Connect with us

PPE

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) candidează pentru un nou mandat în Parlamentul European și înaintează rezumatul realizărilor sale din ultimii cinci ani pentru promovarea intereselor României

Published

on

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) își anunță candidatura pentru un nou mandat în Parlamentul European la alegerile din mai și face, în acest sens, rezumatul realizărilor sale din ultimii cinci ani ca reprezentant al cetățenilor. 

Redăm mai jos postarea sa de pe pagina de Facebook:

,,Candidez pentru un nou mandat în Parlamentul European
ℹ️ Iată ce am reușit în primul meu mandat:

 Am fost primul europarlamentar român care a negociat în numele Parlamentului European bugetul anual al Uniunii Europene. 
 În calitate de negociator-șef, am reușit să obțin o creștere cu 55% a fondurilor pentru plăți din politica de coeziune, fondurile din care se fac cele mai multe investiții europene în România. 
 Tot ca negociator-șef, am obținut fonduri suplimentare pentru fermieri, pentru IMM-uri, pentru Republica Moldova.
În bugetul pe 2019, am obținut alte 28 de milioane de euro pentru fermierii afectați de pesta porcină africană și gripa aviară, cei mai mulți bani urmând să ajungă la fermierii români.
 Am mai obținut 3,5 milioane de euro pentru muncitorii disponibilizați de la combinatul de sârmă de la Câmpia Turzii.
 Am obținut 8,5 milioane de euro, despăgubiri pentru inundațiile care au lovit România în 2014.
 Am obținut o creștere cu 15% a fondurilor pentru bursele de studiu Erasmus în 2018. Prin această creștere, am putut acorda zeci de mii de burse de studiu în plus pentru tinerii din Europa și din România. 
 Am inclus în bugetul coordonat de mine 12 milioane de euro pentru ca 30.000 de tineri europeni de 18 ani, din care 1000 de tineri români, să călătorească gratuit cu trenul în Europa timp de 30 de zile, prin programul DiscoverEU.
 Am obținut includerea României în Fondul Monetar European și alocarea a 500 de milioane de euro în Bugetul Uniunii Europene post-2020 pentru apărarea statului de drept.
În viitorul mandat, voi continua să obțin fonduri suplimentare pentru România. Voi continua să reprezint România la toate deciziile importante care se iau în Parlamentul European.”

Politicianul român este candidat în alegerile europarlamentare din mai pe lista Partidului Național Liberal. 

În ceea ce privește activitatatea sa în Parlamentul European, Siegfried Mureșan este europarlamentar din anul 2014. Este, totodată, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană, iar în Parlamentul European este vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete. În 2017, a fost negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul general al Uniunii Europene pentru anul 2018. (Mai multe despre activitatea lui Siegfried Mureșan AICI).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Guvernele au atras în ultimii cinci ani doar 1.2 miliarde de euro, sub 3% rată de absorbţie pe fonduri europene

Published

on

©Siegfried Muresan/ Facebook

Guvernele au atras în ultimii cinci ani doar 1.2 miliarde de euro, sub 3% rată de absorbţie pe fonduri europene, structurale şi de coeziune, ”bani meniţi să dezvolte România”, a afirmat marți europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE).

”Dacă scădem prefinanţările din suma totală de fonduri europene venite în România, adică lucrări ce urmează a se desfăşura, lucrările fazate din trecut şi lucrările desfăşurate la nivelul municipiilor şi judeţelor, unde Guvernul nu are de asemenea niciun merit, rata de absorbţie, adică banii aduşi de guverne în ultimii cinci ani în România, din 2014 până astăzi, sunt doar 1,2 miliarde de euro. Aceasta este cifra ruşinii – sub 3% rată de absorbţie pe fonduri europene, structurale şi de coeziune, bani meniţi să dezvolte România: autostrăzi, spitale regionale, reabilitări de drumuri, anvelopări de blocuri, extinderea reţelei de canalizare, gaze, iluminat public, electricitate”, a precizat eurodeputatul român într-o conferință de presă.

Acesta a completat că în România au ajuns în perioada 2014-2020 ”doar 4.7 miliarde de euro”, dacă ”scădem banii pe care i-au atras fermierii în mod direct și automat fără niciun merit al Guvernului”.

”România are alocate 42 de miliarde de euro. Dacă scădem banii pe care i-au atras fermierii în mod direct şi automat fără niciun merit al Guvernului, guvernele PSD-ALDE au absorbit doar 4,7 miliarde de euro, deşi au trecut cinci ani şi jumătate din cei şapte ani. Din aceste 4,72 de miliarde de euro, o parte sunt prefinanţări şi o parte sunt lucrări fazate, adică lucrări depuse demult, începute demult de alte guverne, care doar se termină în perioada acestui Guvern datorită întârzierilor”, a completat Siegfried Mureșan.

Potrivit acestuia, PSD ”pretinde” că are o rată de absorbție a fondurilor europene de 36% din cele 42,6 miliarde de euro, bani alocaţi pentru perioada 2014 – 2020, iar 10 miliarde de euro sunt plăţi directe pentru fermieri, meritul Guvernului României fiind ”zero”.

”PSD pretinde că avem o rată de absorbţie a fondurilor europene de 36%, vreau să ştiţi care este adevărul. România are alocate, pentru perioada 2014 – 2020, 42,6 miliarde de euro. Din această sumă, din fondurile europene care au fost absorbite de România, 6 miliarde de euro sunt plăţi directe pentru fermieri, aici meritul Guvernului României este zero. Alte 4 miliarde de euro au fost absorbite de fermierii români pentru dezvoltare rurală, adică fermierii şi-au cumpărat tractoare, combine, şi-au făcut instalaţii de procesare a produselor alimentare. Meritul Guvernului PSD-ALDE este zero şi aici”, a afirmat el.

Europarlamentarul român a explicat că analiza este bazată pe ratele raportate de Ministerul Finanțelor publice.

Siegfried Mureșan consideră că Rovana Plumb este principalul vinovat pentru această situaţie.

”Principalul vinovat pentru eşecul absorbţiei fondurilor europene este fostul ministru al Fondurilor Europene, Rovana Plumb. Această persoană nu ar trebui să mai joace niciun rol în viaţa publică din România, dar ce face PSD-ul? O pune cap de listă”, a conchis eurodeputatul.

Siegfried Mureșan este europarlamentar din anul 2014. Este, totodată, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană, iar în Parlamentul European este vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete. În 2017, a fost negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul general al Uniunii Europene pentru anul 2018. (Mai multe despre activitatea lui Siegfried Mureșan AICI).

Acesta candidează pentru un nou mandat de eurodeputat în alegerile europene din 26 mai, aflându-se pe locul 3 pe lista PNL. 

Continue Reading

Adina Vălean

Directorul General al Comisiei Europene felicită implicarea eurodeputatului Adina Vălean în programul LIFE: „Trebuie să implementăm acest proiect în toate statele membre, inclusiv în România” 

Published

on

FOTO: Adina Vălean/ Facebook

Eurodeputatul Adina Vălean, (PNL, PPE) participă în calitate de președintă a Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranța alimentară din Parlamentul European,  la Reuniunea informală a miniștrilor de mediu din UE, ce are loc la Palatul Parlamentului în București. 

În dimineața zilei de 21 mai, deputatul liberal s-a întâlnit cu Directorul General al Comisiei Europene, Daniel Calleja Crespo, și au discutat despre importanța programului LIFE. Oficialul Comisiei Europene a transmis un mesaj românilor prin care îi invită să se implice în acest program, deoarece „oferă multe oportunități” și totodată „LIFE este singurul program din bugetul UE care este dedicat mediului înconjurător sau proiectelor în domeniul energiei.”

„Este foarte important ca toate statele membre să participe în programul LIFE. LIFE este singurul program din bugetul UE care este dedicat mediului înconjurător sau proiectelor în domeniul energiei. Mulțumită leadership-ului dumneavostră în Parlamentul European, vom sprijini și mai mult acest program. Avem nevoie de proiecte, avem nevoie de tineri să lucreze pentru natură și mediu. Există soluții pentru crizele ecologice, există proiecte privind deșeurile care au ca scop protejarea mediului înconjurător.”, a spus Directorul General al Comisiei Europene.

În încheiere, Daniel Calleja Crespo a sublinitat faptul că „Trebuie să implementăm acest proiect în toate statele membre, inclusiv în România.” 

Europararlamentarul Adina Vălean (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Mediu, Siguranță Alimentară și Sănătate Publică (ENVI) din Parlamentul European a reușit, prin implicarea personală în negocierile cu Comisia și Consiliul, să obțină garanții pentru sprijinirea proiectelor din acele state membre, precum România, care nu au reușit să atragă finanțări din Programul LIFE pentru perioada 2021-2027, în forma lui anterioară.

”Am cerut și am obținut ca în următorul program LIFE, Comisia Europeană să se implice în a oferi sprijin pentru îmbunătățirea calitativă a proiectelor propuse, acel capacity building pentru a contribui la creșterea ratei de succes și pentru a avea o distribuție geografică a fondurilor mult mai bună. Pentru că biodiversitatea nu cunoaște granițe”, a anunțat eurodeputatul Adina Vălean într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

Lansat în 1992, programul LIFE este singurul fond pe care UE îl consacră integral obiectivelor privind mediul și clima. Obiectivul general al programului LIFE propus pentru perioada 2021-2027 este de a contribui la tranziția către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid carbon și rezilientă la schimbările climatice – inclusiv prin tranziția către o energie curată –, de a proteja mediul și de a mări nivelul de calitate al acestuia și de a opri și a inversa declinul biodiversității. Prin programul LIFE au fost cofinanțate, până în prezent, peste 4500 de proiecte.

Citiți și: Președintele Comisiei pentru Mediu din PE, Adina Vălean: Am cerut și am obținut ca în următorul program LIFE Comisia Europeană să se implice în a oferi sprijin pentru îmbunătățirea calitativă a proiectelor propuse pentru creșterea ratei de succes

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul este, din 2017, primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European.

Mai multe detalii despre activitatea eurodeputatului PNL Adina Vălean puteți regăsi aici.

Adina Vălean candidează pentru un nou mandat în viitoarea legislatură a Parlamentului European, ocupând locul 5 pe lista PNL.

Continue Reading

Adina Vălean

Adina Vălean, președinte al Comisiei pentru Mediu din PE, participă la reuniunea informală a miniștrilor de Mediu din Uniunea Europeană, desfășurată la București

Published

on

©Adina Vălean/ Facebook

Europarlamentarul Adina Vălean (PNL, PPE), președinte al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, participă luni și marți la reuniunea informală a miniștrilor de mediu din Uniunea Europeană, care se desfășoară la Palatul Parlamentului și care va fi găzduit și co-prezidat de viceprim-ministrul, ministrul Mediului, Grațiela Leocadia Gavrilescu împreună cu ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș.

La reuniunea informală vor participa miniștri pentru mediu din statele membre UE, statele AELS și statele candidate la aderarea UE, comisarul european pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit – Karmenu Vella, reprezentanți ai Secretariatului General al Consiliului, directorul executiv al Agenției Europene de Mediu și Secretarul General al Biroului European de Mediu, potrivit unui comunicat al Președinției României la Consiliul UE. 

Luni, 20 mai 2019, în prima sesiune a Consiliului informal de mediu, va avea loc o dezbatere privind schimbările climatice – Soluții inovative și rolul cetățenilor în asigurarea unui viitor cu emisii reduse de carbon: cum să fructificăm mai bine oportunitățile legate de stilul de viață, economie circulară, planificare spațială, etc.

În a doua sesiune de lucru se va aborda tematica biodiversității – „Rezultatele IPBES asupra Evaluării Globale ale Biodiversității și Serviciilor Ecosistemelor: Implicații pentru cadrul global și al Uniunii Europene pentru biodiversitate post 2020”

Marți, 21 mai 2019, va avea loc cea de-a treia sesiune de lucru a reuniunii pe tema managementului resurselor de apă – controlul poluării apei cu plastice/microplastice din râuri către mări.

Care vor fi temele abordate?

Schimbări climatice

Prima sesiune de lucru a Consiliului Informal de Mediu, ce are loc în 20 mai 2019, este dedicată domeniului schimbărilor climatice. Dezbaterile se axează pe soluțiile inovative și pe rolul cetățeanului în viitorul cu emisii scăzute de carbon: cum să valorifice mai bine oportunitățile legate de stilul de viață, circularitate, planificare spațială. Acțiunea cetățenilor trebuie recunoscută și integrată într-o economie neutră din punct de vedere climatic. Utilizarea tuturor opțiunilor disponibile, inclusiv a soluțiilor auxiliare, poate diversifica variantele de reducere ale emisiilor de carbon.

Cetățenilor europeni li se cere o participare puternică și implicare în acțiunile pentru o decarbonizare de lungă durată. Aceasta presupune o mai bună informare a cetățenilor în legătură cu impactul acțiunilor lor, care să conducă la un comportament mai conștient în ceea ce privește clima și la un sentiment sporit de responsabilitate individuală. Opțiunile consumatorilor, de exemplu în ceea ce privește mobilitatea, locuințele și consumul de alimente, care reduc consumul de energie sau utilizarea anumitor produse și servicii cu un volum mare de carbon pot contribui direct la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. O societate neutră din punct de vedere climatic va beneficia de mai multă circularitate. Aceste schimbări vor trebui să treacă dincolo de activitățile de reciclare și să aibă o abordare sistemică autentică.

Biodiversitate

Cea de-a doua sesiune de lucru a Consiliului Informal de Mediu va fi dedicată domeniului biodiversității. Dezbaterile vor începe cu rezultatele evaluării globale a Platformei interguvernamentale privind biodiversitatea și serviciile ecosistemelor (IPBES): implicațiile pentru UE și cadrul global privind biodiversitatea după 2020, urmate de mesajele principale din Rezumatul pentru factorii de decizie (SPM) din Evaluarea globală a serviciilor biodiversității și a ecosistemelor. SPM propune obiective și direcții de guvernare pentru sustenabilitate și posibile acțiuni și căi de realizare a acestora.

Prezentarea aspectelor menționate mai sus va fi urmată de cea referitoare la legătura dintre rapoartele IPBES, cadrul global privind biodiversitatea după 2020 si cadrul strategic până în 2030 al IPBES. Acest cadru urmărește să avanseze realizarea obiectivului general al IPBES, acela de a consolida interfața științifică-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemelor pentru conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității, bunăstarea umană pe termen lung și dezvoltarea durabilă.

Managementul apelor

În cea de-a doua zi a Consiliului Informal de Mediu va avea loc sesiunea a III-a a lucrărilor privind managementul resurselor de apă și controlul poluării apei cu plastice/microplastice din râuri către mări. Efectele plasticului și microplasticului asupra ecosistemelor acvatice sunt generate de persistența, deteriorarea, acumularea și toxicitatea potențială. Plasticul și microplasticul au fost identificate în apă, pe fundul mării, în zonele de mare adâncime și în biotă. Pentru apele de suprafață există câteva studii realizate pe râuri mari și lacuri. Soarta acestor produse este analizată în special în ecosistemele marine ca urmare a impactului negativ pe care aceste substanțe o au asupra biotei.

Experimentele de laborator au demonstrat ingestia și bioacumularea acestor reziduuri de către vertebratele și nevertebratele marine (pești, mamifere), precum și de organismele de apă dulce. În vederea combaterii problemelor referitoare la producția, comercializarea, utilizarea și reciclarea plasticului este necesară regândirea și îmbunătățirea funcționării acestei rețele, ceea ce implică o cooperare mai bună între toți factori implicați: producători, reciclatori, comercianți, consumatori și factori de decizie.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending