia Europeană s-a declarat nemulțumită. Propunerea Finlandei de a limita viitorul cadru financiar multianual la 1,07% din VNB este sub propunerea de lansată de Comisia Europeană, dar peste nivelul de 1% dorit de cel mai mare contributor net, Germania, care continuă să solicite menținerea acestui plafon. 

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.

Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate, fapt dificil de realizat. În final, negocierile vor fi încheiate atunci când Parlamentul European își va da acordul pentru noul cadru financiar multianual.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România dependentă de cărbune are nevoie de timp pentru a asigura securitatea energetică în vederea tranziției ecologice

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, consideră că România, care este dependentă de cărbune, are nevoie de timp pentru a se adapta la schimbările cerute de tranziția ecologică și pentru a-și asigura securitatea energetică.

Cristian Bușoi, împreună cu ministrul pentru Energie din Lituania, Žygimantas Vaičiūnas, șeful de cabinet al vicepreședintelui Comisiei Europene, Diederik Samsom, și CEO-ul Grupului de guvernare REN 21, Rana Adib, a participat la dezbaterea “Generation Solar: propuneri concrete pentru un plan de recuperare cu energie solară”.

 

„Până în luna martie a acestui an, am avut o mare provocare globală: combaterea schimbărilor climatice. Acum ne confruntăm cu încă două provocări suplimentare: recesiunea și șomajul în creștere din cauza COVID-19. Liderii din întreaga lume privesc redresare ecologică ca pe o soluție pentru depășirea provocărilor și ieșirea din actuala criză. În Europa, avem la dispoziție 670 de miliarde de euro pentru acest obiectiv, dar sigur că mai este nevoie și de decizii curajoase pentru ca schimbarea să aibă loc”, spune Cristian Bușoi. 

În opinia sa, transformarea verde și digitalizarea, în special în sectorul energetic, trebuie să se facă echilibrat și echitabil.

„În România suntem încă dependenți de cărbune și avem nevoie de timp pentru a ne adapta schimbărilor și a asigura securitatea energetică a țării. Trebuie să privim cu atenție la realitățile din fiecare regiune și să facem ca redresarea ecologică să fie echitabilă pentru toți cetățenii. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă”, susține președintele ITRE. 

Comisia își propune să modifice Legea europeană a climei pentru a include obiectivul de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 ca un pas către neutralitatea climatică. Ca parte a acestui efort, își propune să revizuiască și să extindă sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii; să adapteze Regulamentului privind partajarea eforturilor și cadrul privind emisiile de carbon din utilizarea terenurilor; consolidarea politicilor privind eficiența energetică și energia regenerabilă; și consolidarea standardelor de CO2 pentru vehiculele rutiere.

Continue Reading

PPE

PPE solicită redefinirea relației cu China, „ca partener global esențial”, ținând cont de universalitatea valorilor fundamentale

Published

on

© epp.eu

Membrii Adunării Partidului Popular European (PPE) au adoptat documentul de poziție „Relațiile UE-China într-o lume COVID-19 și dincolo de aceasta”, în care afirmă că a sosit momentul să redefinim relația UE cu China și să recunoaștem provocarea pe care o reprezintă. De altfel, ghidat de valorile universale, PPE rămâne dedicat dialogului și colaborării cu China ca partener global esențial bazat pe reciprocitate și respect reciproc, dar și contracarării influenței chineze acolo unde subminează democrația, libertatea și statul de drept.

 

Pentru ca UE să apere și să promoveze interesul cetățenilor europeni în această lume din ce în ce mai interconectată, acum încercată de noi tensiuni, trebuie să lucrăm împreună cu solidaritate pentru îndeplonirea obiectivelor comune. Unitatea va fi esențială pentru orice viziune alternativă, strategică, pentru angajamentul global pe care îl propunem: fie în ceea ce privește apărarea comună, schimbările climatice, sănătatea publică, cercetarea și inovarea, comerțul, standardele de reglementare sau alte probleme. China este în același timp partener, concurent și rival cu Uniunea Europeană. Călăuziți de valorile noastre – în primul rând angajamentul nostru de a păstra libertățile inerente democrației liberale – trebuie să acționăm cu viziune strategică, îndrăzneală, unitate și coeziune în abordarea provocării ridicate de China și pentru a asigura o cooperare multilaterală eficientă și strategică. Prin urmare, este momentul potrivit pentru a ne redefini relațiile și abordarea față de China, angajându-ne pozitiv cu poporul chinez, asigurând în același timp o abordare bazată pe valori și consecventă față de Partidul Comunist Chinez”, se arată în documentul de poziție adoptat de PPE la 28 septembrie.

PPE susține dezvoltarea relațiilor UE-China prin menținerea și consolidarea parteneriatului pe probleme geopolitice cheie în interesul comun al celor două părți, în special în privința eforturilor climatice globale și redresării ecologice De asemenea, popularii europeni insistă asupra condițiilor de concurență echitabile în raport cu China pentru a asigura echitatea și competitivitatea.

Nu în ultimul rând, PPE ridică problema sistemului monopartinic existent în China, care este axat spre autoritarism și în antiteză cu agenda UE de promovare a valorilor și libertăților democratice care reprezintă baza leadershipului global și care „trebuie să modeleze lumea secolului 21”. 

Amintim că Uniunea Europeană și China au semnat pe 14 septembrie, în ajunul unui summit prin videoconferință între liderii instituțiilor UE și președintele chinez, un acord bilateral pentru protejarea a 100 de indicații geografice (IG) europene în China și a 100 de IG din China în UE împotriva imitațiilor și a uzurpării.

Agenda cuprinzătoare a summitului liderilor a cuprins comerțul și investițiile, schimbările climatice și biodiversitatea, răspunsul la pandemia COVID-19, precum și afacerile internaționale.

Ulterior reuniunii virtuale UE-China, Comisia Europeană și Consiliul European au transmis că s-a ajuns la un acord între negociatori cu privire la trei aspecte importante în ceea ce privește negocierile comerciale și domeniul digital, respectiv comportamentul întreprinderilor de stat, transferul forțat de tehnologie și transparența subvențiilor. Liderii celor două instituții au arătat, totodată că mai sunt multe făcut, deși există progrese tangibile.

De asemenea, UE a făcut presiuni pe lângă oficialii chinezi pentru a avansa în privința acordului de investiții.

În ceea ce privește schimbările climatice și biodiversitatea, UE a încurajat China să își consolideze angajamentele climatice în ceea ce privește emisiile maxime de dioxid de carbon și stabilirea obiectivului neutralității climatice pe plan intern. UE a subliniat, totodată, importanța unui moratoriu în China pentru construirea centralelor electrice pe cărbune și finanțarea construcției acestora în străinătate, cel puțin ca parte a unei inițiative globale, precum și lansarea de către China a sistemului său național de comercializare a emisiilor. Cele două părți au convenit să stabilească un dialog la nivel înalt privind mediul și clima pentru a-și lua angajamente comune ambițioase cu privire la aceste probleme.

În plan securitar și în privința drepturilor omului, liderii UE au mai solicitat Chinei să se abțină de la utilizarea forței în Marea Chinei de Sud și să facă uz de soluțiile pașnice în concordonță cu dreptul internațional. Cu privire la Hong Kong, liderii UE și-au exprimat “îngrijorarea profundă” față de erodarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu anunță că “România ar putea beneficia de mai mulți bani” europeni după ce Comisia REGI a votat opinia sa privind redresarea UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

România va putea beneficia de mai mulți bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, a afirmat eurodeputatul Corina Crețu, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro în care anunță că în Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European (REGI) a fost votată săptămâna trecută opinia sa privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

”Dar dincolo de aceste aspecte tehnice, există mai multe vești bune pentru România: am pledat pentru punerea la dispoziția Statelor Membre a unor resurse financiare suplimentare pentru anii bugetari 2023-2024, condiția fiind ca statul interesat să depună o cerere în acest sens – ceea ce înseamnă că și România ar putea beneficia de mai mulți bani, în cazul in care va face pașii necesari. Totodată, am reușit prin mari eforturi să renunțăm la toate condiționalitățile macrofinanciare pentru acordarea acestui ajutor financiar prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, ceea ce din nou avantajează statele cu economii mai puțin dezvoltate, cum este și România””, a spus Corina Crețu.

Pe marginea acestei Opinii au fost discutate, în Comisia REGI, 247 de amendamente legislative. În urma negocierilor, au fost adoptate majoritatea amendamentelor de compromis și majoritatea amendamentelor depuse.

Totodată, Crețu a explicat care sunt principalele aspecte decise, la propunerea sa, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, printre care cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil va trebui să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială.

De, asemenea. Se va stabili și un proces foarte clar prin care fiecare Stat Membru va face public Planul său de Redresare și Reziliență. Aceste planuri vor trebui prezentate până la data de 30 aprilie a anului în care se cere sprijinul financiar, după ce – în anul precedent – a fost prezentat un proiect de plan, alături de proiectul de Buget.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: O democrație digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici și lecții învățate pentru combaterea dezinformării

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ministrul german de externe atacă Rusia la ONU: Otrăvirea lui Aleksei Navalnîi trebuie să aibă consecințe. UE își rezervă dreptul de a impune sancțiuni

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj la Adunarea Generală ONU: România rămâne preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre

U.E.8 hours ago

Franța, Lituania și Letonia propun UE un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice

Cristian Bușoi8 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România dependentă de cărbune are nevoie de timp pentru a asigura securitatea energetică în vederea tranziției ecologice

POLITICĂ9 hours ago

Ambasadoarea Franței în România, decorată de președintele Klaus Iohannis pentru contribuţia excepţională avută la dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice

U.E.9 hours ago

UE reia negocierile privind aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cetățenii europeni ar putea contesta acțiunile UE la CEDO

ROMÂNIA10 hours ago

România susține o abordare coordonată în UE pentru restricționarea liberei circulații ca răspuns la pandemia COVID-19

U.E.10 hours ago

Germania transmite Regatului Unit că UE nu va accepta redeschiderea Acordului de retragere: Acest tratat internațional a fost semnat cu doar nouă luni în urmă și deja îl puneți sub semnul întrebării ?

SUA1 day ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending