Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, înainte de reuniunea UE-Turcia: ”România trebuie să fie unul dintre principalii susținători ai revenirii la Schengen”

Published

on

În contextul în care luni are loc în Bruxelles reuniunea informală a Consiliului European privind tema migrației, dar și un dejun de lucru special UE-Turcia privind criza refugiaților și fluxurile migratorii, europarlamentarul Siegfried Mureșan a publicat pe o rețea de socializare părerea sau cu privire la miza acestui important eveniment ce va contura viitorul UE.

Paul RUBIG,Siegfried Vasile MURESAN„Summitul UE-Turcia de astăzi de la Bruxelles este un moment vital pentru soluționarea crizei refugiaților din Uniunea Europeană și revenirea la Schengen. România, reprezentată la summmit de prim-ministrul Dacian Cioloș, trebuie să susțină cu fermitate ca orice decizie de securizare a granițelor Uniunii trebuie să se facă la nivelul tuturor statelor membre, și nu doar la nivelul statelor Schengen.”

Eurodeputatul a făcut referire și la rolul pe care România îl are, dar și oportunitățile de care aceasta va beneficia în eventualitatea revenirii la forma precedentă a spațiului Schengen și a aderării țării noastre la această zonă:

„De asemenea, țara noastră trebuie să fie unul dintre principalii susținători ai revenirii la Schengen pentru că numai o reîntoarcere rapidă la prevederile acordului va grăbi și aderarea noastră la spațiul fără controale de frontieră. Iar România merită și trebuie să adere cât mai repede cu putință la Schengen. Acest lucru este bine știut de investitorii din țara noastră care acum pierd ore bune și, deci, mii de euro, la fiecare transport de mărfuri înspre și dinspre România din cauză că nu suntem în interiorul Schengen. Aderarea va înseamna economii anuale de sute de milioane de euro pentru mediul privat, bani care ar putea fi reinvestiți în creșterea afacerii și, deci, în crearea de noi locuri de muncă în țara noastră.”

epp group logoAșadar, Mureșan percepe reuniunea de astăzi drept un definitorie atât pentru statele membre, dar mai ales pentru România.

Reuniunea anterioară între șefii de stat sau de guvern din UE și Turcia a avut loc la 29 noiembrie 2015 și a reprezentat un pas important în dezvoltarea relațiilor UE-Turcia și în contribuția la gestionarea crizei migrației. Atunci, s-a agreat crearea unui fond special pentru Turcia de 3 miliarde de euro pentru ca aceasta să poată gestiona situația celor 2-2.5 milioane de refugiați, dar și colaborarea între Frontex și agențiile abilitate ale Ankarei pentru stoparea fluxului migratoriu către Europa.

Mai mult decât atât, rezultatele summit-ului au determinat și accelerarea procesului de ridicare a vizelor pentru cetățenii turci care vor să călătorească în UE și demararea negocierilor într-un nou capitol de aderare. La acel moment, președintele Iohannis declara că este importantă colaborarea cu Turcia, dar și sprijinul României pentru integrarea europeană a acesteia.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au decis: Christine Lagarde, numită prima femeie în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au decis, vineri, să o numească pe Christine Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, pentru un mandat de opt ani, începând cu data 1 noiembrie 2019.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au numit-o pe Lagarde, prima femeie președinte din istoria BCE, în baza unei decizii pe care șefii de stat sau de guvern au luat-o la 2 iulie 2019.

Christine Lagarde îl va înlocui în funcția de președinte al BCE pe Mario Draghi.

Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost aleasă în fruntea Comisiei Europene, premierul belgian Charles Michel va deveni președintele Consiliului European, iar Josep Borrell șeful diplomației europene.

La 9 iulie, miniștrii de Finanțe din țările UE și-au manifestat susținerea în unanimitate pentru ca Christine Lagarde să devină președintele Băncii Centrale Europene. Ulterior, la 17 septembrie, membrii Parlamentului European au votat în favoarea numirii fostului director al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, fiind prima femeie care va ocupa această poziție începând cu data de 1 noiembrie 2019

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Klaus Iohannis: Ursula von der Leyen își dorește ca România să desemneze o femeie pentru poziția de comisar european pe transporturi

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis a reiterat vineri, la sosirea la Consiliul European, că România trebuie să nominalizeze ”o persoană integră” pentru funcția de comisar european, în contextul în care șeful statului a avut joi o întrevedere cu președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mai mult, președintele a spus că von der Leyen este ”îngrijorată de situația creată cu un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar” și a arătat că ”ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”.

Doamna președinte-desemnat von der Leyen este foarte îngrijorată pentru situația care s-a creat. Avem un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar. Comisia se grăbește, chit că acum avem o amânare de o lună de zile – nu din cauza României, din alte motive. Dar situația este una complicată și sper să găsim soluții. (…) Ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”, a spus președintele, în cadrul unor declarații de presă.

Șeful statului a mai precizat că atunci când va reveni în țară o să demareze discuții pentru identificarea unor soluții.

”Este clar că avem nevoie de o persoană integră, o persoană care are cunoștințele necesare pentru a umple poziția de comisar european, o persoană care ar reprezenta într-un fel și România în Comisie într-un sens pozitiv. Noi avem oameni competenți, oameni profesioniști, hai să îi trimitem la Bruxelles”, a mai adăugat președintele, refuzând însă să facă un profil clar în acest sens.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeană.ro dacă în urma discuțiilor cu Ursula von der Leyen privind viitorul comisar european din partea României s-a reluat importanța principiului echilibrului de gen în compunerea Comisiei, președintele a răspuns afirmativ.

Da, doamna președinte ales von der Leyen a subliniat și la discuția pe care am avut-o ieri că își dorește foarte mult ca România să desemneze o doamnă pentru poziția de comisar pe transporturi”, a spus Iohannis.

Mai mult, șeful statului a subliniat din nou că în discuțiile cu viitoarea președintă a Comisiei Europene nu s-a intrat în detalii în privința unui nume de potențial candidat.

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri seară, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii avute în marja Consiliului European, despre comisarul pe care România trebuie să-l nominalizeze în noul Colegiu al Comisiei Europene.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

Anterior întâlnirii, Iohannis a declarat jurnaliștilor prezenți la Bruxelles că nu poate accepta ca un guvern demis, în speță cabinetul Dăncilă, să facă o propunere de comisar european.

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Votul din plenul Parlamentului European privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie, a fost amânat de conducerea PE după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși de comisiile europarlamentare.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, în ale cărei atribuții va intra și nominalizarea unui nou comisar european.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Emmanuel Macron pentru implicarea în numirea Laurei Codruţa Kövesi ca procuror-șef european: ”Avem o persoană din România care conduce o instituție europeană”

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis i-a mulțumit omologului său francez, Emmanuel Macron pentru implicare în procedura de desemnare și de alegere a procurorului-șef european, a explicat șeful statului, vineri, la sosirea la Consiliul European.

”Cu președintele Macron am avut o discuție foarte. În primul rând, am ținut să-i mulțumesc pentru implicarea deosebită și de succes în procedura de desemnare și de alegere a procurorului-șef european, doamna Kövesi. Și am discutat pe marginea formării Comisiei pentru că și Franța are un parcurs mai complicat. A fost un schimb de opinii”, a spus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă, referindu-se la întâlnirea pe care a avut-o cu Macron, joi, la Consiliul European.

Întrebat despre importanța numirii Laurei Codruţa Kövesi în fruntea Biroului Public European, președintele a răspuns: ”Este foarte importantă. Este o reușită care este semnificativă și pentru doamna Kovesi și pentru România.

Un procuror din România este șef pentru o instituție europeană. Acum avem o persoană din România care conduce o instituție europeană”, a completat președintele Klaus Iohannis.

Ultima întâlnire Iohannis – Macron a avut loc de Ziua Europei, la 9 mai 2019, la Summitul de la Sibiu, găzduit de șeful statului.

Pe de altă parte, în luna iulie, cei doi șefi de stat au avut o convorbire telefonică în urma căreia liderul francez a menționat că țara sa o va sprijini pe Laura Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european, poziție în care fosta șefă a DNA a fost numită săptămâna aceasta, în urma a două decizii venite din partea Consiliului Uniunii Europene și a Parlamentului European.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending