Europarlamentarul PNL, Cristian Bușoi, a condus delegația Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, în prima zi a misiunii oficiale în Portugalia.

„Portugalia este prima țară, care s-a angajat încă din 2016 să atingă neutralitatea climatică și care a adoptat, în 2020, Strategia națională pentru hidrogen verde. Experiența Portugaliei este extrem de importantă și va fi de real folos în drumul pe care îl vom creiona în viitorul apropiat. Portugalia are și una dintre cele mai eficiente legislații pentru investițiile în sursele de energie regenerabilă, în special eoliene, iar România se poate inspira din aceasta”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Folosirea pe scară largă a energiei regenerabile și exporturile de hidrogen din Portugalia spre centrele de consum din Europa au fost subiecte pe agenda discuțiilor cu oficialii portughezi: „Am fost bucuros să constat cât de rapid acționează Portugalia pentru rezolvarea problemelor de mediu, atingerea obiectivelor privind neutralitatea climatică și, foarte important, pentru independența energetică a UE.”

„Cercetare și inovarea sunt domenii în care Portugalia investește constant datorită Programelor europene care susțin aceste domenii. Am discutat pe larg cu fostul comisar pentru Cercetare și Inovare, Carlos Moedas, despre nevoia continuă de finanțare a cercetării în special în domeniile cheie: energie, sănătate, transporturi, infrastructură și despre nevoia susținerii ferme a colaborării dintre cercetătorii și oamenii de știință, pentru a răspunde provocărilor momentului”, a conchis acesta.

Potrivit eurodeputatului Eugen Tomac (PMP, PPE), procesul de integrare al Republicii Moldova va fi unul de lungă durată, pentru că statele deja membre ale blocului comunitar nu vor accepta accelerarea acestei integrări.

Eugen Tomac a declarat pentru RFI că „Republica Moldova se bucură de un larg succes la ora actuală și de o deschidere fără precedent în UE, dar asta nu-i asigură o intrare rapidă în cadrul Uniunii Europene. Avantajul Republicii Moldova, spre deosebire de celelalte state, precum Ucraina și Georgia, este că are și o soluție de rezervă, pe care la un moment dat va trebui să o discute cu cetățenii ei. Calea integrării în UE mai devreme de 15-20 de ani nu poate fi luată în discuție, sub nici o formă, pentru că nu vor accepta statele membre. UE în schimb poate să-și deschidă porțile, din punct de vedere economic, pentru Republica Moldova, pentru a o putea ajuta. Însă soluția politică de unire a Republicii Moldova cu România rămâne calea cea mai sigură și cea mai rapidă pe care o poate implementa oricând, atunci când va dori Republica Moldova să discute despre securitatea și viitorul cetățenilor săi. Integrarea în UE nu-i garantează și evitarea unei invazii din partea Federației Ruse. În schimb, unirea pașnică și democratică cu România îi asigură Republicii Moldova și stabilitatea din punct de vedere al securității, pentru că suntem un stat membru NATO”.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, consideră că este nevoie de o gvernanță europeană pentru coridorul Rin-Dunăre pentru a spori atractivitatea transportului fluvial.

”Am depus un proiect-pilot anul trecut. Nu a fost cotat foarte bine de Comisie, chiar dacă DG MOVE l-a cotat foarte bine în care voiam să se realizeze un studiu despre o guvernanță a acestui coridor. Dacă un stat nu are interese în acest domeniu și nu investește, atunci se blochează acest coridor. Cred în continuare că este nevoie de așa ceva; nu de indicații de la Bruxelles, ci de recomandări de a direcționa parte din fondurile europene ale fiecărui stat sau, dacă nu este stat membru, din fondurile de pre-aderare, către acest coridor, mai ales că acum suntem în plin Green Deal. Bineînțeles, relațiile bilaterale sunt foarte, foarte importante, însă câteodată nu rezolvă în totalitate problemele”, a fost răspunsul oferit de eurodeputat unei întrebări CaleaEuropeană.ro. 

O delegație a Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, condusă de Marian-Jean Marinescu, se află în vizită în România pentru a discuta despre proiectele TEN-T din țara noastră, coridorul Rin-Dunăre, dar și Strategia europeană pentru regiunea Dunării aflându-se pe agenda dialogului cu oficialii români.

Coridorul Rin-Dunăre reprezintă principala legătură est-vest din Europa continentală. Urmând traseul fluviului Dunărea, acesta leagă Strasbourg și sudul Germaniei de orașele central-europene Viena, Bratislava și Budapesta, înainte de a trece prin capitala României, București, pentru a se opri în portul Constanța de la Marea Neagră.

O a doua ramură a coridorului urmărește o cale de la Frankfurt până la granița dintre Slovacia și Ucraina, legând München, Praga, Zilina și Kosice. Proiectele cheie situate de-a lungul coridorului includ îmbunătățiri ale stării de bună navigație a fluviului Dunărea în toate țările riverane.

Politica UE privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) vizează construirea în întreaga UE a unei rețele de transport eficace, multimodale și care să se întindă pe întregul teritoriul UE. Aceasta cuprinde căile ferate, căile navigabile interioare, rutele de transport maritim pe distanțe scurte și drumurile legate de orașe, porturile maritime și interioare, aeroporturi și terminale. Politica TEN-T face acest lucru prin identificarea infrastructurii de transport din statele membre care are o valoare adăugată ridicată la nivel european și care ar trebui să facă parte din rețeaua TEN-T.

Politica TEN-T stabilește, de asemenea, cerințe pe care această infrastructură trebuie să le respecte, inclusiv în ceea ce privește siguranța, calitatea pentru un transport foarte performant și alinierea la obiectivele de mediu. Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050.